Archive for the ‘Protectia Muncii’ Category

Uniunea Europeana clasează Covid 19 in grupa a 3-a de periculozitate in legislaţia privind protecţia muncitorilor la locul de munca impotriva agentilor biologici.

mai 20, 2020

HG nr.1092 din 16 august 2006 privind protecţia lucrătorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi biologici clasifica agenţii biologici în 4 grupe de risc, în funcţie de importanta riscului de infectie pe care îl prezintă, astfel cum se prevede în anexa nr. 3:

  1. a) grupa 1 – agenţi biologici care nu sunt susceptibili sa provoace o boala la om;
  2. b) grupa 2 – agenţi biologici care pot provoca o boala omului şi constituie un pericol pentru propagarea lor în colectivitate este improbabila; exista, în general, o profilaxie sau un tratament eficace;
  3. c) grupa 3 – agenţi biologici care pot provoca îmbolnăviri grave la om şi constituie un pericol serios pentru lucrători; ei pot prezenta un risc de propagare în colectivitate, dar exista în general o profilaxie sau un tratament eficace;
  4. d) grupa 4 – agenţi biologici care pot provoca boli grave omului şi constituie un pericol serios pentru lucrători; ei pot sa prezinte un risc ridicat de propagare în colectivitate şi nu exista în general o profilaxie sau un tratament eficace.

Joi, 14 mai 2020, Comisia Europeană a informat că a hotărât să nu claseze COVID-19 în grupa de maximă periculozitate din legislaţia privind protecţia muncitorilor a anunţat joi, într-o conferinţă de presă, la Bruxelles, o purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, Marta Wieczorek.

Această decizie urmează să intre în vigoare în iunie, a anunat ea, precizând că Parlamentul European (PE) şi Consiliul European – care reprezintă statele membre – au la dispoziţie o lună pentru a se opune acestei decizii.

Comitetul pentru Progres Tehnic a dat un aviz pozitiv în vederea includerii COVID-19 în lista grupei de risc 3.

https://www.juridice.ro/683531/comisia-europeana-covid-19-nu-se-claseaza-grupa-de-maxima-periculozitate-din-legislatia-privind-protectia-muncitorilor.html

Ce masuri privind ssm implica aceasta incadrare pentru angajatori ?

-art.8 (3) Angajatorul trebuie sa reînnoiască periodic evaluarea riscurilor şi, în orice caz, la orice modificare a condiţiilor de lucru care pot sa determine expunerea lucrătorilor la agenţi biologici, precum şi atunci când creste numărul bolilor profesionale pe care le-a înregistrat.

(4) Angajatorul trebuie sa furnizeze autorităţii de sănătate publica sau Inspecţiei Muncii, la cererea acestora, elementele care au stat la baza evaluării riscurilor profesionale.

-art.12 (1) Dacă rezultatele evaluării releva existenta unui risc pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, angajatorul trebuie sa ia măsurile necesare pentru ca expunerea acestora sa fie evitata.

(2) Când acest lucru nu este tehnic posibil, ţinând seama de activitate şi de evaluarea riscurilor, angajatorul trebuie sa reducă riscul de expunere profesională la un nivel suficient de scăzut pentru a proteja adecvat sănătatea şi securitatea lucrătorilor respectivi, prin aplicarea următoarelor măsuri:

a) limitarea, la un nivel cat mai scăzut posibil, a numărului de lucrători expusi sau care pot fi expusi;

b) conceperea proceselor de munca şi a măsurilor de control tehnic, astfel încât sa se evite sau sa se reducă la minimum diseminarea agenţilor biologici la locul de munca;

c) măsuri de protecţie colectivă şi/ sau măsuri de protecţie individuală, atunci când expunerea nu poate fi evitata prin alte mijloace;

d) măsuri de igiena adecvate obiectivului de prevenire sau reducere a transferului ori diseminarii accidentale a unui agent biologic în afară locului de munca;

e) utilizarea panourilor care semnalizeaza pericolul biologic, conform anexei nr. 2, şi a altor semne de avertizare relevante;

f) elaborarea unor planuri care sa fie puse în aplicare în caz de accidente ce implica prezenta agenţilor biologici;

g) dacă este necesar şi tehnic posibil, detectarea în afară izolarii fizice primare a prezentei agenţilor biologici utilizaţi în procesul de munca;

h) utilizarea de mijloace ce permit colectarea, depozitarea şi eliminarea deşeurilor în deplina securitate de către lucrători, dacă este cazul, după tratarea acestora, inclusiv utilizarea unor recipiente sigure, uşor identificabile;

i) măsuri care sa permită manipularea şi transportul fără risc ale agenţilor biologici la locul de munca.

Decizia ÎCCJ nr. 11/ 28.04.2020. Dezlegarea unor chestiuni de drept ref. actul de procedură care trebuie făcut într-un anumit termen, trimis prin e-mail sau fax, în ultima zi a termenului, dar se înregistrează la organul judiciar după expirarea termenului.

aprilie 29, 2020

Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a decis, în şedinţa din 28 aprilie 2020, că:

”Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara – Secția penală în Dosarul nr.1934/220/2019, prin care se solicită pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: „Dacă, în interpretarea dispoziţiilor art. 269 şi art. 270  din Codul de procedură penală, actul de procedură care trebuie făcut într-un anumit termen, este trimis prin e-mail/fax, în ultima zi a termenului care se calculează pe zile, este socotit a fi făcut în termen, chiar dacă actul de procedură se înregistrează la organul judiciar după expirarea termenului”.

Stabilește că în interpretarea dispozițiilor art. 269 şi art. 270  din Codul de procedură penală, dacă actul de procedură care trebuie făcut într-un anumit termen, este trimis prin e-mail sau fax, în ultima zi a termenului care se calculează pe zile, este socotit a fi făcut în termen, chiar dacă actul de procedură se înregistrează la organul judiciar după expirarea termenului.

Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 28 aprilie 2020.”

Minuta Deciziei nr. 11/2020

Avocat Andrei Pap

 

https://www.juridice.ro/681294/iccj-dezlegarea-unor-chestiuni-de-drept-ref-actul-de-procedura-care-trebuie-facut-intr-un-anumit-termen-trimis-prin-e-mail-sau-fax-in-ultima-zi-a-termenului-dar-se-inregistreaza-la-organul-judici.html?utm_source=newsletter&utm_medium=email&utm_campaign=juridice_news&utm_term=2020-04-29

 

Decizia ICCJ nr. 11/ 28.04.2020 devine obligatorie dupa publicarea in MO

Decizia CC nr. 513/04.07.2017 Referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 37 alin. (1) și (2) din Legea securității și sănătății în muncă nr. 319/2006 și art. 349 alin. (1) din Codul penal.

decembrie 7, 2019

Textele de lege contestate sunt prezentate mai jos.

Legea securității și sănătății în muncă nr. 319/ 2006

Art. 37

(1) Neluarea vreuneia dintre măsurile legale de securitate și sănătate în muncă de către persoana care avea îndatorirea de a lua aceste măsuri, dacă se creează un pericol grav și iminent de producere a unui accident de muncă sau de îmbolnăvire profesională, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 2 ani sau cu amendă.

(2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) a produs consecințe deosebite, pedeapsa este închisoarea de la un an la 3 ani sau amendă.

Codul penal

Art. 349

(1) Neluarea vreuneia dintre măsurile legale de securitate și sănătate în muncă de către persoana care avea îndatorirea de a lua aceste măsuri, dacă se creează un pericol iminent de producere a unui accident de muncă sau de îmbolnăvire profesională, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ a decis:

  1. Admite excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 37 alin. (2)din Legea securității și sănătății în muncă nr. 319/2006, excepție ridicată de Cătălin Ionuț Dinu și Gheorghe Dinu în Dosarul nr. 36.253/4/2014 (1.539/2016) al Curții de Apel București – Secția I penală și constată că sintagma „consecințe deosebite” din cuprinsul acestora este neconstituțională.
  2. Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de aceiași autori în același dosar al aceleiași instanțe și constată că dispozițiile art. 37 alin. (1)din Legea securității și sănătății în muncă nr. 319/2006 și art. 349 alin. (1) din Codul penal sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia CC nr. 513/ 04.07.2017 a fost publicata in MO nr. 578/ 19.07.2017

Atentie angajatori ! Respectarea fisei postului  pentru lucratori nu este un moft, ci o obligatie legala.

iunie 14, 2019

Numai pentru locul de munca si pentru atributiile prevazute in fisa postului respectiv, lucratorul este examinat medical de catre medicul specialist de medicina muncii si se certifica aptitudinea in munca.

Orice sarcina data lucratorului de catre seful direct, in afara atributiilor prevazute in fisa postului se fac pe raspunderea angajatorului.

Un prim pas a fost facut. O instanta de judecata a stabilit ca plata a unor daune morale consistente, de 100.000 lei, in sarcina de plata a angajatorului deoarece un lucrator a suferit un accident de munca ca urmare a unei dispozitii primite de la seful direct pentru a presta o activitati in afara fisei postului.

Sursa:

https://www.juridice.ro/643235/tribunalul-arad-angajata-implicata-intr-un-accident-de-munca-daune-morale-de-100-000-lei.html?utm_source=newsletter&utm_medium=email&utm_campaign=juridice_news&utm_term=2019-06-14/

Atentie angajatori ! Crearea conditiilor normale de lucru pentru lucratori nu este un moft ci o obligatie legala prevazuta de legislatia nationala.

iunie 12, 2019

Primul pas a fost facut. Un angajator plateste despagubiri morale pentru nerespectarea Legii ssm nr. 319/ 2006 cu modificarile si completarile ulterioare deoarece nu a creat conditii normale de lucru pentru lucratori, nerespectand astfel prevederile

-art. 6 (1) Angajatorul are obligaţia de a asigura securitatea şi sănătatea lucrătorilor în toate aspectele legate de muncă.

-art.7 (3) Angajatorul are obligaţia să implementeze măsurile prevăzute la al. (1) şi (2), pe baza următoarelor principii generale de prevenire:

g) dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care să cuprindă tehnologiile, organizarea muncii, condiţiile de muncă, relaţiile sociale şi influenţa factorilor din mediul de muncă;

Instanta de judecata care a pronuntat obligatia platii de despagubiri morale de catre angajator a avut in vedere si prevederile HG nr. 1091/ 2006 privind Cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca, anexa 1

Surse:

https://www.avocatnet.ro/articol_51480/Angajatorii-pot-fi-obliga%C8%9Bi-in-instan%C8%9B%C4%83-s%C4%83-pl%C4%83teasc%C4%83-desp%C4%83gubiri-morale-insemnate-salaria%C8%9Bilor-din-cauza-condi%C8%9Biilor-de-munc%C4%83.html

http://www.rolii.ro/hotarari/5cf71ff5e4900990190000f4

Decizia ICCJ nr. 13 din 08.04.2019 Recunoasterea dreptului de proprietate asupra unei constructii pe cale juridica.

iunie 5, 2019

ÎCCJ (Complet RIL) a admis recursul în interesul legii promovat de Colegiul de conducere al Curții de Apel București și, cu privire la interpretarea și aplicarea art. 492 din Codul civil din 1864, art. 579 alin. (1), art. 577 alin. (2) din Codul civil, art. 37 alin. (5) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare și art. 37 alin. (1) din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, a stabilit că: „lipsa autorizației de construire sau nerespectarea prevederilor acesteia, precum și lipsa procesului-verbal de recepție la terminarea lucrărilor constituie  impedimente pentru recunoașterea pe cale judiciară, în cadrul acțiunii în constatare, a dreptului de proprietate asupra unei construcții realizate de către proprietarul terenului, cu materiale proprii”.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Decizia ICCJ nr. 13/ 08.04.2013 a fost publicata in MO nr. 440/ 03.06.2019

Decizia CCR nr. 638/16.10.2018 Dispozițiile referitoare la contestarea procesului-verbal de sancționare întocmit de către inspectorii ISCIR, neconstituționale.

octombrie 17, 2018

Marți, 16 octombrie 2018, Plenul Curții Constituționale a României a luat în dezbatere excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 25 și art. 26 din Legea nr. 64/2008 privind funcționarea în condiții de siguranță a instalațiilor sub presiune, instalațiilor de ridicat și a aparatelor consumatoare de combustibil, potrivit unui comunicat.

Dispozițiile criticate au următorul conținut:

– art. 25: „(1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR.

(2) Contravenientul poate achita pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal de constatare a contravenţiei jumătate din minimul amenzii aplicabile; inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR fac menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal de constatare a contravenţiei.

(3) Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei se poate face contestaţie în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal de constatare a contravenţiei.

(4) Contestaţia se adresează inspectorului-şef al inspecţiei teritoriale de care aparţine inspectorul constatator”.

– art. 26: „Dispoziţiile art. 24 şi 25 referitoare la contravenţii se completează cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.”

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că prevederile art. 25 alin. (4) din Legea nr. 64/2008 sunt neconstituționale, deoarece încalcă art. 21 din Constituţie. Curtea a reţinut, în esenţă, că obligaţia de a adresa contestaţia împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei inspectorului-şef al inspecţiei teritoriale de care aparţine inspectorul constatator, ca o condiţie de acces la justiţie, nu poate fi justificată în mod obiectiv şi rezonabil şi reprezintă un impediment administrativ incompatibil cu accesul neîngrădit la justiţie.

De asemenea, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 25 alin. (1)-(3) și ale art. 26 din Legea nr. 64/2008.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanței de judecată care a sesizat Curtea Constituțională, respectiv Judecătoria Bacău.

Decizia CCR nr. 638/ 16.102018 a fost publicata in MO nr. 975/ 19.10.2018.

https://www.juridice.ro/609159/ccr-dispozitiile-ref-contestarea-procesului-verbal-de-sanctionare-intocmit-de-catre-inspectorii-iscir-neconstitutionale.html/

DECIZIE CC nr. 956 din 13 noiembrie 2012 Accesul in justitie in conditiile in care Comisia centrala de contestatii din cadrul CNPP nu emite raspuns in termenul legal de 45 de zile la contestatiile facute de pensionari la deciziile de pensionare emise de casele judetene de pensii prevazut de Legea nr. 263/ 2010 cu modificarile si completarile ulterioare art.151 al.(2)

septembrie 19, 2018
  1. Constată că dispoziţiile art. 151 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, care au format obiectul excepţiei de neconstituţionalitate ridicate de Sindicatul cadrelor militare disponibilizate în rezervă şi în retragere, în calitate de reprezentant al membrilor săi Emil Pătrăşcanu şi Gheorghe Ţuţuianu, în dosarele nr. 2.326/103/2011 şi nr. 2.334/103/2011 ale Curţii de Apel Bacău – Secţia I civilă şi de Constantin Dumitrache în Dosarul nr. 7.401/120/2011 al Curţii de Apel Ploieşti – Secţia I civilă, sunt constituţionale în măsura în care se interpretează că nesoluţionarea contestaţiilor şi necomunicarea în termenul legal a hotărârilor Comisiei Centrale de Contestaţii, respectiv ale comisiilor de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii nu împiedică accesul la justiţie.

Decizia CC nr. 956/ 13.11.2012 a fost publicata in MO nr. 838/ 12.12.2012

Decizia ICCJ nr. 71 din 16.10.2017 Indicele de corectie se aplica persoanelor al caror drept initial la pensie s-a nascut ulterior intrarii in vigoare a legii pensiilor publice

octombrie 17, 2017

În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 170 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, indicele de corecţie se aplică persoanelor al căror drept iniţial la pensie s-a născut ulterior intrării în vigoare a legii.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Decizia ICCJ nr.71/ 16.10.2017 a fost publicata in MO nr. 953/ 04.12.2017

Decizia CC nr. 87/ 01.06.1999 Incadrarea persoanelor in grupa de munca.

august 27, 2017

Decretul-lege nr.68/ 1990 pentru inlaturarea unor inechitati in salarizarea personalului mentioneaza: „art.2 Personalul de la locurile de munca si activitatile care, potrivit reglementarilor existente pana in anul 1969 si dupa aceea, erau prevazute sa fie incadrate in grupele I si II de munca beneficiaza de acest drept pe intreaga perioada cat au lucrat la locurile de munca si activitatile respective.”

Ordinul MMOS nr. 50/ 01.03.1990 completat ulterior cu toate actele normative emise pentru completarea ordinului initial, la 31.08.1994, emis in baza Decretului-lege nr. 68/ 1990 nu a fost publicat in MO (s-a publicat doar versiunea initiala) dar a fost distribuit la casele de pensii, ITM-uri, sindicate si mari firme din industrie. In acest act normativ se mentioneaza:

„3. Beneficiază de încadrarea în grupele I şi II de munca, potrivit celor menţionate, fără limitarea numărului, personalul care este în activitate: muncitori, ingineri, subingineri, maiştri, tehnicieni, personal de întreţinere şi reparaţii, controlori tehnici de calitate, precum şi alte categorii de personal care lucrează efectiv la locurile de munca şi activităţile prevăzute în anexele nr. 1 şi 2.
Beneficiază, de asemenea, de aceleaşi drepturi personalul muncitor din construcţii-montaj sau din alte activităţi, care realizează lucrări de extinderi, modernizări sau reparaţii ale capacităţilor de producţie şi care îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii cu personalul beneficiarului încadrat în grupele I şi II de munca.”

Conform acestei prevederi s-a interpretat de catre casele teritoriale de pensii ca beneficiau de grupa de munca doar persoanele care la data aparitiei Ordinului MMSO nr.50/ 1990 erau in activitate.

Aceste prevederi au fost contestate la Curtea Constitutionala care prin Decizia CC nr. 87/01.06.1999 a decis:
„Admite excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Petru Costea în Dosarul nr. 3.501/1998 al Tribunalului Arad — Secţia comercială şi contencios administrativ şi constată că dispoziţiile art.2 alin.1 din Decretul-lege nr. 68/1990 pentru înlăturarea unor inechităţi în salarizarea personalului sunt neconstituţionale în măsura în care se aplică numai persoanelor de la locurile de muncă şi activităţile care, potrivit reglementărilor existente până în anul 1969 şi după aceea, erau prevăzute să fie încadrate în grupele I şi II de muncă, nu şi celor care au fost încadrate în asemenea locuri de muncă sau activităţi anterior datei intrării în vigoare a actului normativ respectiv.
Definitivă şi obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 1 iunie 1999.”

Conform deciziei CC nr. 87/ 1999 persoanele pensionate anterior datei de 01.03.1990 daca au lucrat la locuri de munca incadrate in grupe de munca conform prevederilor Ordinului MMOS, beneficiaza de grupe de munca la calculul pensiei. Cetatenii care s-au pensionat inainte de 1990 si care au lucrat la locuri de munca incadrate in grupa I si II de munca conform prevederilor Ordinului MMOS nr.50/ 1990 pot solicita casei teritoriale de pensii recalcularea pensiei printr-o adresa insotita de documentele justificative – adeverinta de la firma unde au lucrat.