Munca la birou nu este ocolita de riscuri de accidentare si/ sau boala profesionala. Tot mai des apar in presa scrisa si vorbita, articole, respectiv dezbateri despre stresul la locul de munca, despre munca la birou fara un program strict de lucru, despre lucrul in program prelungit, fara acordarea repausului saptamanal obligatoriu de 2 zile consecutive, prevazut in codul muncii, despre angajatori care nu dau importanta acestui aspect, fiind pasibili de amenzi contraventionale destul de mari si chiar fiind expusi la probleme cu legea, privind posibile infractiuni.
Ca inamici de la birou, expertii au identificat doua afectiuni care apar la locul de munca, in special la cei care lucreaza majoritatea timpului in birouri tip hala – “Sindromul cladirii bolnave” si “Building Related Illness”.
Semnele aparitiei “Sindromului cladirii bolnave” sunt: dureri de cap, iritatii ale nasului, gatului sau ochilor, tuse uscata, ameteli, greata, dificultati de concentrare, oboseala, sensibilitate la mirosuri, pielea devine uscata, apar mancarimi ale pielii.
Femeile sunt mai afectate decat barbatii, deoarece sunt mai sensibile la substante chimice, dar si astmaticii, si fumatorii.
In cazul “Building Related Illness” simptomele sunt asemanatoare gripei: dureri in piept, febra, raceala, dureri musculare.
Principalii vinovati de aparitia celor doua sindroame sunt: aerul conditionat, mochetele, copiatoarele si calculatoarele, in general electronicele din jurul nostru.
Copiatorul emite ozon.
Ventilatia inadecvata influenteaza aparitia celor doua sindroame. Aerul conditionat influenteaza mai puternic, in comparatie cu cladirile care folosesc aerisire naturala sau sisteme mecanice de ventilatie.
Niciun sistem de ventilatie nu este eficient pentru a indeparta substantele toxice si cancerigene din fumul de tigara. Timpul prelungit de inhalare, chiar in doze mici, a acestor agenti infectiosi, iritanti, toxici, alergeni, cancerigeni poate avea efecte similare cu ale unei expuneri indelungate la tutun.
De cele mai multe ori, simptomele specifice celor doua afectiuni dispar sau se amelioreaza dupa o perioada mai lunga de la parasirea cladirii in care lucreaza salariatii care acuza cele doua sindroame.
Surse de contaminare chimica, care pot provoca intoxicatii sunt: mochetele, adezivii de lipire a acestora, tapiteriile, produsele de curatare si igienizare.
In conducte si canalizari, in apa statuta, pot aparea bacterii sau microorganisme precum acarienii, mucegaiurile si virusurile. Daca tevile sunt prost intretinute, aceasta favorizeaza umezirea tavanelor, mochetelor sau peretilor.
Instalatiile de racire sau umidificare neintretinute adecvat sunt o locatie ideala pentru “ciuperca legionella pneumopfilia” care produce legioneloza si febra umidificatoare.
Aparatele de aer conditionat (de climatizare) care nu contin dispozitive de colectare apa rezultata si posibilitati de dezinfectare a acestui reziduu periculos, influenteaza decisiv sanatatea publica.
Apa rezultata de la aparatele de aer conditionat poate provoca epidemii de boli respiratorii (faringita, laringita, rinita, viroze respiratorii, pneumonii, bronsite, etc.), deoarece datorita umiditatii si temperaturii ridicate, contine agenti patogeni cu larga actiune de contaminare pentru oameni.
Concomitent cu dezvoltatea agentilor patogeni, in unele zone umede ale aparaturii si instalatiilor de climatizare se dezvolta mirosuri neplacute, generate in special de produsele rezultate din procesele metabolice ale microorganismelor respective. S-au inregistrat, datorita instalatiilor de climatizare, boli cu final letal (pneumonie datorata bacteriei Legionella).
Calculatoarele genereaza electricitate electrostatica.
Lucrul prelungit la calculator si la copiator provoaca dureri de cap si iritatii ale nasului.
Lucrul repetat, prelungit multe ore, in cladiri noi, moderne, dar prost ventilate si amplasate in zone cu trafic intens, poate duce la aparitia celor doua sindroame mentionate mai sus.
Electronicele se regasesc peste tot in jurul nostru.
Fara aparatele electronice (aparatura de birou, i.pod-ul la care ascultam musica, telefonul mobil, etc), activitatea noastra zilnica este practic imposibila. Toate aceste aparate aduc un dezavantaj corpului uman. In cazul multor aparate, indispensabile in viata cotidiana, efectele negative nu sunt foarte cunoscute, iar reglementarile in domeniu sunt putine si doar la inceput de drum.
Dispozitivele la care ascultam muzica in casti (mp 3 playere, mp 4 palyere, i.pod-uri) sunt foarte nocive pentru organism.
Ascultarea excesiva la casti duce in timp la pierderea auzului, deoarece aceste aparate au capacitatea de a reda sunetul la 105-120 dB (cat un concert rock sau decolarea unui avion) . Ascultand muzica la aceasta intensitate, timp de 1 ora, in continuu, individul respectiv sigur va surzi.
Specialistii recomanda utilizarea aparatelor pentru redare de muzica prin casti, maximum 60 de minute pe zi, la un volum de ascultare cu 60 % mai mic decat capacitatea maxima a aparatului.
POLUAREA ELECTRICA.
Numarul mare de aparate electronice, existente la locul de munca, duce la poluare electrica.
Pacemakerele interfereaza cu i.pod-urile. Tinut la cativa centimetrii de piept, mai mult de 5 secunde, in 50 % din cazuri vor aparea interferente.
Poluarea electrica este un tip nou de poluare.
Cantitatea mare de electricitate care ne inconjoara face ca in aer sa isi faca aparitia undele electromagnetice. Aceste unde ajuta microbii si bacteriile din aer sa se fixeze mult mai bine in tesutul pulmonar. Astfel indivizii sunt mai predispusi la infectii.
Poluarea electrica este responsabila de faptul ca femeile se simt obosite si pentru cresterea in greutate.
Undele electromagnetice prin care se manifesta poluarea electrica provoaca retentia grasimii in organism, oboseala cronica, insomnii si depresie.
IMPRIMANTELE.
In apropierea imprimantelor lucrul este la fel de periculos ca in apropierea unui fumator. In aerul din jurul imprimantelor, nivelul de particule toxice este de 5 ori mai mare decat langa o autostrada. Cele mai nocive sunt imprimantele leser.
Imprimantele elibereaza in aer particule mici din tusul cu care imprima. Cei care inspira aceste particule mici de tus, timp indelungat, risca sa sufere de boli de inima, boli respiratorii sau cancer.
TASTATURA SI MOUSE -ul.
Tastatura si mouse-ul sunt locuri ideale pentru inmultirea bacteriilor.
Pe tastatura, bacteriile nocive corpului uman supravietuiesc de la 2 ore pana la o zi, timp in care se si inmultesc permanent. Aceste bacterii pot produce infectii abdominale, infectii ale pielii, ale tractului urinar si infectii la nivelul sangelui.
Scrisul la tastatura ne poate imbolnavi de pneumonie.
ZGOMOTUL.
Zgomotul produs de aparatura electronica, in special de copiatoare, imprimante, faxuri, etc., in spatii de lucru insuficient repartizate lucratorilor, existenta locului de munca in zone cu trafic intens, in cladiri insuficient protejate la zgomotul ambiental, poate provoca lucratorilor cresterea tensiunii arteriale.
Cresterea tensiunii arteriale devine semnificativa direct proportional cu cresterea nivelului de sonor (cand depaseste 35 dB).
Odihna (pauza de lucru, chiar somnul – influentat puternic de sforait) poate fi afectata de zgomot.
Persoanele hipertensive (peste 140/ 90 mm Hg) prezinta risc crescut de maladii cardiace, accidente cerebrale, maladii renale si dementa.
Nivelul de decibeli conteaza nu sursa de zgomot. In timpul noptii, zgomotul persistent influenteaza profund cresterea tensiunii arteriale.
Asociat cu poluarea, zgomotul are o influenta si mai mare asupra cresterii tensiunii arteriale a lucratorilor.
LOCUL DE MUNCA/ POSTUL DE LUCRU.
Locul de munca reprezinta pentru fiecare lucrator, un spatiu cu o semnificatie aparte. Timpul petrecut in aceasta incinta are efecte pozitive sau negative asupra sanatatii lucratorilor.
Unii lucratori, datorita ambiantei se simt excelent la locul lor de munca. Altii, mai sensibili, sunt sufocati de epuizare si nu au niciun chef de munca, de discutii amiabile sau de confruntari de idei.
Psihologii cred ca aceasta stare de spirit se datoreaza substantelor toxice care se imprastie in atmosfera de lucru, de la covoare, mobilier, corpurile de iluminat.
Surplusul de hartie existent in incapere coboara nivelul energiei, lucratorii fiind inconjurati de o energie vitala care stagneaza.
Birourile moderne vin in contact, adesea cu substantele toxice. Pentru protectia lucratorilor de factorii care le agreseaza sanatatea, angajatorii trebuie sa elimine riscurile semnalate.
MASURI CARE SE IMPUN A FI LUATE:
-Lucrul sa se desfasoare, pe cat posibil, in timpul zilei, la lumina naturala.
-Amplasarea birourilor, langa fereastra, deoarece astfel se opteaza pentru o sursa de lumina cu un spectru complet.
-Evitarea iluminatului fluorescent, deoarece aceasta sursa de lumina este inconjurata de puternice campuri magnetice, care produc insomnii, hipertensiune arteriala, neliniste si pesimism.
-Interzicerea fumatului in spatiile comune. Permiterea fumatului numai in spatii special amenajate, averizate asupra pericolului pe care il reprezinta pentru sanatate, prevazute cu ventilatie si mijloace de stins incendii.
-Aerisirea cat mai deasa a spatiului de lucru, pe cat posibil prin mijloace naturale influenteaza esential randamentul zilnic al lucratorilor. Biroul trebuie aerisit de minim 3 ori pe zi: dimineata, la ora prazului si dupa masa de pranz.
-Mentinerea unui microclimat optim la locul de munca. Sursele de ionizare ale aerului sunt foarte importante. Ventilatoarele reusesc sa purifice mai bine aerul fara sa dauneze sanatatii lucratorilor.
-Curatenia generala, periodica, sa se faca de regula saptamanal, prin utilizarea de produse de curatenie biodegradabile. Biroul ideal trebuie decorat cu machete sau mobile care nu au fost tratate chimic, sa aiba panouri frumos lustruite, graficele de lucru sa fie rezolvate cu ajutorul solventilor si a vopselelor ecologice
-Mentinerea energiei si echilibrului psihic al lucratorilor, la un nivel apreciabil, prin amplasarea in incinte a unor plante decorative. Unele plante decorative (filodendronul, limba soacrei, planta – paianjen, pothosul auriu) au puterea de a absorbi substantele poluante generate de mobilier si de detergentii sau de solventii utilizati impotriva prafului si a petelor de vopsea. Aromoterapia este indicata. Se poate picura ulei de rozmarin chiar intr-un pahar cu apa asezat pe birou. Uleiul de pin este un tonic excelent, mirosul lui invioreaza si reda optimismul lucratorilor.
-Utilizarea de ventilatie mecanica generala a spatiilor, in paralel cu instalatii de climatizare.
-Repararea imediata a instalatiilor sanitare defecte, desfundarea canalizarilor, repararea zidariei, faiantei, gresiei, etc. deteriorate, in grupurile sanitare, vestiare, fose, etc.
-Periodic, se impune, ca necesitate, dezinfectia si igienizarea instalatiilor de aer conditionat si climatizare.
-Masura cea mai urgenta este colectarea intr-un sistem inchis a condensului rezultat de la aparatele de aer conditionat, pentru a se evita scurgerea pe ziduri, direct pe trotuar/ in capul trecatorilor, in santuri de canalizare, etc. Epurarea ulterioara a apei reziduale colectate.
-Utilizarea de dezinfectanti pentru aparatura de climatizare, pe baza de derivati de fenol, compusi N -clorurati, benzimidazol, tiazol, etc.
-Utilizarea numai de echipamente tehnice certificate de securitate si sanatate in munca (poarta sigla EC sau CS),
-Curatirea si dezinfectarea periodica, cu spirt, a tastaturii si a mouse-ului.
-Scoaterea din priza a aparatelor electrice, atunci cand nu sunt folosite, pentru reducerea poluarii electrice.
-Efectuarea de control medical periodic la toti angajatii. Prezentarea acestora la medicul alergolog la aparitia de: iritatii ale ochilor, stranut prelungit, secretie nazala persistenta, mancarimi ale nasului si ale pielii repetate, raguseala, tuse, oboseala.
-Evaluarea nivelului de zgomot existent la locul de munca.
LEGISLATIA PRIVIND SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA, APLICABILA.
Cerintele minime de securitate si sanatate la locul de munca, aprobate prin HG nr. 1091/ 16.08.2006 stabilesc conditiile optime de microclimat la locurile de munca (pentru birouri, temperatura operativa = 23-26 grade C/ vara, respectiv 20 -24 grade C/ iarna, umiditatea relativa a aerului = 30 – 70 %, fara curenti de aer preferentiali, cu viteza medie de 0,1- 0,3 m/s, iluminat natural preponderent, iluminat artificial general si local), pentru mentinerea echilibrului termic al organismului uman, functie de efortul fizic, respectiv valori minime normate ale nivelurilor de iluminare pentru activitati desfasurate in spatii interioare.
Prin HG nr. 1092/ 16.08.2006 care aproba Cerintele minime de securitate si/ sau sanatate pentru lucratorii expusi riscurilor legate de expunerea la agenti biologici in munca, in anexa 3 este nominalizata bacteria legionella pneumopfilia, ca bacterie patogena din grupa 2 pentru organismul uman (bacterie care apare in unele zone umede ale aparaturii si instalatiilor de climatizare).
Prin HG nr. 493/ 12.04.2006 modificata si completata prin HG nr. 601/ 13.06.2007 privind Cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de zgomot, se stabileste obligatia angajatorului de a evalua si masura nivelul de zgomot la care sunt expusi lucratorii. Se stabilesc valori limita de expunere, pe perioade de timp, valori care nu pot fi depasite.
Prin HG nr. 355/ 11.04.2007 privind supravegherea sanatatii lucratorilor, modificata si completata prin HG nr. 37/ 16.01.2008, HG nr. 1169/ 25.11.2011, HG nr. 1/ 04.01.2012 s-au stabilit Cerintele minime pentru supravegherea starii de sanatate a lucratorilor fata de riscurile pentru securitate si sanatate, pentru prevenirea imbolnavirii lucratorilor cu boli profesionale cauzate de agenti nocivi chimici, fizici, fizico-chimici sau biologici, caracteristici locului de munca, precum si a suprasolicitarii diferitelor organe sau sisteme ale organismului in procesul de munca.
Supravegherea sanatatii lucratorilor este asigurata de catre medici specialisti de medicina muncii, cu care firma incheie contracte de prestari servicii medicale. Medicii specialisti de medicina muncii semneaza fisa de aptitudine a lucratorului la angajare si o reactualizeaza/ completeaza la fiecare schimbare a locului de munca.