Archive for Iunie 2007

Intre responsabilitate si ciorovaiala

Iunie 29, 2007

Vorbaraia, cu fraze lungi si intortocheate, „inaltatoare”, dar fara prea mult continut (limba de lemn) sunt caracteristice romanului, fie el politician, functionar public responsabil pe problema sau sindicalist.

Des, intalnim si vorba elevata a intelectualilor (reali sau „parati”), cu continut „innaltator”, dar din pacate prea putin inteles de multime si aproape de loc aplicat in practica de zi cu zi.

Din confruntarile celor doua aspecte, apar lungi dezbateri, pe teme mai mult sau mai putin sociale (care de fapt intereseaza pe cei multi) sau pe teme economice, politice, filozofice (interesati fiind mult mai putini cetateni). Ratinguri-le par a-mi da dreptate. Oricum nu absolutizez.

Te uiti perplex si nu-ti vine sa crezi ca in „atmosfera actuala de avant economic”(nu asa se impauneaza astazi politicienii ?) mai pot exista spitale psihiatrice in paragina, cu locatari lipsiti de cele mai elementare conditii sociale de confort, lihniti de foame, fara personal de ingrijire, fara fonduri asigurate pentru hrana si medicamente, detergenti, etc.

Exista case pentru batrani, unele (cateva) unde se duc politicienii de Craciun si de Paste cu daruri si cu televiziunile dupa ei, altele (cele mai multe) unde nu se duce nimeni, nici macar rudele celor internati acolo, care sunt darapanate, fara personal medical suficient, cu fonduri create doar din pensiile locatarilor si din micile contributii ale rudelor, arareori din donatii.

Nici in centrele pentru copii institutionalizati, situatia nu este prea diferita. In cele „vizitate”des de baroneasa, se vede preocuparea statului. In celelalte, „neprezentate la control”, cand din greseala apar pe ecrane imagini, vedem realitati de cosmar. 

De gura UE s-au infiintat si la noi tot felul de agentii nationale (pentru handicapati, pentru copii institutionalizati, pentru persoane de varsta a 3-a, etc.) cu posturi de sefi bine platite (seful cel mare are rang de subsecretar de stat, adica vreo 50 milioane lei, lunar) si o multime de asistenti sociali in schema. La nivelul consiliilor judetene si a primariilor sunt alte posturi de asistenti sociali, tot bine platite.

Agentiile nationale cica fac reglementari, standarde, „politici”, strategii pe termen lung, care trebuie aplicate de catre consiliile judetene sau municipale, carora „li s-a pasat”partea cu banul. S-ar gasi si bani, dar costa mult sarbatorile multiple, cu jocuri de artificii, sponsorizarile echipelor de fotbal, plimbarile in strainatate ale alesilor, cica cu scop in folosul cetateanului, etc.

Intre cele doua componente, cand apar pe piata imagini socante, incepe ciorovaiala, fiecare parte invocand motive jenante, care arata „pregatirea profesionala” precara, lipsa de responsabilitate clara a partilor, lipsa de management (nu performant, macar de subzistenta), nepasarea politicienilor fata de problemele reale ale cetateanului, clientelismul politic aplicat pana la cele mai joase niveluri, ura neostoita fata de adversarul politic. Ce rost or mai avea legile, daca tot nu le aplica nimeni si nu raspunde nimeni de acest lucru ?

Nici vorba de plata celor care sunt pusi sa rezolve problemele, in functie de performantele reale (nu de cele, de fatada, prezentate de oficialitati in rapoarte catre diferite institutii externe).

Statul pare mai preocupat de caini si pisici, ca fac mai mult scandal asociatiile de protectie a animalelor. E bun si scandalul la ceva, nu ?

Dezolant, lipsa de respect pentru aproape, fatarnicie, lipsa de profesionalism.

Intr-un cuvant: realitatea (in care traim). Trist dar mult prea adevarat.

Oare de ce nu se prevede ca o parte din impozitul de 16 % platit de cetatean sa mearga, catre aceste asezaminte (similar cu cel 2 % pentru ONG-uri) ?  Sa fie de vina „beneficiile” aduse de majoritetea ONG -urilor, respectiv „nerentabilitatea” asezamintelor ?

Anunțuri

Liderii. Necesitate sau povara ?

Iunie 26, 2007

Un castig incontestabil al anilor de dupa decembrie 1989 este aparitia si consolidarea unor lideri noi. Cunosteam doar liderii comunisti.

Vorbim tot mai des de lideri de piata (firme din varii domenii), lideri politici, lideri de opinie, lideri de sindicat, lideri sportivi si mageri de top.

Ce reprezinta poporul (cetateanul) pentru acesti lideri ? Cum ii percepe cetateanul obisnuit pe acesti lideri ? Sunt liderii necesari unei societati precum a noastra, in formare politica, in oarece avant economic, in ideea penetrarii/ cuceririi pietelor europene si mondiale, in momente prielnice afirmarii sportive ?

Pentru sportivii si managerii/ investitorii din sport (in special din fotbal, dar si din baschet, hochei, handbal, etc.) reprezinta poporul altceva decat galeria de la peluza, suporterii fanatici, baietii care pot fi convinsi sa faca ce vor patronii (autointitulati, de fapt niste castigatori/ profitori ai zilelor noastre, respectiv alintati de presa) ?

Pentru politicieni, este cetateanul altceva decat electoratul/ marea masa de manevra, care periodic se prezinta la vot si indiferent de cat promit politicienii in campania electorala, voteaza numai ca sa schimbe pe unii cu altii, pe care-i considera mai putin mincinosi, mai putin corupti ? Cica se asigura astfel, in limbaj politic, alternanta la guvernare.

Pentru formatorii de opinie, cetateanul este altceva dacat un individ care trebuie convins prin vorbe (mai putin prin fapte), ca ei detin monopolul adevarului absolut ? Cum nisa de piata este probabil destul de profitabila, formatori de opinie se considera multi.

Liderii de sindicat considera lucratorii pe care ii reprezinta (sau ar trebui sa-i reprezinte) altceva decat niste participanti la mitinguri, pe care ii scot in strada, periodic, pentru a-si justifica functia si banii grei cu care sunt platiti de catre lucratori (din cotizatii) ? Doar au afaceri proprii care trebuie sa prospere.

Managerii de top (destui, inca) considera lucratorii altceva decat slujbasii lor ? Aici parca se simte ceva aer proaspat. Lucratorii incep sa-si cunoasca drepturile, nu mai accepta orice, iar managerii incep sa inteleaga ca succesul depinde cel mai mult de „colegii” cu care lucreaza. Pacat, ca viziunea managerilor, este inca departe de respectul fata de lege. In deplasarile la firmele mama, la sediile din strainatate, ar trebui sa se recicleze, in privinta respectarii legilor. Intr-un stat de drept, nu este permis altfel, decat respectarea legii.

Liderii sunt o povara sau o necesitate pentru Romania ? Dupa parerea mea sunt necesari lideri adevarati (nu inchipuiti). Altfel devin o povara. Primul derapaj al liderilor-povara se va inregistra in relatiile cu UE.

Dar ce vina are cetateanul ? El sigur are nevoie de lideri, dar de lideri adevarati.

Sa traiti bine……….

Iunie 25, 2007

Sloganul prezidential, castigator, a fost analizat pe toate partile de catre politicieni din toate taberele, de catre reporteri si analisti politici, simbriasi la diferiti potentati sau profitori ai zilelor noastre, de catre ONG-isti mai mult sau mai putin cointeresati.

S-au dat interpretari nenumarate, s-au pus semne de punctuatie cat incape, ca asa-i in firea romanului, sa umble la extreme, sa ia aproape totul in gluma si in final sa poata rosti: „asta e, ce sa-i faci”.

Este fraza care a fost acceptata in trecut ca o impacare cu realitatea acelor vremuri si din pacate inca este utilizata mult prea des in vorbirea curenta  a celor nemultumiti, dar care nu pot depasi gandirea celor 50 de ani de comunism si raman in continuare pasivi si dispusi sa accepte orice li se ofera, in speranta de mai bine. Accepta astfel prea des o alta constatare, tot de tip vechi, „speranta moare ultima”.

Nu am facut parte dintre cei prea usor amagiti, care au crezut in sloganul din titlu, desi am sperat sa se intample ceva vizibil si in folosul cetateanului.

Cunosc destui politicieni actuali, care si in trecut erau tot in primele randuri, „combateau” tare, cuvintele utilizate nu le ajungeau sa-si exprime „inalta stima si consideratie” pentru conducatorii acelor vremuri. Astazi, si-au schimbat doar stapanul, oarecum discursul, au mai „iesit” prin lume si au vazut cum e pe la altii, dar tot nu pot depasi stadiul de lingau.  

Nu credeam ca voi mai vedea populism ieftin, interese promovate numai pentru un grup restrans de beneficiari, legi pentru cei putini in detrimentul celor multi, prime/ pensii/salarii, preferentiale, „ajutoare ale statului” pentru unii defavorizati. Speram ca vom fi toti egali in fata legii. 

Ce vedem vis a vis de discursul politic, demagogic, populist ? Realitatea cruda: cozi la inscrierea copiilor la gradinite, cozi la medicamente compensate, cozi interminabile la ghiseele institutiilor statului, cozi la casa de pensii, cozi la casa de asigurari de sanatate, cozi la sarmale si cozi la pachete date de primarie pensionarilor cu ocazia diferitilor sfinti din calendarul bisericesc, „buluceala” politicienilor sa dea pungi cu biscuiti si rahat batranilor din aziluri, cu ocazia altor sarbatori religioase.

Rusine ! Dar pana cand? Cum ne-a putut accepta UE ? Sa nu fi stiut ? Greu de crezut. Oricum e bun si votul Romaniei la ceva, dar la ce ? Cetateanul roman cand va fi si beneficiarul unui trai decent ? Cand se termina cu „generatia de sacrificiu” ?

Prea multe intrebari, inca fara raspuns.

Date statistice oficiale

Iunie 22, 2007

Am reusit sa gasesc date statistice, oficiale, despre populatia Romaniei.

Politicienii, ministrii si alti sefi de institutii ale statului, indiferent de culoarea lui politica, reporteri sau scribi cu simbrie la diferite ziare, indiferent de cel pe care il serveste patronul de presa, care vehiculeaza alte date, sunt mincinosi si au ganduri ascunse.

Cartea Verde a populatiei din Romania, publicata de Comisia nationala pentru populatie si dezvoltare, cu sprijinul UNFPA, fondul ONU pentru populatie, contine urmatoarele date:

     -populatia tarii in 2007 este de 21,6 milioane de locuitori, din care 10,5 milioane de adulti, 5 milioane de tineri si copii, 6 milioane varstnici peste 50 de ani,

      -emigratia (de altfel fenomen necuantificat in totalitate) este extrem de mare: cca. 2 milioane de romani se afla cu acte in regula peste hotare (dar nu acelasi numar lucreaza cu acte in regula, numarul acestora fiind incert), dar numarul celor emigrati ilegal este necunoscut (halal politie),

       -populatia activa numara deci 10,5 milioane, din care salariati sunt doar 4,5 milioane (deci au asigurate pensii), diferenta de 6 milioane reprezinta emigranti si lucratori la negru (nu platesc deci asigurari sociale pentru pensie).

Pe site-ul ministerului muncii www.mssf.ro sunt afisate statistici lunare. Pentru luna mai 2007 se poate vedea:

     -numar total de pensionari (asigurari sociale de stat plus agricultori): 5.580.000,

din care:   

pensionari de asigurari sociale (platiti de la bugetul asigurarilor sociale, deci din contributiile retinute de la salariatii acestei tari): 4.641.200,

-pensionari agricultori (platiti de la bugetul de stat, deci din taxele si impozitele platite de toti cetatenii acestei tari): 938.800.

Orice referire la raportul: total pensionari/ total salariati, pentru adevar si realitate, trebuie sa se faca la urmatoarele cifre: total pensionari = 4.641.200/ total salariati = 4.500.000. Raportul real este deci de aproximativ 1:1.

Daca se doreste iesirea din impas, o abordare corecta de catre politicieni, indiferent de culoarea lor politica, trebuie sa prevada obligatoriu:

     -abordarea realista (din punct de vedere politic, economic, social) a fenomenului emigratiei, pentru readucerea romanilor acasa, numai prin masuri financiar-fiscale avantajoase pentru acestia, nu prin demagogie pura (salarii, credite, facilitati diferite, deductibilitati, etc.) si cresterea reala a numarului de locuri de munca, platite corect (pentru munca depusa, dupa pregatirea fiecaruia),

    -incheierea de tratate bilaterale pentru plata reciproca a pensiilor (corespunzator anilor efectiv lucrati pe teritoriul altui stat) cu tarile unde lucreaza legal cetateni romani,

    -scoaterea la iveala a emigrantilor clandestini, care sigur lucreaza la negru, in tarile unde au emigrat si aducerea lor in legalitate,

    -stoparea reala a muncii la negru (statistica inspectiei muncii cu numarul lucratorilor depistati muncind la negru este jenanta) prin amenzi contraventionale usturatoare si declararea prin lege a muncii la negru drept infractiune.

Dupa rezolvarea acestor probleme grave, politicienii pot sa vorbeasca si despre:

      -cresterea varstei de pensionare si egalizarea varstei de pensionare intre femei si barbati,

      -descurajarea pensionarii anticipate,

      -incurajarea muncii in regim de lucru partial,

      -diverse politici tintite pe varste, pentru populatia de peste 45 de ani si pentru femei.

Pensiile private obligatorii si cele facultative pot fi o solutie de viitor, dar numai cu conditia renuntarii la beneficii politice si comportament dambovitean.

Topuri, clasamente, ierarhii

Iunie 21, 2007

Plecand de la cuvinte sau fraze, spuse sau transmise, cu umor sau pline de penibil, in contul simbriei, de catre oameni politici, formatori de opinie si aplaudaci simpli, din presa scrisa sau vorbita, fite, fotbalisti si alte „vedete”, m-am gandit sa intocmesc topuri, clasamente, ierarhii, pe domenii distincte.

Pentru „justificarea” locului ocupat transcriu vorbele/ frazele, fara a insista asupra momentelor cand au fost facute publice, acestea fiind prea bine cunoscute.

     Sectiunea MARLANII DIN POLITICA.

Locul I (detasat) – zise de Traian Basescu – pasarica, tiganca imputita, netoti politici, huligani politici, gaozar, lichele dovedite, puiut de comunist, nesimtiti incredibili.

Locul II (batranetea conteaza, mai pierzi din spirit) – zise de Ion Iliescu – mai animalule, prostanac.

Locul III (tineretul se afirma) – zise de Adrian Nastase – sa-mi numarati ouale.

     Sectiunea ALINTARI DE PRESA CATRE POLITICIENI.

Locul I (greu de promovat alt personaj) – Traian Basescu – suspendatul, boicotatul, duhovnicul, functionarul superior, Moise, Isus, Popeye marinarul, buldogul, betiv, trimisul lui Dumnezeu.

Locul II (experienta si mandatele mai multe, conteaza) – Ion Iliescu – bunicuta, cucuveaua de la Cotroceni, guru, chiriasul de la Cotroceni.

Locul III (s-a afirmat intr-un timp relativ scurt) – Adrian Nastase -4 case, bombonel, termopane, arogantul.

Mentiune (este in vizibil progres lingvistic) – Ludovic Orban – trompeta PNL.

Voi reveni si cu alte sectiuni.

Nu urmaresc decat sa subliniez „buna crestere” care ne sufoca pe noi romanii, „audienta” nejustificata a multimii votante la astfel de expresii, batjocura cu caracteristica pronuntat damboviteana care ne inchide usi pretutindeni in lumea civilizata.

Sa facem totusi haz de necaz.

Titluri incendiare la emisiuni TV

Iunie 18, 2007

Titlurile „incendiare” ale unor emisiuni TV ar trebui dupa gandirea realizatorilor, sa atraga multi „gura casca”.

Desi prezenti ca niste „momai”, aceeasi spectatori prezenti in sala de discutie (pensionari, elevi, studenti) care stau ca la dentist si digereaza aberatiile vioaie ale moderatorilor si ale invitatilor acestora (toti mult prea bine platiti) ar trebui sa dea impresia de participanti activi la dezbaterea temei puse in discutie.

Este insa ca la parlament: unii casca, altii arunca cate o vorba fara legatura cu tema discutiei, mai schimba in soapta impresii intre ei, finalul dezbaterii te trimite si mai adanc spre gandul ascuns al acestei discutii (cine plateste, de ce se impune discutia, exista temeri vis a vis de rating, in cazul unei discutii elevate, etc.).

Nu-mi permit sa comentez gusturile celor care se uita la astfel de emisiuni.

Nu pot sa nu fiu ingrijorat totusi, cand aud copii vorbind in curte despre „subiectele tari” dezbatute la astfel de emisiuni. Nu mi s-a intamplat sa aud comentarii la putinele emisiuni pe teme scolare (CNA -ul nu face oare si statistici pe gen de emisiuni ?)

Iata ce „probleme stringente” ale cetateanului roman am colectat in putinele secunde care mi-au trebuit pentru a ma edifica ce vrea sa zica titlul incendiar al show-ului (doar apare titlul mare, cand schimbi programul, nu ?):

   –chilotii divelor. Se mai poarta oare dupa atatea discutii tematice ?

   –metode (initiative private) de colectare a baligii animalelor de povara. Inca o data carentele legislative (lipsa metodei preconizate) fac victime printre intreprinzatorii mici si mijlocii.

   –amantele VIP-urilor. O exista o definitie a VIP-urilor, pe categorii (fite, fotbalisti, camatari, prostituate, politicieni, simpli vorbitori pe la show-uri, hoti de fabrici si uzine, „baieti destepti”, functionari publici, ministri, cantareti de manele, formatori de opinie, taximetristi, etc.) ?

    –Alina vrea sa faca sex cu 60 de barbati, in 24 ore. Nu am avut rabdare sa ma uit in continuare, poate as fi aflat care este definitia sex-ului in viziunea protagonistei.

   –Povestea penisului taiat. Dezbaterea cu autorul „operatiei” ar fi trebuit sa prezinte un dezechilibrat mintal, un „profesionist parat” lasat prea mult timp in slujba, ajuns vedeta de presa. Imi pare rau, nu am putut astepta finalul dezbaterii.

   –Pe culmile morbidului. Exista o vorba: despre morti numai de bine. Moderatori si realizatori imbogatiti din astfel de emisiuni (a se consulta averile din presa, la adresa www.sfin.ro) nu cunosc probabil zicala sau tocmai o cunosc prea bine si vor sa dovedeasca contrariul: sa-i mai omoram si noi inca o data.

   –Tantareanu face sex in fiecare zi. Era titlul emisiunii, nu am avut rabdare sa vad daca zice sau doar crede ca face sex.

Anterior am renuntat sa comentez astfel de titluri ale unor articole din presa scrisa, acuma voi renunta si la comentarea unor astfel de show-uri.

Nu suport aberatiile de orice fel, presupunerile fara suport logic, logica unor „presari” care le place sa se auda vorbind, „retetele de succes” ale unor asa zise VIP-uri, motivatiile care ii indeamna sa „caute succesul” cu orice pret, al acelorasi pretinse VIP-uri.

Telecomanda ramane. Cand butonezi nu ai cum sa sari peste unele emisiuni. Pacat. Poate tehnica va demonstra ca se poate.

Parada Gay

Iunie 16, 2007

De ceva vreme presa scrisa si vorbita de la noi acorda spatii largi problematicii minoritatilor sexuale. Discriminarea are mare cautare in UE.

De acord cu combaterea oricarei forme de discriminare.

Nu am nimic cu minoritatile sexuale de tipul gay, lesbiene, bisexuali. Dupa parerea mea, acestia sunt defavorizati de soarta. In adancul inimii lor nu cred ca sunt impacati cu aceasta preferinta sexuala. Ii accept si nu ii pot condamna pentru ca sunt asa. Nu ma pricep sa-mi dau cu parerea daca incalca norme sociale si/ sau religioase.

Pot accepta organizarea de marsuri. Cand este vorba de „parada” am mari rezerve. Nu inteleg de ce trebuie etalata excentricitatea in strada, de ce este nevoie de o imbracaminte provocatoare, de un machiaj dezgustator, de gesturi obscene, de imbratisari „devastatoare” in fata camerelor de luat vederi.

De ce nu se pot comporta decent, nu pot fi invizibili si in acest mod, sigur acceptati tacit ? Este preferabil sa te expui oprobiului public, sa fi ocarat, scuipat, agresat fizic, batut cu pietre ? Nu poti invinui multimea care te priveste si se minuneaza (actioneaza), ca a trait s-o vada si pe asta.

Se vorbeste de sume mari investite pentru organizarea acestor parade si a contraparadelor. Niciodata nu sunt pronuntate nume ale investitorilor. Ce se urmareste cu adevarat ? Incaierari, reportaje, fapte condamnabile de strainatate? Se cauta adepti noi ? Este bine pentru educarea tinerei noastre generatii, in spiritul tolerantei si acceptarii aproapelui, asa cum este el ? Ramane de vazut.

Vom putea accepta casatoriile intre persoane de acelasi sex ? Dar adoptia unor copii de catre aceste familii ? Poate.

De ce nu este suficient concubinajul ? Nu deranjeaza pe nimeni.

Benefica mi se pare condamnarea publica a pedofililor, violatorilor, poligamilor (alte minoritati sexuale, etc., de aceasta data sigur periculoase pentru cetateni).

Cred ca este necesara o legislatie corecta, acceptata de catre toti romanii, de o prezentare realista, de manifestatii decente. Se va putea ? 

Ce se intampla….ce se intampla ?!

Iunie 13, 2007

Se intampla ceva ? 

Pensionarii sunt bagati in seama. Deocamdata tot la nivel declarativ, de intentie.

Brusc politicienii isi aduc aminte ca au parinti, bunici. Nu ca ar mai avea putin timp pana la pensionare si ii ingrijoreaza cumva ca o sa treaca de la viata de huzur pe care o duc in prezent, la viata plina de privatiuni a majoritatii pensionarilor. Oricum, politicienii (parlamentarii) fac parte din minoritatea de pensionari care nu va trai din pensia medie. Nici afacerile dezvoltate de majoritatea parlamentarilor, in timpul mandatelor, nu sunt de lepadat.

Sa-i fi sensibilizat cumva marsurile de protest ale miilor de pensionari, tot mai dese, din unele orase ale tarii sau protestele colective ale pensionarilor, anuntate la nivel de tara ? Sa fi ajuns la concluzia ca „imbuibarea” lor politica trebuie sa se regaseasca cumva si intr-un trai putin mai bun al celor varstnici ? Sa-si fi adus aminte de promisiunile din campaniile electorale ? Se se fi uitat cumva prin teancurile de petitii lasate de catre pensionari, la birourile parlamentare din teritoriu ? Sa le fie teama de ce va zice UE ?

Dezbateri pe tematica pensiilor la toate televiziunile, articole multiple prin ziare, reprezentanti ai federatiei asociatiilor de pensionari (afiliata la organismul european) intrebati de forma (stie foarte bine moderatorul sa intervina cand se ingroasa gluma, doar face parte din „tagma aplaudacilor” cu simbrie grasa) despre pasurile lor.

Invitatii la dezbateri (responsabili politici, din institutiile de resort ale statului si consacrati din presa, mai mult sau mai putin „interesati” pecuniar) arunca cifre statistice, prezinta prevederi din programe politice sau initiative mai noi de carpire a pensiilor mici (sub nivelul salariului minim pe economie), se contreaza, se dau indignati de realitate (ca si cum in acel moment ar fi aflat), chiar ridica glasul (ca sa-i calmeze moderatorul, nu ?).

Vaiete prelungite ca sunt prea multi pensionari si prea putini salariati. Se uita incurajarea din anii 90, de iesire la pensie a celor care au cotizat 25 ani barbatii si 20 de ani femeile, dar au lucrat in grupa I si II de munca, tocmai pentru a nu se inregistra un numar mare de someri si pentru a nu iesi scandal, deoarece la noi restructurarea economiei nu a insemnat decat inchiderea unor agenti economici si vinderea echipamentelor la fier vechi. Nu stiu sa adune, cand e vorba de cei cca. 2 milioane de romani care lucreaza afara si nu cotizeaza in tara, la fondul de pensii si nici de cei cca. 1,5 milioane de romani care lucreaza la negru si nici ei nu cotizeaza la fondul de pensii.

Nu se spune nimic concret. Vorbe si iar vorbe. Referiri la pensia medie, la salariul mediu, la valoarea punctului de pensie, toate legate numai de cresterea productivitatii (in viziune politica, normal).

In UE se recunoaste oficial ca pensiile private obligatorii si pensiile private facultative sunt complementare formulei de baza (pensia de asigurari sociale de stat) si urmeaza programe stricte de identificare noi surse de ajustare a formulei de baza. Se bazeaza pe experimentele facute de noile state membre ale UE, provenite din est (si Romania face parte din clubul pionierilor estici ai reformelor sistemului de pensii, nu ?), deoarece in statele din vest, reforma sistemelor de pensii este mult mai lenta, in conditiile in care angajatii sectorului public nu se arata dispusi sa renunte la beneficiile generoase oferite de stat, iar protestele lor sunt vehemente (responsabilii lor politici neindraznind sa nu tina cont de acestea).

Fondurile publice destinate achitarii pensiilor vor creste la o medie de 13 % din PIB la nivel de UE, comparativ cu mai putin de 6 % cat are Romania in prezent (este adevarat ca se aduna la unii 20, 18, 15 % cu 6, 8, 10 % la altii si se face media).

In UE se incurajeaza prin avantaje fiscale consistente dezvoltarea fondurilor voluntare de pensii (nu deducere din impozit de maxim 200 euro/ an/ angajat, ca la noi).

Valoarea punctului de pensie, in tarile dezvoltate ale UE se ridica la 65-80 % din salariul mediu brut, in Romania este in prezent cca. 30,6 % (prin lege este reglementat 30-50 %).

Pensionarii din Romania sunt o categorie neomogena, ca varsta (datorita pensionarilor masive din anii 90, incurajate prin lege, pentru evitarea somajului si a nemultumirilor sociale, inevitabile concedierilor masive), dar si ca valoare neta a pensiei (datorita pensiilor discriminatorii acordate prin legi speciale militarilor, politistilor, judecatorilor, parlamentarilor, etc.).

Nu se recunoaste decat cu jumatate de gura ca la pilonul 1 de pensii din sistemul introdus in Romania, in 2001, lipseste ponderarea cu nivelul procentual al contributiei si nu numai cu punctajul rezultat din raportarea la salariul mediu pe economie. Se cumuleaza la final de parca nivelul contributiilor sociale nu ar fi variat de la simplu la dublu, pe parcursul ultimilor 40 de ani si ar fi fost diferentiate pe grupe de munca (I, II, III).

La recalcularea din decembrie 2005 li s-a furat din punctaj pensionarilor care au lucrat in grupa I si II de munca, ramanand doar varsta la total ani (pentru a putea iesi legal la pensie cu total vechime realizata, dar fara limita de varsta). Multi pensionari, dupa recalculare, nu au indeplinit stadiul total de cotizare (de 30 de ani), deoarece prin incurajarile legislative din anii 90, nu a mai fost nevoie de acest stadiu complet de cotizare (30 ani), compensandu-se cu anii lucrati in grupa I si II de munca. Prin recalculare, chiar daca ai lucrat efectiv 25 ani (cum prevedea legea in anii 90) punctajul recalculat acordat in plata, la pensie, s-a calculat prin impartire la 30. Daca ai facut armata si ai fost absolvent de facultate, ai avut perioade lucrate doar 6-9 luni intr-un an, dar punctajul anual s-a calculat, prin impartire la 12 (doar atatea luni are anul nu ?).

In 2006 s-a inventat alta lege (probabil la presiunea minerilor), prin care celor care au lucrat minim 25 ani in grupa I, li se calculeaza punctajul final in plata, prin impartire la 25 in loc de 30, dar se aplica numai pentru cei care au iesit la pensie dupa data de 01.04.2001. Discriminare clara, fata de cei care au lucrat in grupa II-a si cei care au lucrat in grupa I, inainte de 01.04.2001, ca sa nu mai amintesc de cei care au lucrat mai putin de 25 ani in grupa I.

Pe calea justitiei, problemele nu se rezolva. Motivul: legea este asa facuta.

La Curtea Constitutionala nu gasesti rezolvare. Motivul: nu se incalca principiul egalitatii in drepturi, deoarece se aplica tuturor pensionarilor. De discriminare nu zic nimic (nu e obiectul lor de activitate).

Parlamentul nu raspunde la solicitarile Curtii Constitutionale (nici nu are cum, ar trebui sa recunoasca legile proaste, clientelare, facute).

Consiliul national pentru combaterea discriminarii nu raspunde la petitii. Sa-i reclamam la comisia de petitii a UE.

Presedintele se face ca ploua si prin vorbe incrancenate, in baia de multime, „atrage atentia”, dar nu intreprinde nimic concret.

Guvernul apeleaza la carpeli, cum ar fi majorarea punctului de pensie cu 5 %, de la 01.09.2007, adica cu cca. 20 lei (200.000 lei vechi).

Daca scopul bagarii in seama a pensionarilor este neanuntatele, dar trambitatele alegeri anticipate, hai sa discutam si despre cele de mai sus. Sa punem pe hartie, ce si cum. Sa stie saracul pensionar, in cunostinta de cauza, pe ce pune degetul, nu ?

Bluf prezidential

Iunie 11, 2007

In miscarea cu telecomanda, imi apare pe ecran prezidentialul nostru la conferinta OSCE de la Bucuresti,  la care participa cele 56 state membre. Tine cuvantul de deschidere (daca o fi fost vorba de asa ceva, deoarece presedintele de sedinta l-a invitat ulterior sa tina cuvantul de deschidere; o fi fost un gest intentionat ?).

Teme conferintei este discriminarea de orice fel.

Cuvintele de inceput curg fara sir, sensul acestora pare pe bune, dar eu nu pot sa nu ma gandesc la „tiganca imputita” care a indraznit sa se adreseze presedintelui aflat la cumparaturi (tocmai in ziua referendumului, saracul, nu a avut niciun ajutor dezinteresat care sa-i faca cumparaturile, ca doar iesise la o mica baie de multime, in avans, la market), iar acesta a alintat-o cu magicul cuvant „pasarica”.

Oare nu seful statului fusese cel avertizat de catre Consiliul pentru combaterea discriminarii ? Am vazut deja cum lupta el impotriva discriminarii.

Cum poti sa perorezi ulterior (dand sfaturi si facand „vocalize”) despre ceva pentru care ai fost avertizat, ca nu te comporti cum este normal ? Cu un tupeu pur personal, considera cuvintele utilizate de catre dansul, derapaje de limbaj. Subtire explicatie, plina de cultura damboviteana.

Demagogie pura. Dispret total fata de cetateanul roman si fata de oaspetii straini. Oare cand este sincer ?

In orice stat civilizat, gestul de discriminare al unui oficial are consecinte morale puternice. Furtul unui bun al unui cetatean, atrage dupa sine gestul normal al justitiei aplicat celui care a comis-o. La noi ce se va intampla ? Ati mai auzit ceva, de la autoritatile abilitate ale statului ? Totul se va stinge propabil in neant.

Renunt la comentarea „stirilor senzationale”

Iunie 8, 2007

Consider ca este prea mult ce am „colectionat”. Timpul este mult prea pretios. Poate am gasit ceva adepti care impreuna cu mine sa boicotam asemenea reportaje (cuvant mult prea pretentios, in cazurile comentate de mine; parere personala).

Iata ce mai comentez, datorita penibilului situatiei (tot o parere personala) in care m-am bagat singur:

   –Penis urias intr-un parc din China. Simbolul culturii samaniste are 15 m. Pe cand si la noi un simbol al culturii „fetelor”, doar romancele au impanzit lumea. Unde sa-l amplaseze ? Propun in parcarea din fata Casei Poporului. Poate fi un indemn la votarea legii prostitutiei. In goana de azi dupa venituri la buget (dar fara a atinge buzunarul propriu) nu inteleg cum politicienii scapa o astfel de sursa sigura. Sa le pese de aspectul religios al problemei ? Greu de crezut.

   –Laura Andresan sugereaza ca Daniela Gyorfi este prostituata.  Urmeaza ceva amanunte din viata tumultoasa a celor doua „vedete”, protagoniste ale multor „stiri senzationale”. Ce zice una, ce zice cealalta, care pe care. Fetelor nu va alarmati, se gaseste pentru toate. Dar de ce va „felicitati”si va gratulati in presa ? Va e mila de painea pierduta a truditorilor din presa care va „divinizeaza” ?

    –MM a fost omorata in casa si transata in cada. Eveniment lugubru transformat in reportaj cu mii de amanunte si cu ridicolul ridicat la cote inalte. Subtirica minte trebuie sa ai pentru a debita fraze nesfarsite, pentru a prezenta ce ? Cine l-o fi „educat” pe faptas, dar pe scribul de ocazie ?

   –Nicoleta Luciu lasata insarcinata de o revista. Stiinta si tehnologia nu are limite. Au reusit savantii sa creeze in eprubetele lor reviste care sa lase insarcinate starlete. Saraca barza cat de depasita a ajuns !

STOP ! JOS MACULATURA DE PE TARABE ! Refuz sa mai comentez. Greata ma inunda. Ochelarii mi se aburesc. Furia mea creste. NU mai cumparati aceste fituici. PUT.

Cred ca ma infurii degeaba. Nu voi mai citi nici macar astfel de titluri din ziarele pe care le vizitez pe internet. Ma felicit ca nu am dat bani pe asa ceva si am trecut doar cu vederea pe tarabe. Titlurile sar insa in ochi. Prea multe ziare si reviste de acest tip inunda privirea. Mai trist este ca unele ziare pe care le consider inca serioase, incep sa acorde tot mai mult spatiu unor astfel de „stiri senzationale” si evenimente lugubre. Din aceste ziare am colectionat stirile. Ar fi pacat sa nu le mai accesez. Sper sa termine cu decaderea usoara inca, spre care se indreapta. Oricum panta de coborare incepe sa devina periculoasa. Deja am eliminat unele ziare din „vizitele” pe care le fac.

Inteleg goana dupa tiraj. Ar fi benefic pentru cititori, dupa parerea mea, ca fiecare publicatie sa-si afiseze clar orientarea. Cred totusi ca este cazul sa se respecte legea in privinta afisajului pe tarabe, a presei. Zice aceasta lege, ca se pune separat, chiar cea pentru adulti ambalata in tipla si expusa in spatii special amenajate si supravegheate.

Cine mai respecta insa legea ? Poate cu asta ar trebui sa inceapa campania de educare a tinerei generatii.