Decizia ICCJ nr. 8/ 19.02.2018 Obligația fiscala de plată a sumei echivalente cu cota de 0,70 % din cheltuielile pentru executarea construcțiilor și a lucrărilor prevăzute la art. 2 din Legea nr. 10/1995 și pentru care se emit, în condițiile legii, autorizații de construire.

ICCJ (Complet DCD/C) a admis sesizarea privind pronunțarea unei hotărâri prealabile, formulată de Curtea de Apel București – Secția a IV-a civilă, în dosarul nr. 47842/3/2015 și, în consecință, a stabilit că: în interpretarea și aplicarea prevederilor art. 40 din Legea nr. 10/ 1995, forma în vigoare în anul 2010, coroborate cu art. 7 din Legea nr. 329/ 2009 și poziția 5 din anexa nr. 1 la aceeași lege, precum și cu prevederile art. 21 și art. 22 din O.G. nr. 92/ 2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare, obligația de plată a sumei echivalente cu cota de 0,70 % din cheltuielile pentru executarea construcțiilor și a lucrărilor prevăzute la art. 2 din Legea nr. 10/ 1995 și pentru care se emit, în condițiile legii, autorizații de construire, este o obligație fiscală.

În interpretarea și aplicarea prevederilor art. 40 din Legea nr. 10/ 1995, forma în vigoare în anul 2010, coroborate cu prevederile art. 91 din O.G. nr. 92/ 2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare, obligația fiscală de plată a cotei prevăzute de art. 40 din Legea nr. 10/ 1995 se supune termenului de prescripție de 5 ani, specific raporturilor juridice fiscale.

https://www.universuljuridic.ro/decizia-iccj-complet-dcd-c-8-2018-comunicat-plata-cotei-din-cheltuielile-pentru-executarea-constructiilor-si-a-lucrarilor-prevazute-la-art-2-din-legea-10-1995-este-o-obligatie-fiscala/

Decizia ICCJ nr. 8/ 23.05.2018 Existenţa infracţiunii de vătămare corporală din culpă nu este condiţionată de o anumită limită a îmbibaţiei alcoolice.

ICCJ admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Bacău – Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie în dosarul nr. 4920/ 270/ 2016, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei chestiuni  de drept „dacă pentru întrunirea tipicităţii infracţiunii prevăzute de art.196 alin.(1) din Codul penal, privind vătămarea corporală din culpă, sintagma din teza I a acestui text incriminator, respectiv „(…) sub influenţa băuturilor alcoolice (…)”, trebuie interpretată ca referindu-se la un anumit grad de îmbibaţie de alcool pur în sânge, eventual cel indicat de legiuitor la art.336 alin.(1) din Codul penal, sau, indiferent de gradul de îmbibaţie alcoolică în sânge, este atrasă răspunderea penală a oricărei persoane care săvârşeşte o vătămare corporală din culpă sub această modalitate normativă, dacă a consumat alcool depistabil prin mijloace tehnice sau medico-legale prevăzute de legislaţie.”

Stabileşte că, în interpretarea dispoziţiilor art.196 alin.(1) teza I din Codul penal, care incriminează fapta prevăzută în art.193 alin.(2) din Codul penal săvârşită din culpă de către o persoană aflată sub influenţa băuturilor alcoolice, existenţa infracţiunii de vătămare corporală din culpă nu este condiţionată de o anumită limită a îmbibaţiei alcoolice.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Decizia ICCJ nr. 8/ 23.205.2018 a fost publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 539/ 28.06.2018

http://www.scj.ro/1324/5094/Comunicate-privind-deciziile-pronuntate-de-Completele-pentru-dezlegarea-unor-chestiuni-de-drept-in-m/Comunicat-privind-deciziile-pronuntate-de-Completul-pentru-dezlegarea-unor-chestiuni-de-drept-in-mat/

Decizia ICCJ nr. 13/ 14.05.2018 Neîndeplinirea cerinţei privind descrierea în procesul-verbal de constatare a contravenţiei a faptei contravenţionale.

În şedinţa din 14 mai 2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul competent să judece recursul în interesul legii, legal constituit, a soluţionat un recurs în interesul legii, fiind pronunţată următoarea soluţie:

Prin Decizia nr. 13/ 2018, ÎCCJ a admis recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului şi, în consecinţă, stabileşte că, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 16 şi 17 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/ 2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/ 2002, cu modificările şi completările ulterioare:

”Descrierea insuficientă a faptei echivalează cu neîndeplinirea cerinţei privind descrierea faptei contravenţionale şi atrage nulitatea relativă a procesului-verbal de constatare a contravenţiei, potrivit dispoziţiilor art. 16 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/ 2001.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 14 mai 2018.”

:: sursa: comunicatul ICCJ

Andrei Pap

colaborator SVS & PARTNERS

https://www.juridice.ro/580473/iccj-ril-admis-ref-neindeplinirea-cerintei-privind-descrierea-in-procesul-verbal-de-constatare-a-contraventiei-a-faptei-contraventionale.html/

Decizia ICCJ nr. 13/ 14.05.2018 a fost publicata in MO nr. 541/ 29.06.2018