Decizia CCR nr.  /16.10.2018 Dispozițiile referitoare la contestarea procesului-verbal de sancționare întocmit de către inspectorii ISCIR, neconstituționale.

octombrie 17, 2018

Marți, 16 octombrie 2018, Plenul Curții Constituționale a României a luat în dezbatere excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 25 și art. 26 din Legea nr. 64/2008 privind funcționarea în condiții de siguranță a instalațiilor sub presiune, instalațiilor de ridicat și a aparatelor consumatoare de combustibil, potrivit unui comunicat.

Dispozițiile criticate au următorul conținut:

– art. 25: „(1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR.

(2) Contravenientul poate achita pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal de constatare a contravenţiei jumătate din minimul amenzii aplicabile; inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR fac menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal de constatare a contravenţiei.

(3) Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei se poate face contestaţie în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal de constatare a contravenţiei.

(4) Contestaţia se adresează inspectorului-şef al inspecţiei teritoriale de care aparţine inspectorul constatator”.

– art. 26: „Dispoziţiile art. 24 şi 25 referitoare la contravenţii se completează cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.”

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că prevederile art. 25 alin. (4) din Legea nr. 64/2008 sunt neconstituționale, deoarece încalcă art. 21 din Constituţie. Curtea a reţinut, în esenţă, că obligaţia de a adresa contestaţia împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei inspectorului-şef al inspecţiei teritoriale de care aparţine inspectorul constatator, ca o condiţie de acces la justiţie, nu poate fi justificată în mod obiectiv şi rezonabil şi reprezintă un impediment administrativ incompatibil cu accesul neîngrădit la justiţie.

De asemenea, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 25 alin. (1)-(3) și ale art. 26 din Legea nr. 64/2008.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanței de judecată care a sesizat Curtea Constituțională, respectiv Judecătoria Bacău.

Decizia CCR nr.  / 16.10.2018 isi produce efecte dupa publicarea in MO.

https://www.juridice.ro/609159/ccr-dispozitiile-ref-contestarea-procesului-verbal-de-sanctionare-intocmit-de-catre-inspectorii-iscir-neconstitutionale.html/

Reclame

Decizia ICCJ nr. 19/ 15.10.2018 Obligaţia de declarare prealabilă a adunărilor publice

octombrie 16, 2018

În şedinţa din 15 octombrie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul competent să judece recursul în interesul legii, legal constituit, a soluţionat un recurs în interesul legii, fiind pronunţată următoarea soluţie:

ÎCCJ a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Bucureşti şi, în consecinţă, stabileşte că:

”În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 3 prima teză din Legea nr. 60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice, republicată, cu referire la dispoziţiile art. 26 alin. (1) lit. a) şi d) din aceeaşi lege, există obligaţia de declarare prealabilă a adunărilor publice, atunci când adunările urmează să se desfăşoare în pieţe ori pe căile publice (drum public, parte carosabilă şi trotuar) sau în alte locuri prevăzute de art. 1 alin. (2) din Legea nr. 60/1991, situate în imediata vecinătate a sediilor ori imobilelor persoanelor juridice de interes public sau privat.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.”

Decizia ICCJ nr.19/ 15/10.2018 isi produce efectele dupa publicarea in MO

https://www.juridice.ro/608809/iccj-ril-admis-ref-obligatia-de-declarare-prealabila-a-adunarilor-publice.html/

 

 

Decizia ICCJ nr. 69/ 15.10.2018 Sintagma stagii complete de cotizare

octombrie 16, 2018

Prin Decizia ICCJ nr. 69/ 15.10.2018 se stabileste:

În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 169alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, introdus prin Legea nr. 192/2015 pentru completarea acestei legi, sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii” se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Decizia ICCJ nr. 69/ 15.10.2018 produce efecte dupa publicarea in MO

https://www.juridice.ro/608803/iccj-dezlegarea-unor-chestiuni-de-drept-ref-sintagma-stagiile-complete-de-cotizare-prevazute-de-lege-corespunzatoare-fiecarei-situatii.html/

Sintagmă „preexistent calitatii de asigurat” cuprinsa in art. 58 din Legea nr. 263/ 2010 privind sistemul unitar de pensii publice, neconstituțională

octombrie 10, 2018

Marți, 9 octombrie 2018, Plenul Curții Constituționale a luat în dezbatere excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor a art. 58 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, potrivit unui comunicat.

Dispozițiile criticate au următorul conținut:

„Persoanele care au realizat un stagiu de cotizare în condiţii de handicap preexistent calităţii de asigurat beneficiază de reducerea vârstelor standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 5, în funcţie de gradul de handicap, după cum urmează:
a) cu 15 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap grav, dacă au realizat, în condiţiile handicapului preexistent calităţii de asigurat, cel puţin o treime din stagiul complet de cotizare;
b) cu 10 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap accentuat, dacă au realizat, în condiţiile handicapului preexistent calităţii de asigurat, cel puţin două treimi din stagiul complet de cotizare;

c) cu 10 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap mediu, dacă au realizat, în condiţiile handicapului preexistent calităţii de asigurat, stagiul complet de cotizare.”

Cu majoritate de voturi, Curtea Constituțională a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma ”preexistent calității de asigurat” cuprinsă în art. 58 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice este neconstituţională.

În motivarea soluției de admitere pronunțate, Curtea Constituțională a statuat că sintagma ”preexistent calității de asigurat” cuprinsă în art. 58 din Legea nr. 263/2010 încalcă articolul 16 alin. (1) din Constituție referitor la egalitatea în fața legii și a autorităților publice, întrucât nu permite și persoanelor care au realizat un stagiu de cotizare în condiţii de handicap ulterior calităţii de asigurat să beneficieze de reducerea vârstelor standard de pensionare, în funcţie de gradul de handicap. În opinia majorității judecătorilor Curții Constituționale, nu există nicio deosebire obiectivă și relevantă între categoria persoanelor care au realizat un stagiu de cotizare în condiţii de handicap preexistent calităţii de asigurat și categoria persoanelor care au realizat un stagiu de cotizare în condiţii de handicap ulterior calităţii de asigurat.

Decizia este definitivă și general obligatorie. Devine operabila dupa publicarea in MO.

09.10.2018 | JURIDICE.ro

https://www.juridice.ro/607665/ccr-sintagma-din-legea-privind-sistemul-unitar-de-pensii-publice-neconstitutionala.html/

Decizia ÎCCJ nr. 42/ 04.06.2018 referitor art. 169 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice – referitor la posibilitatea acordării punctajului suplimentar.

septembrie 24, 2018

ÎCCj a stabilit faptul ca in interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 169 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare [art. 782 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare], punctajul suplimentar reglementat de art. 169 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 [art. 782 alin. (1) din Legea nr. 19/2000] nu poate fi acordat în situația în care pensionarul care a realizat un stagiu de cotizare în condiții de handicap preexistent calității de asigurat beneficiază de un stagiu complet de cotizare redus conform art. 58 din Legea nr. 263/2010 (art. 47 din Legea nr. 19/2000).

In art. 169 al.(3) din Legea pensiilor publice nr. 263/ 2010 cu modificarile si completarile ulterioare se mentioneaza:

(3) De creșterea punctajelor anuale prevăzută la alin. (1) [Pensionarii sistemului public de pensii ale căror drepturi de pensie au fost stabilite potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, care au desfășurat activități în locuri încadrate în grupa I și/sau grupa a II-a de muncă, beneficiază de o creștere a punctajelor anuale realizate în aceste perioade, după cum urmează: a) cu 50% pentru perioadele în care au desfășurat activități în locuri încadrate în grupa I de muncă;  b) cu 25% pentru perioadele în care au desfășurat activități în locuri încadrate în grupa a II-a de muncă.] beneficiază și persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în perioada 1 aprilie 2001 – 2 noiembrie 2008 inclusiv, numai în situațiile în care, potrivit legii, la determinarea punctajului mediu anual s-au utilizat stagiile complete de cotizare prevăzute de legislația în vigoare în perioada respectivă.

Decizia ICCJ nr. 42/ 04.06.2018 a fost publicata in MO nr. 814/ 24.09.2018

DECIZIE CC nr. 956 din 13 noiembrie 2012 Accesul in justitie in conditiile in care Comisia centrala de contestatii din cadrul CNPP nu emite raspuns in termenul legal de 45 de zile la contestatiile facute de pensionari la deciziile de pensionare emise de casele judetene de pensii prevazut de Legea nr. 263/ 2010 cu modificarile si completarile ulterioare art.151 al.(2)

septembrie 19, 2018
  1. Constată că dispoziţiile art. 151 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, care au format obiectul excepţiei de neconstituţionalitate ridicate de Sindicatul cadrelor militare disponibilizate în rezervă şi în retragere, în calitate de reprezentant al membrilor săi Emil Pătrăşcanu şi Gheorghe Ţuţuianu, în dosarele nr. 2.326/103/2011 şi nr. 2.334/103/2011 ale Curţii de Apel Bacău – Secţia I civilă şi de Constantin Dumitrache în Dosarul nr. 7.401/120/2011 al Curţii de Apel Ploieşti – Secţia I civilă, sunt constituţionale în măsura în care se interpretează că nesoluţionarea contestaţiilor şi necomunicarea în termenul legal a hotărârilor Comisiei Centrale de Contestaţii, respectiv ale comisiilor de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii nu împiedică accesul la justiţie.

Decizia CC nr. 956/ 13.11.2012 a fost publicata in MO nr. 838/ 12.12.2012

Decizia ICCJ nr. 1837/ 07.12.2017 Decontare servicii medicale. Încălcarea dreptului la ocrotirea sănătății asiguratului.

august 29, 2018

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că drepturile cetățeanului asigurat la beneficiile ocrotirii sănătăţii sunt asigurate indiferent de momentul la care apare această nevoie (începutul anului, al trimestrului sau al lunii) şi independent de depăşirea sau nu al unui prag valoric stabilit de Statul Român cu distribuitorul de servicii medicale. ”A accepta împlinirea dreptului cetăţeanului până la momentul atingerii unui prag valoric, constituie vădit o discriminare a cetăţeanului care nu a avut „şansa” de a se îmbolnăvi în perioada acceptată la decontare.” În speță, constituie o încălcare a dreptului la ocrotirea sănătăţii a asiguratului refuzul de a deconta serviciile medicale peste valoarea din contract și nicidecum nu poate fi vorba, decât aparent, de o sancţiune a încălcării unei clauze contractuale.

Decizia nr. 1837 din data de 7 decembrie 2017 pronunțată de Secția a II-a civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, având ca obiect decontare servicii medicale isi produce efecte dupa publicarea in MO.

https://www.juridice.ro/598639/iccj-incalcarea-dreptului-la-ocrotirea-sanatatii.html/

 

Proiectul noii legi a pensiilor de stat

august 10, 2018

Proiectul noii legi a pensiilor de stat a fost publicat pe site-ul Ministerului muncii pentru dezbatere publica.

http://www.mmuncii.ro/j33/index.php/ro/transparenta/proiecte-in-dezbatere/5210-2018-08-09-proiect-lege-priv-sistemul-public-pensii

Decizia CC nr. 387 / 05.06.2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 53 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice şi ale art. 56 alin. (1) lit. c) teza întâi din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii 

iulie 24, 2018

1. Admite excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 56 alin. (1) lit. c) teza întâi din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, excepţie ridicată de Luminiţa-Cătălina Ciobotaru în Dosarul nr. 42.072/3/2015 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că acestea sunt constituţionale în măsura în care sintagma „condiţii de vârstă standard“ nu exclude posibilitatea femeii de a solicita continuarea executării contractului individual de muncă, în condiţii identice cu bărbatul, respectiv până la împlinirea vârstei de 65 de ani.

2. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 53 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de acelaşi autor în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe şi constată că acestea sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Conform prevederilor acestei decizii, angajatorii nu vor mai putea constata încetarea de drept a contractului individual de muncă încheiat cu o salariată pe motivul îndeplinirii de către aceasta a vârstei-standard de pensionare (gradual se atinge varsta de 63 ani in anul 2030) și a stagiului minim de cotizare, astfel cum sunt reglementate de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, dacă salariata respectivă solicită angajatorului continuarea raporturilor de muncă până la împlinirea vârstei de 65 de ani.

Decizia a fost publicata in Mo nr. 642/ 24.07.2018 si este obligatorie.

 

Decizia ICCJ nr. 664/ 23.02.2018 Relevanța mențiunilor din cartea de identitate referitor la domiciliu

iulie 10, 2018

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că prin noțiunea de ”domiciliu” în accepțiunea Codului civil (art. 91) la care face trimitere art. 179 lit. a) Cod civil (instanța de tutelă competentă să soluționeze cererea de instituire a curatelei – în cazul persoanei care, din cauza bătrâneţii, a bolii sau a unei infirmităţi fizice, deși capabilă, nu poate, personal, să îşi administreze bunurile sau să îşi apere interesele în condiţii corespunzătoare şi, din motive temeinice, nu îşi poate numi un reprezentant sau un administrator – este cea de la domiciliul persoanei reprezentate) trebuie să se înțeleagă locuința unde se găsește în fapt acea persoană, pentru a-i putea fi asigurat și respectat dreptul la apărare. Aceasta întrucât, mențiunile din cartea de identitate referitoare la domiciliul sau reședința unei persoane nu au caracter constitutiv în ce privește determinarea acestora, ci numai caracter de evidență a persoanei respective, potrivit art. 91 Cod civil.

https://www.juridice.ro/591001/iccj-relevanta-mentiunilor-din-cartea-de-identitate-ref-domiciliu.html/

Decizia ICCJ nr. 664/ 23.02.2018 este obligatorie dupa publicarea in MO