Archive for Noiembrie 2011

Pensionari pusi iarasi pe drumuri

Noiembrie 28, 2011

Contestatiile pensionarilor privind calculul pensiilor, ajunse la Curtea Constutionala sau la Inalta Curte de Casatie si Justitie sunt numeroase. Procesele deschise de catre pensionari in instanta, in cautarea drepturilor care le revin, ca urmare a muncii depuse  de-alungul multor ani de serviciu la stat, vor continua sa se inmulteasca atata timp cat legile din domeniul pensiilor sunt interpretabile, iar practica judiciara este neuniforma.

In Monitorul oficial nr. 824/ 22.11.2011 a fost publicata Decizia ICCJ nr. 19/ 17.10.2011 referitoare la examinarea recursului in interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa ICCJ cu privire la stabilirea si recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, prin luarea in considerare a formelor de retribuire obtinute in acord global, prevazute la art. 12 al. (1) lit a) din Legea retribuirii dupa cantitatea si calitatea muncii nr. 57/ 1974.

Procurorul general a justificat interesul pentru promovarea recursului in interesul legii, aratand ca desi Legea nr. 19/ 2000 a fost abrogata in mod expres prin art. 196 lit a) din Legea nr. 263/ 2010 privind sistemul unitar de pensii publice, problema de drept invocata subzista si se cuvine a fi dezlegata, avand in vedere dispozitiile tranzitorii continuate de art. 174 si 178 din Legea nr. 263/ 2010.

ICCJ a admis recursul in interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa ICCJ.

In interpretarea dispozitiilor art. 2 lit e), art. 78 si art. 164 al. (1) si (2) din Legea nr. 19/ 2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale si ale art. 1 si 2 din OUG nr. 4/ 2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, ICCJ stabileste ca:

Formele de retribuire obtinute in acord global, prevazute de art. 12 al. (1) lit a) din Legea retribuirii dupa cantitatea si calitatea muncii nr. 57/ 1974, vor fi luate in considerare la stabilirea si recalcularea pensiilor din sistemul public, daca au fost incluse in salariul brut si pentru acestea, s-a platit contributia de asigurari sociale la sistemul public de pensii.

Pentru a avea castig de cauza la casa de pensii, pensionarii interesati trebuie sa solicite recalcularea pensiei, in conditiile invocarii Deciziei ICCJ nr. 19/ 2011 si a anexarii la cerere a unei adeverinte emise de catre firma unde au lucrat inainte de pensionare, din care sa reiasa perioada lucrata in acord global si mentiunea ca pentru sumele obtinute ca urmare a lucrului in acord global s-au platit asigurari sociale la sistemul public de pensii.

Pentru a emite o astfel de adeverinta, firma trebuie sa detina in arhiva statele de plata si ordinele de plata din care sa rezulte plata acestor asigurari sociale, aceste documente fiind verificabile in cazul deschiderii unei actiuni in instanta de judecata.

Exista posibilitatea ca in urma refuzului casei de pensii, de recalculare a pensiei solicitantului, pe diverse motive de procedura, pensionarul interesat sa deschida actiune in justitie, in care sa invoce Decizia ICCJ nr. 19/ 2011, in sprijinul solicitarii sale de recalculare a pensiei, adresate casei teritoriale de pensii.

Trebuie mentionat ca anterior, prin Decizia ICCJ nr. 30/ 16.11.2009 s-a respins recursul in interesul legii formulat de catre procurorul general al Parchetului de pe langa ICCJ si sesizarea Colegiului de conducere al Curtii de Apel Craiova cu privire la stabilirea si recalcularea pensiilor din sistemul public al asigurarilor sociale de stat, referitor la posibilitatea luarii in considerare a formelor de retribuire obtinute in acord global, prevazut de art. 12 al. 1 lit. a) din Legea nr. 57/ 1974 privind retribuirea dupa cantitatea si calitatea muncii.

De asemenea, anterior, prin Decizia ICCJ nr. 5/ 20.09.2010 s-a admis recursul in interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa ICCJ  privind stabilirea si recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale, prin luarea in considerare a formelor de retribuire obtinute in regim de lucru prelungit, mentionandu-se: in interpretarea dispozitiilor art. 2 lit e), art. 78 si 164 al. 1 si 2, din Legea nr. 19/ 2000 si ale OUG nr. 4/ 2005 art. 1 si 2 se stabileste ca sumele platite pentru munca prestata de fostii salariati in regim de lucru prelungit in conditiile art. 1 si 2 din HCM nr. 1546/ 1952 se au in vedere la stabilirea si recalcularea pensiilor din sistemul public de pensii.

Aceasta decizie nu a facut precizarile legate de includerea in salariul brut si plata asigurarilor sociale pentru sumele obtinute de catre fostii salariati din lucrul prelungit.

Tinerele mame in lupta cu sistemul

Noiembrie 21, 2011

In urma cu vreo 7-8 ani, o tanara mama, neintelegand de ce numai un copil, dintre gemenii ei, beneficiaza de indemnizatie pentru cresterea copilului, a dat statul in judecata si dupa vreo 4 ani a castigat in instanta dreptul de a primi indemnizatia si pentru celalalt copil.

Desi un caz singular, semnalul a fost tras de catre tanara mama, care a luat „sistemul” de piept, nu s-a lasat intimidata de drumurile nesfarsite pe la judecatorie si a rupt bani de la gura copiilor, pentru a plati avocatii. Cheltuielile de judecata au fost recuperate, o data cu castigarea procesului de catre tanara mama. Nu stiu daca suma totala a inclus dobanda si inflatia, calculate la cheltuielile de judecata efective, asa cum ar fi fost normal.

Au urmat dezbateri in parlament, pe marginea subiectului, legate de indemnizatia primita de mame pentru cresterea copiilor proveniti din sarcini multiple.

Conform prevederilor OUG nr. 158/ 2005, privind sustinerea familiei in vederea cresterii copilului, cu modificarile si completarile ulterioare,  concediul si indemnizatia lunara s-au acordat doar pentru fiecare dintre primile 3 nasteri sau dupa caz, pentru primii 3 copii.

Prin Legea nr. 239/ 2009, de modificare a art.2 din OUG nr. 158/ 2005, care a intrat in vigoare la data de 18.06.2009, pentru fiecare copil nascut dintr-o sarcina gemelara, de tripleti sau multipleti, incepand cu al doilea copil provenit dintr-o astfel de nastere, cuantumul indemnizatiei a fost stabilit la 600 de lei. Indemnizatia se acorda pana la implinirea varstei de 2 ani, respectiv 3 ani, in cazul copilului cu handicap.

Procedura de obtinere a indemnizatiei a fost stabilita prin HG nr. 1025/ 2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a OUG nr. 158/ 2005, cu modificarile si completarile ulterioare.

Procurorul general si Colegiul de conducere al Curtii de Apel Iasi au formulat la ICCJ un recurs in intersul legii, pentru stabilirea unei practici unitare in ceea ce priveste indemnizatia lunara pentru cresterea copilului, provenit dintr-o sarcina gemelara, de tripleti sau multipleti.

ICCJ a admis recursul in interesul legii prin Decizia nr. 26 in dosarul nr. 2 / 2011, decizia fiind definitiva si irevocabila. Conform deciziei, indemnizatia lunara pentru cresterea copilului, prevazuta de OUG nr. 158/ 2005 se acorda pentru fiecare copil nascut dintr-o sarcina gemelara, de tripleti sau multipleti, in cunatum de: 800 de lei pentru copii nascuti in perioada 01.01.2006 – 31.12.2006, respectiv 600 de lei pentru copii nascuti in perioada 01.01.2007 – 31.12.2008, respectiv 600 de lei sau, optional, 85 % din media veniturilor pe ultimele 12 luni, dar nu mai mult de 4.000 de lei pentru copii nascuti in perioada 01.01.2009 – 17.06.2009.

Cum la romani, se interpreteaza orice hotarare judecatoreasca, ministrul muncii a anuntat vineri 18.11.2011, ca femeile care au nascut inainte de 17.06.2009, doi, trei sau mai multi copii, trebuie sa-si ceara in instanta dreptul la indemnizatia pentru cresterea copiilor. Mamele care au nascut dupa data de 17.06.2009 primesc indemnizatie fara a se adresa instantei de judecata.

In concluzie, pentru a intra retroactiv, in posesia drepturilor cuvenite, parintii indreptatiti trebuie sa deschida actiune in justitie.

Putin probabil ca cineva din Ministerul muncii sa fi facut o situatie clara din care sa reiasa cuantumul sumei care trebuie platita retroactiv de catre primarii, parintilor indreptatiti, suma provenita de la bugetul statului, care este greu de crezut sa depaseasca o valoare modica, raportata la cuantumul total al bugetului statului.

Atitudinea de dispret a institutiilor statului pentru legile in vigoare va pune pe drumuri, noi cetateni ai acestei tari. Orice „ciuguleala”, la bugetul statului este un titlu de glorie pentru functionarii statului, platiti din taxele si impozitele incasate de la noi toti, cetatenii acestei tari. Nu poate fi numita altfel, decat ciuguleala, suma ramasa la bugetul statului, prin refuzul unor parinti de a-si capata retroactiv, doar prin instanta de judecata, un drept, in conditiile in care, astazi, copii lor au deja varsta de 5-6 ani.