Atentie angajatori ! Respectarea fisei postului  pentru lucratori nu este un moft, ci o obligatie legala.

iunie 14, 2019

Numai pentru locul de munca si pentru atributiile prevazute in fisa postului respectiv, lucratorul este examinat medical de catre medicul specialist de medicina muncii si se certifica aptitudinea in munca.

Orice sarcina data lucratorului de catre seful direct, in afara atributiilor prevazute in fisa postului se fac pe raspunderea angajatorului.

Un prim pas a fost facut. O instanta de judecata a stabilit ca plata a unor daune morale consistente, de 100.000 lei, in sarcina de plata a angajatorului deoarece un lucrator a suferit un accident de munca ca urmare a unei dispozitii primite de la seful direct pentru a presta o activitati in afara fisei postului.

Sursa:

https://www.juridice.ro/643235/tribunalul-arad-angajata-implicata-intr-un-accident-de-munca-daune-morale-de-100-000-lei.html?utm_source=newsletter&utm_medium=email&utm_campaign=juridice_news&utm_term=2019-06-14/

Reclame

Atentie angajatori ! Crearea conditiilor normale de lucru pentru lucratori nu este un moft ci o obligatie legala prevazuta de legislatia nationala.

iunie 12, 2019

Primul pas a fost facut. Un angajator plateste despagubiri morale pentru nerespectarea Legii ssm nr. 319/ 2006 cu modificarile si completarile ulterioare deoarece nu a creat conditii normale de lucru pentru lucratori, nerespectand astfel prevederile

-art. 6 (1) Angajatorul are obligaţia de a asigura securitatea şi sănătatea lucrătorilor în toate aspectele legate de muncă.

-art.7 (3) Angajatorul are obligaţia să implementeze măsurile prevăzute la al. (1) şi (2), pe baza următoarelor principii generale de prevenire:

g) dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care să cuprindă tehnologiile, organizarea muncii, condiţiile de muncă, relaţiile sociale şi influenţa factorilor din mediul de muncă;

Instanta de judecata care a pronuntat obligatia platii de despagubiri morale de catre angajator a avut in vedere si prevederile HG nr. 1091/ 2006 privind Cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca, anexa 1

Surse:

https://www.avocatnet.ro/articol_51480/Angajatorii-pot-fi-obliga%C8%9Bi-in-instan%C8%9B%C4%83-s%C4%83-pl%C4%83teasc%C4%83-desp%C4%83gubiri-morale-insemnate-salaria%C8%9Bilor-din-cauza-condi%C8%9Biilor-de-munc%C4%83.html

http://www.rolii.ro/hotarari/5cf71ff5e4900990190000f4

Decizia ICCJ nr. 13 din 08.04.2019 Recunoasterea dreptului de proprietate asupra unei constructii pe cale juridica.

iunie 5, 2019

ÎCCJ (Complet RIL) a admis recursul în interesul legii promovat de Colegiul de conducere al Curții de Apel București și, cu privire la interpretarea și aplicarea art. 492 din Codul civil din 1864, art. 579 alin. (1), art. 577 alin. (2) din Codul civil, art. 37 alin. (5) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare și art. 37 alin. (1) din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, a stabilit că: „lipsa autorizației de construire sau nerespectarea prevederilor acesteia, precum și lipsa procesului-verbal de recepție la terminarea lucrărilor constituie  impedimente pentru recunoașterea pe cale judiciară, în cadrul acțiunii în constatare, a dreptului de proprietate asupra unei construcții realizate de către proprietarul terenului, cu materiale proprii”.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Decizia ICCJ nr. 13/ 08.04.2013 a fost publicata in MO nr. 440/ 03.06.2019

Decizia ICCJ nr. 6/ 21.03.2019 Actul de conducere a unui autovehicul astfel cum este prevazuta la art. 336 C.P

mai 17, 2019

Acțiunea de conducere a unui vehicul, astfel cum este prevăzută de art. 336 din Codul penal, nu presupune în mod necesar punerea în mișcare a vehiculului prin acționarea sistemelor de autopropulsie.

Decizia ICCJ nr. 6/ 21.03.2019 a fost publicata in MO nr. 386/ 16.05.2019.

Decizia ICCJ nr. 9/ 11.03.2019 activitatea desfăşurată în cadrul unităţilor de prospecţiuni geologice sau de exploatări în subteran

martie 13, 2019

ÎCCJ a admis recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului şi, în consecinţă, stabileşte că:

În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 30 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 263/ 2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 3 pct. 1 din Legea minelor nr. 85/ 2003, cu modificările şi completările ulterioare, activitatea desfăşurată în cadrul unităţilor de prospecţiuni geologice sau de exploatări în subteran nu poate fi considerată activitate desfăşurată în „unitate minieră” şi încadrată în condiţii speciale de muncă.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

https://www.juridice.ro/631758/iccj-ril-admis-ref-activitatea-desfasurata-in-cadrul-unitatilor-de-prospectiuni-geologice-sau-de-exploatari-in-subteran.html?utm_source=newsletter&utm_medium=email&utm_campaign=juridice_news&utm_term=2019-03-13/

Decizia ICCJ nr. 9/ 11.03.2019 a fost publicata in MO nr. 459/ 07.06.2019.

Decizia ICCJ nr. 79/ 12.11.2018 Medierea in cazul negocierii acordarii/ incadrarii in grupe de munca.

februarie 14, 2019

Înalta Curtea de Casatie si Justitie a stabilit că, prin raportare la prevederile Legii nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator, cu modificările și completările ulterioare, nu pot face obiect al medierii negocierile cu privire la acordarea/ încadrarea în grupele I și/ sau a II-a de muncă, respectiv, condiții deosebite și/ sau condiții speciale.

Decizia ICCJ nr. 79/ 12.11.2018 a fost publicata in MO nr. 117/ 14.02.2018

Decizia ICCJ nr. 875/ 20.03.2018. Opțiunile victimei de malpraxis

decembrie 21, 2018

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că, în absenţa contestării unei decizii a Comisiei de monitorizare şi competenţă profesională pentru cazurile de malpraxis (conform Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății), chiar dacă reclamantul a precizat că îşi întemeiază cererea pe dispoziţiile Legii nr. 95/2006, instanţa de judecată nu se putea considera învestită cu o contestaţie întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 95/2006, ci cu o acţiune în pretenţii de drept comun, întemeiată pe răspunderea civilă delictuală. Așadar, victima unui act de malpraxis are, deci, posibilitatea de a se adresa fie Comisiei de monitorizare şi competenţă profesională pentru cazurile de malpraxis, caz în care are loc o procedură prealabilă sesizării instanţei, finalizată printr-o decizie a acestei Comisii, fie de a se adresa direct instanţei de judecată care va soluţiona cauza potrivit dreptului comun. În speță, cum valoarea pretenţiilor formulate depăşeşte pragul valoric de 500.000 lei, menţionat de art. 2 pct. 1 lit. b) din Codul de procedură civilă, instanţa competentă să judece cauza este tribunalul, iar nu judecătoria.

Decizia nr. 875 din data de 20 martie 2018 pronunțată de Secția I civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, având ca obiect pretenții isi produce efectele dupa  publicarea in MO

https://www.juridice.ro/620599/iccj-optiunile-victimei-de-malpraxis.html?utm_source=newsletter&utm_medium=email&utm_campaign=juridice_news&utm_term=2018-12-21/

 

Decizia ICCJ nr. 69/ 15.10.2018 Stagii complete de cotizare prevazute de lege

decembrie 6, 2018

Înalta Curte a stabilit faptul în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, introdus prin Legea nr. 192/2015 pentru completarea acestei legi, sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații” se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010.

In lege, se mentioneaza:

(3) În cazul persoanelor prevăzute la alin. (2), la numărul total de puncte realizate de acestea până la data prezentei recalculări se adaugă numărul de puncte corespunzător majorării rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1), la determinarea punctajului mediu anual utilizându-se stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații.

Decizia ICCJ nr. 69/ 15.10.2018 a fost publicata in MO nr. 1037/ 06.12.2018

Decizia CC nr. 632/ 09.10.2018 Toți lucrătorii cu handicap mediu, accentuat sau grav au dreptul la o pensionare mai rapidă.

noiembrie 26, 2018

CC a decis:

Admite excepția de neconstituționalitate ridicată, din oficiu, de Curtea de Apel Cluj — Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale în Dosarul nr. 423/33/2017 și constată că sintagma „preexistent calității de asigurat” cuprinsă în art. 58 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice este neconstituțională. Definitivă și general obligatorie.

-La art. 58 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice cu modificarile si completarile ulterioare se mentioneaza:

„Persoanele care au realizat un stagiu de cotizare în condiții de handicap preexistent calității de asigurat beneficiază de reducerea vârstelor standard de pensionare prevăzute în anexa nr.5, în funcție de gradul de handicap, după cum urmează:

  1. a) cu 15 ani, în situația asiguraților cu handicap grav, dacă au realizat, în condițiile handicapului preexistent calității de asigurat, cel puțin o treime din stagiul complet de cotizare;
  2. b) cu 10 ani, în situația asiguraților cu handicap accentuat, dacă au realizat, în condițiile handicapului preexistent calității de asigurat, cel puțin două treimi din stagiul complet de cotizare;
  3. c) cu 10 ani, în situația asiguraților cu handicap mediu, dacă au realizat, în condițiile handicapului preexistent calității de asigurat, stagiul complet de cotizare.”.

Astfel, în concret, (…) dispozițiile art. 58 din Legea nr. 263/2010 vor fi interpretate în sensul că beneficiază de reducerea vârstelor standard de pensionare și a stagiilor de cotizare toate persoanele care au realizat un stagiu de cotizare în condiții de handicap, indiferent de momentul dobândirii calității de asigurat, este explicat în decizia CCR.

Vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru bărbați și de 63 de ani pentru femei, însă femeile pot opta sa lucreze, daca asa vor, pana la 65 de ani. În momentul de față, vârsta standard de pensionare a fost atinsă doar la bărbați, iar la femei încă se fac creșteri treptate până se va ajunge la 63 de ani.

Stagiul complet de cotizare este, indiferent de sex, de 35 de ani.

Decizia CC nr. 632/ 09.10.2018 a fost publicata in MO nr. 995/ 26.11.2018

Decizia ICCJ nr. 344/ 02.02.2018 Obiecțiunile la expertiză, criticate în recurs

noiembrie 14, 2018

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că dezvoltarea unui motiv de recurs cu privire la obiecțiunile raportului de expertiză, realizat după trimiterea cauzei spre rejudecare, nu poate fi primită de instanța de recurs, întrucât stabilirea situaţiei de fapt este atributul exclusiv al instanţelor de fond, iar instanţei de recurs nu îi este permisă o cenzură de temeinicie a hotărârii atacate, nici modificarea situaţiei de fapt şi nici reaprecierea probatoriului cauzei.

În speță, Înalta Curte a reținut că recurentul, invocând prin motivele de recurs o serie de nemulţumiri privind efectuarea raportului de expertiză, a nesocotit dispoziţiile art. 212 C. proc. civ., întrucât, după depunerea expertizei nu a formulat obiecţiuni în faţa instanţei de apel prin care să invoce aceste pretinse neregularităţi; ca atare, împotriva recurentului a operat sancţiunea decăderii din dreptul de a formula obiecţiuni împotriva expertizei, obiecţiuni care nu puteau fi susţinute decât în faţa instanţei care a administrat proba, iar nu în faţa instanţei de recurs. (Decizia nr. 344 din data de 2 februarie 2018 pronunțată de Secția I civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, având ca obiect pretenții).

https://www.juridice.ro/614708/iccj-obiectiunile-la-expertiza-criticate-in-recurs.html?utm source=newsletter&utm_medium=email&utm_campaign=juridice_news&utm_term=2018-11-14/

Decizia ICCJ nr. 344/ 02.02.2018 isi produce efectele dupa publicarea in MO