Archive for August 2009

De ce nu pot sa tac

August 28, 2009

Desi mi-am propus de mai multe ori sa devin imun la provocarile de factura politica, aproape zilnice, de care avem parte, uneori (mai rar, este adevarat) nu mai pot sa tac. Ma macina credulitatea unora si indiferenta altora. 😡

Noi romanii ducem lipsa de multe lucruri (civilizatie, democratie, gandire pozitiva, respect pentru lege, etc. – sunt numai cateve dintre lucrurile esentiale din viata unei natiuni), dar suportam cu stoicism si de prea multe ori cu indiferenta, perfidia fara limite a politicienilor (oare perfidia poate salva Romania ?), balacareala cu subiect eminamente politicianist si spectacolele jalnice, zilnice, oferite de catre politicieni (in purul stil romanesc – ba, pe-a matii), flecareala la TV si prin presa scrisa pe teme care nu intereseaza pe omul simplu.  😡

Nu pot sa tac cand aud afirmatii de genul celor facute de presedintele Basescu (citez cu aproximatie) – „fratele meu a semnat actele constitutive pentru o alta firma, dar au fost schimbate primele pagini, ale acestor acte”. Cat de idioti ne crede oare dl. presedinte, pe noi cetatenii simplii ai acestei tari ? Uita un lucru minor – in Romania postrevolutionara au fost infiintate cca. 500.000 firme, deci cel putin 500.000 de cetateni care au trecut pe la Registrul comertului, stiu cu adevarat ca afirmatia domniei sale, privind o posibila inlocuire de pagini, din actele constitutive ale unei firme, este aberanta. Daca totusi este posibil asa ceva si dl. presedinte are date concrete, de ce nu deschide o actiune in justitie ? Poate nu a uitat totusi, ca in statul de drept (oare Romania este stat de drept ?), prezumtia de nevinovatie este un principiu al legii juridice democratice, caz in care ar fi nevoit domnia sa, sa dovedeasca vinovatia celor pe care ii incrimineaza. 

Domnul presedinte traieste in lumea minunata creata de presa aservita domniei sale, care il prezinta idilic, la munte sau la mare, la meci sau pe camp, pe autostrada sau in market la cumparaturi, la targuri si iarmaroace, cu fes sau cu palarie oseneasca pe crestet, cu deja binecunoscutul „zambet” de furie mascata cand nu-i ies socotelile politice sau facand declaratii de intentie, cu ocazia diverselor cancanuri politice.

Festivismul afisat de dl. presedinte imi aminteste de Ceasca, care o luase razna dupa o vizita in Coreea de Nord, cand a ramas impresionat de preamarirea conducatorilor acelor state de catre popor si ceea ce a urmat in Romania anilor ’70-’80 nu doresc sa-mi amintesc. In acele vremuri s-au gasit destui lingai si pupaciosi de dosuri, care au dus „slavirea” conducatorilor iubiti pe „culmi de cinstire”, inimaginabile pentru tinerii de astazi.   🙂   Noi cei mai in varsta nu dorim sa mai asistam la asa ceva.

Greu de crezut ca dl. presedinte doreste cu adevarat sa aplice in practica, principiul regelui Soare – statul sunt eu. In acest caz, urmand exemplul lui Ludowic al XIV -lea, ar fi nevoit sa faca ceva palpabil pentru popor, adica niste reforme structurale, care sa dainuie in timp. Este posibil asa ceva ? Pana in prezent, eu unul, nu am identificat semnale pozitive.

Ar insemna ca dl. presedinte sa denunte prin fapte, nu prin vorbe, obezitatea birocratica (incepand cu administratia prezidentiala), atat de des invocata, sa puna punct proliferarii coruptiei (incepand cu apropiati ai domniei sale), sa denunte nepotismul (incepand cu rudele domniei sale), sa puna mai presus interesele tarii (renuntand la cele ale partidului si ale apropiatilor domniei sale), sa apere institutiile statului nu sa le denigreze cu orice ocazie.

Poate se urmareste prezenta la vot a cat mai putini cetateni ai acestei tari. Cu cat sunt mai putini cei ramasi consecventi sa voteze (indiferent pe cine pun degetul, daca ii reprezinta sau nu cu adevarat), cu atat manipularea celor multi, prin vorbe pline de fals intelectual, pronuntat, este mai eficace pentru politicieni. In viziune acestor politicieni, nu conteaza daca ai fost ales de 30 % din 18 milioane de alegatori sau de 30 % din 4 milioane dintre cei prezenti la vot. Pe cine reprezinta de fapt alesul ? Ce vina au alegatorii daca oferta politica este falsa pentru cei multi si interesele lor nu sunt luate in calcul de catre politicieni ?  😕

Nu stiu daca politicienii romani au cunostinta de inteligenta nativa care l-a „macinat” pe Petre Tutea.  🙂   Iata ce spunea marele ganditor (citez, cu aproximatie) – „Mare noroc ca exista oameni care sunt idioti. Functia idiotului este pozitiva pentru ca fara el n-am intelege nici geniul, nici normalitatea. Pai cum am cunoaste noi un om desavarsit, daca nu ar fi astia, idiotii ?”

Anunțuri

Pericolul national

August 19, 2009

Am stat ceva timp la cotitura, pana sa ma luminez 😉 cum sta treaba cu „miscarea generalizata anti Basescu”, practicata in prezent de cei mai multi politicieni, adversari politici declarati ai presedintelui actual, in acest stil inconfundabil al politicii dambovitene, de bodega, care isi face tot mai multi adepti pe meleagurile patriei. Unora le sta bine, pe altii ii dezavantajeaza sau asa vreau eu sa cred.

M-am intrebat daca este vorba de o tragicomedie sau de o obsesie a rasturnarii actualului vechil. Sforarii peste sforarii. Sa fie vorba de o aiureala sau de un rau necesar? Sa inlocuim ceva rau, cu  ceva mai putin rau ? Sa fie vorba de o conspiratie pentru a-l determina pe actualul presedinte sa nu mai candideze ?

Daca o sa ajungem, dupa alegerile din noiembrie, la concluzia ca iarasi am cacarisit-o si o sa continuam sa tamaiem pana la noi alegeri ?

Daca o sa ne afundam si mai adanc in haznaua politicii dambovitene, care emana deja mirosuri pestilentiale si se remarca prin inconsecventa, populism, demagogie, clientelism, coruptie ?

„Limbajul pudic” al politicienilor nostrii ne trimite direct la mahala, in mijlocul unor rafuieli abjecte de limbaj stradal. Daca o sa fim nevoiti/ o sa fim in stare, noi cetatenii simpli ai acestei tari sa-i trimitem pe toti acesti taranoi politici, cu dictionarul in mana, la psiholog, pentru a fi tratati de limbajul obscen ? Poate, dupa tratament, vor putea sa se laude ca au pierdut bunul simt in politica si ca il declara nul.

Bine inteles ca nu m-am lamurit decat intr-o singura privinta – asa este in politica si pe la case mai mari, in speta prin tari cu democratii recunoscute, prin performantele sociale, economice, financiare, etc., obtinute. Este de inteles ca politicienii nostrii se alinieaza la „tehnica electorala”, promovata de consilierii straini, pe care ii platesc cu bani pesin. Carcotind putin, ma intreb – politicienii nostri i-or plati pe acesti consilieri, din propriul buzunar sau noi toti suntem cu mana adanc bagata in buzunar, ca de obiecei ? 😕

Ce am mai descoperit ? Contul inepuizabil al prostiei omenesti (ma refer aici la masa larga, de alegatori) este criteriu de performanta pentru politicienii nostrii. Mergand in aceeasi directie, am aflat ca politica poate naste „genii”.  Cum altfel, ar fi posibil, ca un analfabet si un agramat (Marian Vanghelie), sa-l numeasca pe Sorin Oprescu – loser si pe Elena Udrea – cata ? Am inteles, in sfarsit, ca banul nu este agramat. 😀

Incerc sa nu ma indepartez prea tare de categoria pe care am abordat-o in prezentul articol. Fara a face o ierarhizare, un clasament sau un top al vorbelor prezidentiale, am cules in timp, dupa ce actuala coalitie de guvernamant a fost adunata si blagoslovita de catre dl presedinte, cateva strambe prezidentiale, zise de catre dl. presedinte prin conferinte de presa, prin balciuri si talciocuri, la radio si la televizor, in timpul bailor de multime atat de dragi domniei sale.

Colectia Strambe prezidentiale – Lolek ataca, Bolek se conformeaza si Andrei rade de ei.

-Imi vad visul cu ochii, un guvern puternic. Ce sa-i faci, asa e la inceput, este nevoie de incurajare. 😛

Sper sa nu avem un nou guvern Patriciu – Vantu. Domnul presedinte are ceva indoieli, asupra unora dintre membrii cabinetului, la depunerea juramantului de catre membrii noului guvern. 🙂

Am sperat pana in ultima clipa, ca Tariceanu va renunta la dorinta de a fi premier. Domnul presedinte spera, imediat dupa aflarea rezultatelor de la parlamentare, sa nu fie nevoit sa arunce in lupta directa, de la inceput, pupilele domniei sale din PDL si sa se formeze mai intai, un guvern PSD-PNL, in care putea lovi in voie, mai ales ca incepusera sa apara semnele clare ale crizei. Ar fi fost mult mai usor pentru domnia sa, aburirea poporului si inlaturarea guvernului PSD-PNL, dupa 2-3 luni, inlocuit fiind in triumf, de un guvern monocolor PDL.  😀

Voi fi garantul sperantei romanilor ca 2009 nu va fi asa de rau. Investit prim ministru, dupa o noua evadare a lui Teodor Stolojan (sa fi vrut presedintele sa-l dea la o parte definitiv, dintre concurentii la un post de prim ministru ?), Emil Boc a rostit fraza de mai sus, probabil la inspiratia mentorului sau spiritual si politic. Poate a fost doar o repetitie. 😛

M-am dezamagit si pe mine cand am adus PSD la guvernare. Inceputul sicanarilor prezidentiale sau poate doar un preambul, la aplicarea consecventa a dictonului latin – „divide et impera”. 😛

Intentionez sa-i mai tin in brate, desi nu imi place ce se intampla. Domnul presedinte nu mai are rabdare, indicatiile domniei sale prin firul rosu se amana nepermis de mult – cica se tergiverseaza prea mult, atacarea unor masuri reformiste. Sa fi gandit inca de atunci, dl presedinte, mareata masura reformista – reduceti cu 20 % personalul bugetar ? 8)

Coalitia PSD-PDL ingroapa Romania. Nu fac reforme structurale, se ocupa de chestiuni derizorii. In viziunea dlui. presedinte, afacerile cu iz penal din ministerul sportului si din ministerul turismului sunt chestiuni derizorii. Gresiti profund dle. presedinte,  chiar ne intereseaza ce fac pupilele dv. cu banii nostri. Se apropie data alegerilor prezidentiale, dl presedinte incepe sa se disocieze de gaselnita guvernamentala oblojita de domnia sa. Visul dlui. presedinte de a guverna domnia sa insusi, prin Emil Boc, incepe sa devina un cosmar. Criza loveste puternic, somerii se inmultesc, saracia face tot mai multe victime. Tara tinde sa devina muribunda, indreptandu-se spre faliment. Apare totusi FMI, care „intelegator” ne da bani pentru salarii si pensii, dar cu conditii inumane pentru cei multi. 😦

In coalitie reusesc sa ingroape subiect dupa subiect.  Incercari disperate ale dlui presedinte pentru a-si pastra imaginea de reformist (cel putin, asa cred ca are impresia domnia sa 😐 ). Dl. presedinte arunca pe piata si celebra sa cugetare – „iau in calcul posibilitatea de a nu mai candida”. Sa fim seriosi, cine va mai crede, dle. presedinte ? Cand va uitati dimineata, in oglinda, dvs. credeti ? Si candidand ca independent, nu mai puteti pacali pe nimeni. Dar daca ? Ati face o figura care ar aminti de predecesorul dvs., presedintele Emil Constantinescu, invins de catre securisti. Pe dvs., cine ar urma sa va fi invins ? 8)

Legenda: Lolek – dl. presedinte, Bolek – primul ministru, Andrei – poporul, pe care politicienii experimenteaza permanent, noi tehnici democratice. Ultimul experiment, in iures patri0tic – 10 zile de concediu fara plata pentru toti bugetarii, in numele unei solidaritati mult trambitate, in ultima vreme. Nici vorba de o adevarata curba de sacrificiu pentru salariatii bugetari, in prag de nou an scolar, nici vorba de incompetenta guvernantilor si a politicienilor nostri, in general. 😀

Sa fie oare adevarat – oricine este de preferat in locul presedintelui Basescu ? Sa fie fostul presedinte – Ion Iliescu, un nou oracol ?

Mi-am adus aminte de niste cuvinte citite, candva – nu conteaza limba in care visam. Super tare. 😐

Ne ramane sa visam.

Trenul care aduce groaza

August 17, 2009

Aproape zilnic apar stiri de presa despre accidente de circulatie, produse pe soselele patriei (unele aproape impracticabile datorita denivelarilor si gropilor, dar utilizate frecvent, in lipsa de alte drumuri 😕 ), multe dintre acestea fiind incadrate si drept accidente de munca.

Degeaba avem legi dure si amenzi mari pentru majoritatea conducatorilor auto. Cei avuti, posesori de masini puternice si scumpe, iti taie calea in trafic, te clacsoneaza daca masina ta pleaca mai greu de pe loc, la stop, te orbesc cu farurile puternice (suplimentare, puse pe caroserie), te umilesc cu vorba si privirea, cand vad la volan, ca esti femeie sau mai in varsta, te blocheaza in parcare sau se dau in „avarie”, dar lasa radioul pus pe manele, sa „zguduie” aerul inconjurator.

Politistii nu se iau de acesti pirati ai soselelor, ii trateaza cu indiferenta sau complezenta, poate chiar ii admira in secret. Se uita doar la muritorii de rand care depasesc linia continua cu un sfert de roata, ca sa depaseasca o caruta (aflata pe drumul national, neavand alternativa de circulatie) sau la cei parcati din lipsa de spatiu, pe marginea trecerii de pietoni.

Accidentele la trecerea de nivel la calea ferata, precum cel produs la Scanteia, in judetul Iasi, de Sfanta Marie, soldat cu 14 morti si alti 2 raniti aflati in stare foarte grava, se intampla destul de des, in Romania. Statisticele politiei o pot confirma.

Cum victimele aflate in microbuz, se duceau la serviciu, evenimentul este incadrat si ca accident de munca. Ca de fiecare data, in urma producerii unui eveniment, navalesc „corbii”, sa cerceteze cauzele producerii evenimentului – inspectorii de politie, procurorii, inspectorii de munca, responsabilii cu securitatea si sanatatea in munca din ministerul transporturilor, inspectorii din primarii si din prefectura, inspectorii din ISU, inspectorii RAR. Si cerceteaza, cerceteaza…, multe luni dupa producerea evenimentului, pana se asterne praful pe dezastrul produs sau apare alt eveniment, de actualitate, care face valva printre cetateni. Rudele si prietenii indurerati ai victimelor, raman singurii care se intereseaza de cele crestinesti, pentru victime. Uneori isi cauta dreptatea in instanta, dar rareori o si gasesc.

Din primele cercetari ale accidentului produs a reiesit ca soferul a fost neatent (dupa unele informatii numara chiar bani, luati de la calatori) si a ignorat semnalele acustice si optice – luminoase, aflate in functiune, la trecerea la nivel de cale ferata, fara bariere.

Cum soferul a decedat, vinovatul este ca si identificat. Nu isi mai pune nimeni problema despagubirii morale si materiale a urmasilor victimelor. Este adevarat, nimeni nu-i mai poate invia pe cei decedati. Doar minorii si sotii supravietuitori, vor primi niste pensii infime, de urmas, de la stat.

Ministrul transporturilor, la aflarea vestii tragice, anunta in stilul sau zeflemitor, ca la nivelul ministerului s-a demarat o ancheta. Nu ne spune nimic despre banii incasati din taxa de drum, de la toti posesorii de autovehicule, bani care ar trebui utilizati si pentru cresterea sigurantei circulatiei, la trecerea de nivel la calea ferata, in cazul Scanteia.

In urma evaluarii riscurilor pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, inclusiv la alegerea echipamentelor de munca…, conform prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/ 2006, art.7 al.4 lit a, ministerul transporturilor trebuia sa identifice acest loc de munca periculos – in speta sa constate necesitatea montarii de bariere la trecerea de nivel la calea ferata.

Ce daca erau montate, semnale acustice si luminoase, respectiv exista chiar si vizibilitate. In zonele cu risc ridicat si specific de accidentare (zona evidenta asa cum s-a vazut prin producerea evenimentului), identificate conform Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/ 2006, art. 7 al.4 lit.e, trebuie luate masuri corespunzatoare pentru ca accesul sa fie permis numai lucratorilor care au primit si si-au insusit instructiunile adecvate.

Soferul se pare ca nu avea experienta necesara ca si conducator auto, nu avea atestat profesional si autorizatie pentru transport persoane, nu era angajat cu forme legale, conducea autovehiculul in numele unei firme neautorizate de catre ministerul transporturilor, autovehicul aflat insa in proprietatea unei alte firme, autorizate.

Cate controale o fi dispus ministrul transporturilor, pe traseul firmei de maxi-taxi ? De cate ori o fi fost verificat soferul aflat in trafic, despre care spune presa (conform declaratiilor satenilor intervievati), ca ar fi fost foarte obosit, deoarece facea cate 14 curse pe zi, 5 zile pe sapatamana, nu oprea niciodata la trecerea de cale ferata, ar mai fi fost implicat in evenimente oarecum minore, nesoldate cu accidente, mergea cu viteza mare, fusese amendat de politie in mai multe randuri, autovehiculul era intr-o stare tehnica precara, fiind chiar modificat pentru a transporta persoane.

Ce zice presa ? Citez din Evenimetul zilei – „Firmele de maxi-taxi comit ilegalitati in serie, sub tacerea complice a autoritatilor…. Traseele se decid la mica intelegere, microbuzele sunt invechite si supraaglomerate, iar munca la negru e la ordinea zilei. Nimeni nu respecta nicio regula si nimeni nu este tras la raspundere….” 

Patronul firmei de transport are aceleasi responsabilitati, enumerate mai sus, la ministerul transporturilor. 

Pentru lipsa de control si decizie in spiritul legii pot fi responsabilizate si inspectia muncii, primaria, prefectura, politia, RAR.

Inspectia muncii, respectiv ITM Iasi nu stia ca soferul muncea la negru. Dupa producerea evenimentului au declarat ca soferul nu avea contract individual de munca, inregistrat la ITM Iasi. Oare de ce nu au verificat, inspectorii de munca, firma de maxi-taxi si traseul de deplasare la/ de la serviciu, al calatorilor – angajati la firme din zona ? Ar fi putut identifica astfel, zona cu risc ridicat si specific de accidentare.

De ce nu ar contribui din buzunarul propriu, la despagubirea urmasilor victimelor si cei respnsabili de producerea evenimentului, altii decat soferul ? Organele abilitate ale statului ar trebui sa se pronunte in acest fel.

Indiferenta sau prostia patronilor, gomosenia acestora, berbecizmul angajatilor, neputinta politica a autoritatilor dublata de festivism si vedetism, lipsa de profesionalism si cunostinte in domeniul securitatii si sanatatii in munca, aplicarea discriminatorie a legilor din interes propriu/ personal, sunt cauze care nu pot fi ignorate, la producerea unor tragedii precum cea de la Scanteia.

Miscarea „prasnel”, a patronilor, prin legile deficitare sau aplicate stramb de catre autoritatile tarii, este favorizata de interpretarea legislatiei sau de nepasarea autoritatilor statului. Astfel protectia lucratorilor la locul de munca (soferul in cauza) si implicit a persoanelor aflate in raza de influenta (cazul transportului de persoane – angajati ai unor firme, spre locul de munca) se poate transforma intr-o problema majora pentru tara. Anchetele declansate in urma producerii unor evenimente dureaza luni de zile, judecarea si pronuntarea in instante – ani de zile, iar adevaratii vinovati de producerea evenimentelor – nu sunt adusi in instanta decat rareori si foarte rar condamnati si atunci cu suspendare.

Fondul de risc pentru boli profesionale si accidente de munca, la care contribuie toti angajatorii, este tinut sub strict control 8) de catre guvernanti. Nu se face niciun raport asupra utilizarii sumelor colectate in acest fond de risc, destinat prin lege pentru imbunatatirea conditiilor de munca si a cresterii sigurantei in munca a lucratorilor, la locul de munca. 😉

Sindicatele acuza. Angajatorii ignora orice investitie destinata sigurantei lucratorilor. Inspectorii de munca desi bine platiti pentru a identifica si solutiona problemele privind preotectia muncii, fac averi folosindu-se de functia lor. Inspectia muncii este prost organizata si apeleaza des la compromisuri. Legislatia este aplicata stramb, preferential dupa apartenenta politica a celor implicati, nimeni nu ia nicio masura concreta, realista. Organele abilitate ale statului nu se autosesizeaza pentru a verifica averile insemnate acumulate de catre unii inspectori. Amenzile aplicate de catre inspectia muncii finanteaza campania electorala.

Ce este de facut ? Taurul trebuie apucat de coarne. Legile trebuie sa fie adaptate in realitate (nu doar declarativ) la prevederile europene.  Institutiile statului sa fie depolitizate si adevaratii profesionisti sa-i inlocuiasca pe clientii politici. Inspectorii sa aplice legea in spiritul ei, nu dupa interese politicianiste.

Sa devenim cu adevarat europeni. 🙂

Despre tolomaci si nu numai

August 2, 2009

In vremuri de criza, la romani se accentueaza presiunea fiscala a statului asupra cetateanului simplu, desi in lume se intampla tocmai invers. Romania se inclina cu smerenie la FMI si permite noi experimente ale fondului pe spinarea cetateanului roman. Poate gresesc, dar nu pot judeca astfel, atat timp cat sub presiunea fondului, mie personal mi-a mers mai rau decat in perioadele cand ne-am scuturat de „intelepciunea” organismului international.

Nu cred ca mai este vreun secret pentru cineva, ca exista o stransa legatura intre organismele internationale, gen FMI, politica fiscala si economica din statele dezvoltate ale lumii (sa le numim aici pe cel din G 8), aplicata intern, respectiv cea aplicata in statele subdezvoltate (gen Romania) sau in cele care abia mijesc ochii in lume (gen Moldova).

Ganditorii fiscali din Romania incearca prin toate mijloacele sa sufoce consumul intern, sa limiteze la maximum imprumutul cetateanului de la banci, sa mute povara fiscala spre platitorul de taxe si impozite cinstit, omitand sa incaseze tocmai de la marii datornici, ba chiar incercand sa-i ajute tot pe acestia din urma, prin amanari si scutiri la plata, prin imprumuturi preferentiale (sub egida consultarii cu CE).

Gaselnita ministrului de finante, cu impozitul forfetar a lovit decisiv in micii meseriasi, in comerciantii de taraba, in microintreprinderi, etc., scopul declarat de a-i impozita si pe cei care utilizeaza o factura fiscala pentru 5 televizoare, pentru a vinde in realitate 500, nefiind atins. Acestia din urma au de unde plati ca impozit forfetar, cele 22 de milioane, vanzand in prezent pe aceeasi factura (pentru 5 televizoare) „numai” 200 de televizoare, in schimb vaitandu-se si tipand ca din gura de sarpe, ca sunt in faliment. Nici vorba sa se fi facut ceva cu cei care aduc televizoare fara factura si le pun la dispozitia comerciantilor.

Poate nu a fost cel mai elocvent, exemplul cu televizoarele. Sunt multe alte exemple ale economiei subterane, neplatitoare de taxe si impozite: legumele, fructele si florile – comercializate prin piete, masinile second hand aduse cu tirul din strainatate exceptate de la taxa de poluare, graul luat cu japca de la tarani de catre angrosistii verosi – transformat in paine din ce in ce mai mica in gramaj si din ce in ce mai scumpa, vitele si porcii – animale luate pe nimic de catre procesatorii de carne, de la crescatorii individuali si bagate pe facturile de carne din import, etc. De acestia nu se apropie nimeni, ca doar sunt „afacerile de familie” ale politicienilor nostrii scumpi si dragi. 😕

Despre tolomaci, numai de bine. Asa suntem noi romanii, acceptam senini, incompetenta si hotia unora, care profita de pe urma neglijentei sau de ce nu, a prostiei celor multi. Sloganul – legea fiscala trebuie cunoscuta de catre toti cetatenii, se aplica diferentiat, in cazul celor care cinstiti fiind, isi achita datoriile catre stat. Marii trisori fiscali cunosc legea si o ocolesc cu dibacie, statul jupuindu-i numai pe contribuabilii naivi.

Cum sa nu cauti portite de scapare, cand statul iti fura pur si simplu din buzunar (exemplu –impozit forfetar platit de o firma care in 5 ani de cand este inregistrata la registrul comertului nu a taiat si nu a incasat nicio factura – fiind declarata de catre administrator ca inactiva la fisc, dar care a platit taxe la primarie, la fisc si la registrul comertului, ori de cate ori a trebuit sa depuna situatii fiscale – trimestriale, semestriale, anuale – situatii pe zero la incasari, insa, de fiecare data).

Statul in loc sa-i ajute pe adevaratii mici intreprinzatori, incearca sa-i cumpere cu palavre. Vorba – hartia suporta orice, face tot mai multi prozeliti printre guvernanti (vezi faptele si masurile anticriza aplicate). Ma intreb – ultimul mester hartier (despre care zicea o stire, ca a iesit la pensie fara a avea cui lasa meseria sa), pentru vorba de mai sus, a trudit o viata intreaga ?

Se poate isca o intrebare – mai exista oameni cinstiti ? Mi-e frica sa ma intreb si pe mine – daca constat ceva defavorabil mie ? 8)

Un gest, pe care personal, l-am considerat ca simbol al vremurilor pe care le traim, a fost prezentat de televiziuni (fara valva de rigoare, insa – probabil a fost trecut cu vederea de ochiul vigilent al presei 😀 ) la o stire cu presedintele tarii, aflat in vizita de lucru, la Bechet – o fetita de 7 ani care l-a intampinat i-a zis: „Bine ati venit in Romania !”. Trebuie sa recunosc, presedintele a fost pe felie – zambind cam stramb insa – si a scaldat-o in stilul propriu: „Dar tu esti obisnuita sa primesti delegatii straine !”.

Ce ti-e si cu intamplarile astea. 🙂 Dar daca gestul a fost intentionat (fetita fiind invatata de cineva satul de gafele fiscale, economice, politice, sociale, etc. ale presedintelui nostru) si cel caruia i-a fost adresat mesajul, nu a sesizat nici macar, ridicolul situatiei ?

Gesturi mici care pot prezenta situatii grave. Dar mai intereseaza pe cineva ?