Archive for Noiembrie 2014

Ce sa nu mancam niciodata ?

Noiembrie 26, 2014

Am primit acest articol, de la un amic, prin e.mail, fara a fi indicata o sursa precisa. Am considerat ca tema poate fi de interes general, am prelucrat putin articolul si l-am postat aici.

Specialiştii au fost întrebaţi un lucru simplu: “Ce alimente evitaţi voi, sa consumati ?”.

Răspunsurile acestora nu stabilesc neapărat, o listă de “alimente interzise”, dar înlocuindu-le cu alternativele sugerate, ne pot aduce o îmbunătăţire a sănătăţii şi o linişte sufletească.

  1. Endocrinologul nu va mânca niciodată conserve de roşii.

Frederick Vom Saal, este un endocrinolog la Universitatea Missouri unde studiază bisfenol-A (BPA).

Problema. Căptuşeala de răşină a conservelor de tinichea conţine bisfenol-A, un estrogen sintetic care produce, se pare, afecţiuni ce variază de la probleme de reproducere şi până la boli cardiace, diabet şi obezitate.

Din păcate, aciditatea (o caracteristică proeminentă a roşiilor) cauzează infiltrarea BPA în alimente. Studiile arată că la majoritatea oamenilor BPA-ul din organism depăşeşte cantitatea care inhibă producţia de material seminal sau care provoacă leziuni cromozomiale la ouăle animalelor.

Vom Saal spune că “putem asimila 50 de grame de BPA la litru dintr-o conservă de roşii, iar acesta este un nivel care va avea un impact asupra multor persoane, în special a celor tineri”. “Eu nu mă apropii de roşiile la conservă”, concluzionează endocrinologul Vom Saal.

Soluţia. Sa alegem roşii la borcan de sticlă (care nu sunt căptuşite cu răşină) sau pe cele proaspete şi organice. Dacă reţeta pentru care vrem, să le folosim, permite, le putem înlocui cu sos de tomate îmbuteliat. Se vor zăuta produsele cu un nivel al sodiului redus şi cu puţine ingrediente adăugate.

  1. Fermierul nu va mânca niciodata carne de vită hrănită cu porumb.

Problema. Bovinele au evoluat pentru a mânca iarbă, nu cereale. Însă, fermierii de astăzi îşi hrănesc animalele cu porumb şi boabe de soia, care le îngraşă mult mai repede pentru a putea fi duse la abator. Dar, mai mulţi bani pentru fermieri crescători de vite înseamnă o nutriţie mai slabă pentru noi.

Un studiu recent realizat de USDA şi de cercetătorii de la Universitatea Clemson a descoperit că în comparaţie cu carnea de vită hrănită cu porumb, cea provenită de la animale crescute cu iarbă are un conţinut mai mare de beta-caroten, vitamina E, omega-3s, acid conjugat linoleic, calciu, magneziu şi potasiu, are mai puţini omega-6s inflamatori şi mai puţine grăsimi saturate care au fost legate de boli cardiace.

“Trebuie să respectăm faptul că vacile sunt ierbivore şi că acest lucru nu înseamnă că trebuiesc hrănite cu porumb şi cu îngrăşământ pentru pui”, adaugă Salatin.

Soluţia. Sa cumpăram carne de vită provenită de la animale hrănite cu iarbă, care poate fi găsită în special la magazinele de specialitate sau în pieţele de profil. De obicei trebuie să fie etichetată, dar dacă nu are aşa ceva, cel mai bine este să întrebam măcelarul despre provenienţa cărnii.

De asemenea, se poate lua în considerare şi achiziţionarea cărnii direct de la un fermier sau de la un crescător de bovine.

  1. Toxicologul nu va mânca niciodată popcorn făcut la microunde.

Olga Naidenko este cercetătoare în cadrul Grupului de Muncă Ecologic.

Problema. Chimicalele, inclusiv acidul perfluoroocatonoic (PFOA), din căptuşeala pungii, fac parte dintr-o serie de compuşi chimici care sunt legaţi de infertilitatea la oameni. În cadrul unor teste realizate s-a descoperit că acestea provoacă cancer la ficat, testicular şi de pancreas.

Studiile arată că microundele determină chimicalele să se vaporizeze şi să migreze în popcorn. “Acestea stau ani de zile în organism şi se acumulează acolo”, spune Naidenko.

Soluţi. Sa consumam popcorn realizat prin metoda tradiţională – la ceaun. Pentru aromă putem adăuga unt sau condimente uscate.

  1. Directorul unui complex agricol nu va mânca niciodată cartofi non-organici.

Jeffrey Moyer este preşedintele Consiliului Naţional pentru Standarde Organice.

Problema. Legumele rădăcinoase absorb ierbicide, pesticide şi fungicide care ajung în sol. În cazul cartofilor, cea mai populară legumă din lume, aceştia sunt trataţi cu fungicide în timpul sezonului de creştere, apoi stropiţi cu ierbicide pentru a elimina buruienile înainte de recoltare.

După ce sunt culeşi, cartofii sunt trataţi din nou pentru a preveni încolţirea lor.

Moyer recomandă să se încerce următorul experiment: “Sa se cumpere un cartof  dintr-un magazin şi sa fie lăsat, să încolţească. Nu se va întâmpla acest lucru”.

Acesta mai spune că “am vorbit cu producătorii de cartofi şi aceştia mi-au spus în mod sincer că nu ar mânca niciodată cartofii pe care ei îi vând. Toţi au terenuri separate unde îşi cultivă cartofi pentru ei fără a folosi toate acele chimicale”.

Soluţia. Sa cumpăram cartofi organici. Spălarea cartofilor nu este suficientă pentru a elimina chimicalele care au fost absorbite în interiorul legumei.

  1. Experţii în domeniul pescuitului nu vor mânca niciodata somon de crescătorie.

Doctorul David Carpenter, director al Institutului pentru Sănătate şi Mediu de la Universitatea Albany, a publicat un studiu major referitor la contaminarea la peşti.

Problema. Natura nu a intenţionat, ca somonii să fie înghesuiţi în ţarcuri şi hrăniţi cu soia, gunoi de păsări şi pene de pui hidrolizate. Ca şi rezultat al acestui aspect, somonul de crescătorie are un conţinut redus de vitamina D şi crescut de agenţi de contaminare, inclusiv cancerigeni, PCB, substanţe ignifuge bromurate şi pesticide, precum dioxina şi DDT (Diclor-Difenil-Tricloretanul).

Potrivit lui Carpenter, cei mai contaminaţi peşti provin din Europa de Nord. Studiile au legat DDT-ul de diabet şi obezitate, dar unii nutriţionişti cred că beneficiile pe care le au omega-3s cântăresc mai mult decât riscurile acestei substanţe.

Există o îngrijorare şi în ceea ce priveşte nivelul ridicat de antibiotice şi pesticide folosite pentru a trata aceşti peşti. Atunci când măncam somon de crescătorie primim o doză cu aceleaşi medicamente şi substanţe chimice.

Soluţia. Sa incercam pe cât posibil, să cumpăram somon sălbatic, proaspăt. Dacă pe etichetă scrie că este somon de Atlantic proaspăt, atunci în mod sigur este de crescătorie, deoarece nu mai există crescătorii de peşti, comerciale, pentru somon sălbatic Atlantic.

  1. Cercetătorul în domeniul cancerului nu va bea niciodată lapte produs cu hormoni artificiali.

Rick North este un director de proiect al diviziei Oregon pentru Societatea Americană de Cancer.

Problema.  Producătorii de lapte îşi tratează vitele lor de lapte cu hormon de creştere recombinant pentru bovine (rBGH sau rBST), pentru a stimula producţia de lapte. Însă, rBGH creşte totodată şi riscul infecţiilor ugerului şi chiar a puroiului în lapte.

De asemenea, acesta duce şi la un nivel mai mare a unui hormon numit factor de creştere în lapte, asemănător insulinei. La oameni, niveluri ridicate de IGF-1 pot contribui la apariţia cancerului de sân, de prostată şi de colon.

“Atunci când guvernele au aprobat rBGH, s-a crezut că IGF-1 din lapte va fi desfăcut de tractul digestiv uman” a spus North. Aşa cum s-a dovedit mai târziu, cazeina din lapte protejează majoritatea cantităţii de IGF-1.

“Nu există o siguranţă de 100 % că acest lucru creşte riscul cancerului la oameni, însă acesta este acum interzis în majoritatea ţărilor industriale”.

Soluţia. Sa se verifice eticheta sticlelor şi a cutiilor de lapte, să nu conţină rBGH, rBST şi să fie produs fără hormoni artificiali, sau sa cumpăram lapte organic.

  1. Expertul în alimente organice nu va mânca niciodată mere convenţionale.

Mark Kastel este director adjunct al Institutului Cornucopia, un grup de cercetare care susţine alimentele organice.

Problema. Dacă fructele de toamnă ar ţine un concurs “al celor mai bogate în pesticide”, atunci merele ar câştiga. De ce ? Acestea sunt altoite în mod individual (descendente dintr-un singur copac) aşa că fiecare varietate îşi menţine aroma distinctă.

Aşadar, merele nu dezvoltă o rezistenţă la pesticide şi sunt stropite frecvent. Industria susţine în continuare că aceste reziduuri nu sunt dăunătoare. Însă, Kastel a descoperit că “muncitorii la o fermă au cel mai mare risc de a dezvolta cancer”.

Un număr crescut de studii încep să obţină tot mai multe informaţii care să lege o doză mare de pesticid de boala Parkinson.

Soluţia. Sa cumpăram numai mere organice din pieţe sau din magazine.

Curatarea rinichilor cu mai putin de 1 leu

Noiembrie 23, 2014

Anii trec si rinichii nostri filtreaza sangele inlaturand sarea, otravurile si alte toxine nedorite care intra/ se formeaza in corpul nostru.  Cu timpul, sarurile se acumuleaza si e nevoie ca rinichii sa fie curatati. Cum se poate face asta ieftin, destul de repede si cu costuri minime ?

Se ia o legatura mai mare de patrunjel verde, care se spala bine sub mai multe jeturi de apa rece.

Patrunjelul  taiat in bucati mici, se pune intr-un vas emailat si se toarna deasupra 1 litru de apa curata, fierbinte. Se fierbe in clocot timp de 10 minute.

Se lasa sa se raceasca, se strecoara si se pune  intr-o sticla curata, care se va pastra la rece, in frigider.

Se bea cate un pahar (cca. 100 ml) pe zi.

Se observa cum toata sarea si otrava acumulata in rinichi se elimina prin urina.

De asemenea, se va observa o stare de bine, in propriul organism, care nu a mai fost simtita anterior.

Patrunjelul este cunoscut ca fiind cel mai bun remediu pentru rinichi si in plus este natural !

Ce se întâmplă dacă aplicam usturoi tocat pe tălpile picioarelor

Noiembrie 18, 2014

Usturoiul este cel mai puternic antibiotic natural cunoscut, sub forma de aliment pur. In prezenta sucului sau, germenii de raceli, gripe si viroze nu au nici o sansa. Descompune flegma, combate infectiile, degajeaza sinusurile, bronhiile si plamânii. Este o planta atât de puternica, încât,  atunci când e aplicată pe picioarele cuiva, intra rapid în sânge si poate avea un efect benefic în plamâni. 

O cataplasma cu usturoi pusa pe talpile picioarelor este foarte buna pentru oprirea tusei si alungarea racelilor. Se face tocând câtiva catei de usturoi, amestecându-i cu putin ulei de masline si aplicând mixtura pe talpi.

Oameni bolnavi de plamâni – ajunsi în pragul mortii suferind de tot felul de maladii respiratorii (astm, emfizem si oribilele bronsite, alergii si abcese pulmonare) s-au vindecat si au laudat aceasta planta miraculoasa. Învinge germeni de care penicilina nici nu se atinge. In 1948, dupa ani întregi de cercetari, oamenii de stiinta au confirmat, în sfârsit cu fermitate, „puterea de penicilina” a usturoiului, izolând  diversele substante din el.

Alliina, prima substanta izolata, avea efect contra germenilor care cauzeaza intoxicatia cu salmonella, dizenteria si contra stafilococilor care provoaca furunculele si ulceratiile purulente ale pielii. La fel de eficienta era si împotriva streptococilor, care cauzeaza scarlatina, difteria, erizipelul, inflamarea învelisului inimii (febra reumatica).

Allicina, un alt ingredient, înfrunta conjunctivita (infectia ochilor), putrefactia (descompunerea mâncarii în alimente si în intestine), febra tifoida, holera si TBC-ul. De atunci, în usturoi s-au gasit multe alte substante importante. Germaniul nutritiv, cu efect anticancerigen dovedit, face parte dintre ele. De fapt, usturoiul este una dintre cele mai bogate surse de germaniu si seleniu organic (vital în prevenirea bolilor de inima si a multor forme de cancer).

Ajoena este o substanta care „dilueaza” sângele, astfel prevenind cheagurile potential periculoase. Când animalele de laborator au fost hranite cu o singura doza din acest ingredient al usturoiului, cheagurile de sânge s-au redus cu suta la suta, timp de douazeci si patru de ore. De asemenea, ajoena actioneaza contra a doua tipuri de ciuperci: una care e adeseori prezenta în canalul extern al urechii, si o alta care cauzeaza Candida si vaginita. Previne înfundarea arterelor.

Consumul de usturoi poate ajuta la prevenirea bolilor arteriale.

Testele medicale au aratat ca radacina cu aroma întepatoare are „o actiune protectoare foarte semnificativa” în limitarea efectelor coagularii sângelui gras, conform doctorilor Arun Bordia si H.C. Bansal de la R.N.T. Medical College, Udaipur, India, într-un articol din revista medicala britanica The Lancet, aparut în 29 decembrie 1973, medicii au spus ca sângele a zece pacienti s-a coagulat mai încet, când acestia au mâncat usturoi cu alimente grase, decât atunci când le-au mâncat fara usturoi. Dupa parerea lor, aceasta însemna ca usturoiul putea încetini acumularea depunerilor de grasime pe peretii arterelor si ajuta la prevenirea colmatarii acestora. Concret, o suta de grame de unt s-au adaugat la o masa consumata de pacientii testati. Peste trei ore, acestia au prezentat un nivel mediu al colesterolului de 237,4 miligrame la suta. Când, dupa trei ore, mâncarii identice i s-a adaugat sucul sau uleiul extras din cincizeci de grame de usturoi, colesterolul a ajuns doar la 212,7 miligrame la suta. S-a descoperit ca uleiul de usturoi are si singur acest efect – fie ca e luat ca ulei pur, ca suc de usturoi sau în usturoiul integral. In plus, uleiul de usturoi a redus nivelul de fibrinogen (un factor coagulant din sânge). O masa care continea unt a rezultat într-un nivel de fibrogen ajuns la 320,9 miligrame la suta – în trei ore. Când în mâncare s-a adaugat usturoi, nivelul de fibrogen din sânge, trei ore mai târziu, era de 256,4 miligrame la suta. In ambele cazuri, usturoiul a coborât efectiv nivelurile de colesterol si fibrogen sub valorile normale.

Coboară hipertensiunea.

Se spune ca sute de medici au gasit usturoiul ca fiind cel mai sigur si mai de nadejde mod de a coborî hipertensiunea. Nimeni nu stie exact din ce cauza. Unii doctori cred ca usturoiul dilata (deschide) arterele, usurând presiunea. Altii citeaza puterea sa de a înlatura infectiile de diverse feluri si, prin urmare, de a reduce tensiunea crescuta.

Totusi, e clar ca tensiunea scade. Medicii sustin ca simptome ca slabiciunea, ametelile, pulsatiile dureroase ale capului, tiuitul din urechi, durerile pectorale de tipul anghinei, respiratia scurta, durerile de sale, amortelile sau furnicaturile, dispar toate, rapid si usor.

Stafidele – inamicul colesterolului rau

Noiembrie 14, 2014

Stafidele sunt cele mai populare fructe uscate, folosite atât la pregătirea deserturilor tradiţionale, cât şi la prepararea salatelor sau a mâncărurilor exotice. Acestea se obţin din struguri fără sâmburi, cultivaţi de-a lungul ţărmului Mării Mediterane, în Grecia, Cipru sau Turcia, prin uscare la soare sau în cuptoare speciale.

Nu îngraşă.

Stafidele sunt bogate în fructoză, un zahăr natural care poate fi transformat de organism, cu uşurinţă, în energie. S-a constatat că datorită lipsei grăsimilor şi a sării, nu îngraşă, aşa cum se credea. Din acest motiv, se numără printre puţinele fructe dulci recomandate în curele de slăbire, bineînţeles consumate în mod limitat.

Previn depresia.

Stafidele conferă un important aport de energie, au rolul de a tăia pofta de mâncare şi reduc riscul apariţei bolilor cardiovasculare. Datorită fructozei, o excelentă sursă de energie, consumul regulat de aceste fructe uscate combate oboseala şi previne depresia, fiind un tonic excelent. În acest sens, în special sportivilor, persoanelor în vârstă, tinerilor şi celor care depun un efort deosebit, fizic sau intelectual, li se recomandă cel puţin 50 g de stafide brune pe zi.

Tratează constipaţia.

Stafidele nu sunt bogate doar în fructoză şi nu sunt recomandate doar datorită conţinutului mare de fructoză. Fibrele prezente în aceste fructe uscate contribuie la reducerea colesterolului rău, îmbunătăţesc funcţia intestinelor şi previn sau tratează constipaţia. Problemele cu stomacul „încărcat” pot fi date uitării cu ajutorul unui pumn cu stafide înmuiate într-un pahar cu apă şi lăsate peste noapte la macerat. Dimineaţa, acestea trebuie consumate pe stomacul gol, pentru a grăbi digestia şi pentru a elimina resturile alimentare neabsorbite de intestin.

Împiedică retenţia de lichide.

Cantitatea uriaşă de potasiu previne retenţia de lichide, fluidizează sângele şi ajută la reducerea tensiunii arteriale. Stafidele sunt bogate şi în antioxidanţi, denumiţi polifenoli, care au un rol important în prevenirea apariţiei tumorilor maligne prin ajutarea celulelor să-şi păstreze funcţia normală, şi tratează stările febrile.

Reduc aciditatea stomacală, reglează digestia.

Magneziul din stafide reduce aciditatea stomacală, iar dacă se consuma în loc de desert, regleaza digestia.

Constituie un aport important de fier.

Aceste fructe uscate reprezintă o importantă sursă de fier, fiind recomandate în cazul anemiilor uşoare. Femeile însărcinate, cu grave carenţe de acest mineral, riscă să nască un copil cu aceleaşi probleme, care poate fi predispus la anemie. Pentru a preveni lipsa de fier din organism, viitoarele mămici trebuie să adopte o alimentaţie bogată în acest element. Dintre produsele nonanimale, stafidele sunt cele mai indicate în acest sens.

Reglează hormonii.

Stafidele conţin şi boron, un mineral important pentru menţinerea oaselor sănătoase, care intervine în reglarea hormonilor şi în metabolismul vitaminei D. Boronul este indicat şi în osteoporoză, întărirea oaselor şi reducerea durerilor osoase, iar vitamina A, care chiar dacă este prezentă într-o cantitate mică, este benefică pentru sănătatea ochilor.

Recomandate femeilor de 50-70 de ani.

Specialiştii sunt de părere că dieta pe bază de stafide are şi rolul de a creşte libidoul. În India există chiar un ritual în care cuplurile proaspăt căsătorite consumă la nuntă lapte cu stafide, pentru îmbunătăţirea libidoului. Cine are probleme de această natură, trebuie să ştie, că pot fi rezolvate foarte simplu cu doar o mână cu stafide brune. Pentru început trebuie spălate bine cu apă şi apoi fierte în puţin lapte. Se consuma acest amestec după ce s-a răcit, de trei ori pe zi, până se redobândeste vigoarea sexuală. Potrivit studiilor, consumul zilnic de stafide, însoţit de câteva minute de mers pe jos, reduce considerabil riscul apariţiei bolilor cardiovasculare în cazul femeilor cu vârsta între 50 şi 70 de ani.

Specialiştii au ajuns la concluzia că o cană cu stafide pe zi reduce pofta de mâncare şi nivelul colesterolului rău şi creşte, în schimb, cantitatea de colesterol bun, care previne ateroscleroza.

Reţetă gustoasă şi sănătoasă.

Pentru a prepara această reţetă simplă de salată de varză cu stafide, este nevoie de o varză roşie, o linguriţă cu vârf cu pudră de scorţişoară, o cană cu stafide aurii, câteva linguri cu ulei, sucul de la o jumătate de lămâie, un păhărel cu vin roşu, sare, piper şi o linguriţă cu miere.

Primul pas constă în tăierea foarte fină a verzei şi adăugarea unei linguriţe rase cu sare. Se amesteca bine pentru ca varza să se înmoaie. Se scurge zeama lasata, chiar se stoarce varza in maini.

Apoi se adăuga câteva linguri cu ulei, sucul de lămâie şi piperul măcinat.

Se pun stafidele, mierea şi scorţişoara în vin şi se lăsa să stea circa 30 de minute în frigider. Se toarna  acest amestec peste salata de varză, se acopera cu o folie de plastic şi se pune totul la rece timp de o oră înainte de a se servi.

Pont ! Stafidele brune sunt mai indicate decât cele aurii, deoarece conţin mai mulţi nutrienţi, precum vitaminele A şi C, calciu şi potasiu.

Sfat ! Se consuma câteva grame de stafide pe zi ! Acidul oleanolic din stafide distruge bacteriile cauzatoare de carii şi de boli gingivale.

Decizia CC nr. 437/ 2013 a fost transpusa intocmai, in legislatia de pensii publice

Noiembrie 7, 2014

Prin OUG nr. 68/ 21.10.2014 publicata in MO nr. 803/ 04.11.2014 s-a modificat si completat la art. IX, al.(3) din OUG nr.1/ 2013 aprobata prin Legea nr. 3/ 2013 astfel:
al.(3) Drepturile de pensie rezultate in urma aplicarii indicilor de corectie prevazuti la al.(1) se cuvin incepand cu data de 01.01.2013 in situatia persoanelor prevazute la al.(1) lit a) si b), respectiv de la data deschiderii dreptului la pensie in cazul persoanelor prevazute la al. (1) lit.c).
Astfel Decizia CC nr. 437/ 2013 a fost transpusa intocmai, in legislatia de pensii publice.
Nu se face referire la modul cum casele de pensii vor realiza aceste prevederi si nici termenul limita pana cand se va realiza.

Eliberarea adeverintelor care atesta incadrarea intr-o grupa de munca, in vederea pensionarii

Noiembrie 7, 2014

Institutiile publice/ firmele/ pot elibera adeverinte pentru fostii si/ sau actualii angajati, care atesta incadrarea persoanelor in fosta grupa I, II de munca. Acestea sunt valorificate de catre Casele judetene de pensii numai in situatia in care au fost emise conform legii, pe baza documentelor verificabile intocmite anterior datei de 1 aprilie 2001. Astfel de adeverinte pot fi eliberate si de catre Arhivele nationale judetene si/ sau de catre firmele care sunt depozitare legale de arhive, cu conditita sa detina in arhive documente care sa ateste acest fapt.

Adeverintele prin care se atesta faptul ca in anumite perioade, anterioare datei de 1 aprilie 2001, persoanele si-au desfasurat activitatea in locuri de munca incadrate in grupele I si/sau a II-a de munca se intocmesc potrivit modelului prevazut in anexa nr. 14 la Normele de aplicare a Legii pensiilor publice nr.263/ 2010 cu modificarile si completarile ulterioare, aprobate prin HG nr. 257/ 2011 cu modificarile si completarile ulterioare. Adeverintele pot fi emise numai pe baza documentelor, verificabile, aflate in evidentele angajatorilor sau ale detinatorilor legali de arhive, potrivit prevederilor art. 126 din HG 257/2011, cu modificarile si completarile ulterioare.

Pentru a putea fi valorificata de catre Casele de pensii judetene, la stabilirea drepturilor de pensie, o adeverinta prin care se atesta perioadele in care o anumita persoana a desfasurat activitate in locuri de munca incadrate in grupa I si/sau a II-a de munca, trebuie sa fie intocmita cu indeplinirea tuturor conditiilor cerute de lege si sa cuprinda toate elementele solicitate conform modelului prevazut in anexa 14 la HG 257/2011, cu modificarile si completarile ulterioare.

Se vor completa obligatoriu toate datele din modelul de adeverinta, respectiv:

 grupa de munca in care a desfasurat activitate,

– procentul de timp in care salariatul si-a desfasurat efectiv activitatea la locurile de munca incluse in aceste grupe,

– nominalizarea efectuata prin actul administrativ emis de unitate, conform prevederilor Ordinului ministrului muncii si ocrotirilor sociale, al ministrului sanatatii si al presedintelui Comisiei Nationale pentru Protectia Muncii nr. 50/1990 (completat cu toate avizele ulterioare la data de 31 august 1994. Documentul completat nu a fost publicat in Monitorul oficial dar a fost distribuit de catre Ministerul muncii la Casele judetene de pensii, Inspectoratele teritoriale de munca, centralele sindicale si la mari firme), pentru precizarea locurilor de munca, activitatilor si categoriilor profesionale cu conditii deosebite care se incadreaza in grupele I si II de munca in vederea pensionarii (proces-verbal, decizie, tabel, hotararea consiliului de administratie si a sindicatului privind nominalizarea persoanelor incadrate in grup I si II  de munca, pontajele lunare, registrul de evidenta a intrarilor in subteran etc.). Documentul in care este nominalizat lucratorul se va prezenta, ca anexa la adeverinta, in copie xerox certificata de autenticitate, de catre semnatarul adeverintei.

– temeiul juridic al incadrarii in grupa de munca, unde se va completa actul normativ (nr., data, pozitie, anexa etc.) care anterior datei de 1 aprilie 2001 a constituit temei juridic pentru incadrarea in grupa superioara de munca.

Decizia ICCJ nr. 198/ 21.01.2013 Reproducerea neautorizată pe sisteme de calcul a programelor pentru calculator.

Noiembrie 4, 2014

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că dispoziţiile art. 139 ind. 9 din Legea nr. 8/1996 incriminează reproducerea neautorizată pe sisteme de calcul a programelor pentru calculator în oricare dintre următoarele modalităţi: instalare, stocare, rulare sau executare, afişare ori transmitere în reţea internă, astfel că fapta administratorului unei societăţi de a utiliza în activitatea societăţii calculatoare pe care sunt instalate programe pentru calculator, fără licenţă, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute în art. 139 ind. 9 din Legea nr. 8/1996. (Decizia nr. 198 din 21 ianuarie 2013 pronunțată de Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție având ca obiect infracţiunea prevăzută în art. 139 ind. 9 din Legea nr. 8/1996)

Avocat Paula VÂRBAN

Comentariul a fost postat aici:
http://www.juridice.ro/344646/iccj-reproducerea-neautorizata-pe-sisteme-de-calcul-a-programelor-pentru-calculator.html/

Utilizari surprinzatoare ale otetului

Noiembrie 3, 2014

Poate ca este deja cunoscut filmuletul de pe YouTube cu otetul de mere care inlocuieste samponul, dar este recomandat sa il utilizam la clatirea parului pentru a elimina matreata.

       1. Distruge buruienile din gradina.

Datorita concentratiei mare de acid acetic pe care o regasim in compozitia otetului, il putem folosi in locul pesticidelor comerciale atunci cand buruienile din curte ne strica gradina.

  1. Inlatura grasimea intarita de pe vase.

Se toarna otet peste vasele cu grasime intarita si se lasa la inmuiat. Imediat ce otetul incepe sa actioneze grasimea se desprinde singura de pe vase.

  1. Ofera stralucire obiectelor din inox.

Produsele pentru curatarea obiectelor din inox au un miros neplacut si toxic de cele mai multe ori. Se poate apela cu incredere la otet pentru curatarea acestuia si se va vedea imediat diferenta.

  1. Inlocuieste balsamul de par.

Otetul de mere este ideal pentru a obtine un par fin si matasos. O singura cescuta adaugata in apa cu care clatim parul face minuni.

  1. Dizolva rugina datorita acidului acetic continut.

Acesta intra in contact cu metalul oxidat si ii reda stralucirea eliminand cu succes petele de rugina.

  1. Neutralizeaza condimentele puternice din mancare atunci cand ai scapat si ai pus mai mult decat era cazul.

Otetul de mere ne va ajuta sa eliminam excesul astfel incat mancarea sa fie comestibila.

  1. Prelungeste viata florilor proaspat taiate care au tendinta de a se ofili imediat.

Daca punem 1-2 linguri de otet in apa florilor acestea vor rezista mult mai mult.

       8. Trateaza infectia cu ciuperci precum „piciorul atletului”.

O compresa cu otet de mere mentinuta cateva minute pe locul infectat va face minuni. Procedura trebuie repetata cateva zile la rand pana cand problema este rezolvata.

  1. Indeparteaza petele galbene de pe maini ale fumatorilor inraiti.

Acestia ajung sa capete pete galbene pe degetele folosite la fumat. Otetul reuseste cu spor sa le indeparteze.

  1. Indeparteaza mirosul de fum.

Fie ca este vorba de fum de tigara sau fumul de la mancarea pe care tocmai ai ars-o, se poate indeparta cu un bol de otet plasat in camera.

  1. Curata computerul si toate componentele acestuia.

Se prepara o solutie din parti egale de apa si otet cu care se sterge computerul si accesoriile sale. Vor arata mai bine, iar praful se va aseza mult mai greu.

  1. Inlocuieste solutia pentru curatat frigiderul si indeparteaza mirosurile neplacute din acesta.

Atunci cand spalam frigiderul, sa avem grija, sa punem un pic de otet in apa cu care il clatim. Va straluci de curatenie si va avea un aer proaspat.

  1. Ofera stralucire bijuteriilor din argint vechi care s-au inegrit.

Daca nu vrem sa apelam la traditionala metoda cu pasta de dinti, putem sterge bijuteriile cu o carpa inmuiata in otet si isi vor recapata stralucirea pe loc.

  1. Indeparteaza mirosul nepacut al caserolelor din plastic care reusesc sa prinda un miros tare neplacut daca sunt utilizate zilnic sau destul de des.

Dupa spalare cu apa calda, se clatesc cu otet de mere si vor fi din nou ca noi.

  1. Impiedica inghetarea geamurilor de la masina pe timp de iarna daca este nevoie sa parcham masina afara.

Se eealizeaza o solutie din trei parti de otet si o parte apa pe care o pulverizam pe geamuri si am scapat de griji.

  1. Curata de minune termosurile de cafea sau de ceai care prind imediat un miros ciudat.

Se umple termosul cu apa calda si se toarna un sfert de ceasca de otet. Se lasa, sa actioneze cateva minute si apoi se clateste.

  1. Distruge bacteriile din carne si o fragezeste.

Otetul de mere este recunoscut pentru faptul ca reuseste sa fragezeasca chiar si cea mai tare carne. In acelasi timp distruge si bacteriile care ar putea exista in carnea respectiva.

  1. Improspateaza respiratia atunci cand mancam ceapa sau usturoi si vrem sa scapam de gustul lor.

Se clateste gura cu un pic de otet de mere.

  1. Hidrateaza cuticulele.

Daca avem cuticulele uscate, se tin mainile intr-un bol cu otet timp de 5 minute inainte sa ne facem manichiura si vom scapa de aspectul neplacut al cuticulelor uscate.

       10. Face manichiura mai rezistenta.

Daca oja nu rezista pe unghiile noastre din diferite motive iata un sfat util: inainte de a incepe procesul de manichiura, se pun mainile intr-un bol cu otet apoi sa se lasa, sa se usuce. Dupa ce otetul s-a uscat pe maini, se aplica oja ca de fiecare data.