Decizia ICCJ nr. 2/ 15.02.2016 Obligarea deținătorului de arhivă de a elibera adeverința constatatoare a vechimii în muncă/ încadrării în grupele superioare de muncă.

august 15, 2019

Admite recursul în interesul legii declarat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Suceava.

În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 279 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pentru acțiunile privind reconstituirea vechimii în muncă, anterioare intrării în vigoare a Codului de procedură civilă actual/același text de lege cu referire la art. 32 alin. (1) lit. b) și art. 36 din Codul de procedură civilă, pentru acțiunile în reconstituirea vechimii în muncă, introduse de la momentul intrării în vigoare a actualului Cod de procedură civilă și în continuare; art. 111 din Codul de procedură civilă din 1865 pentru acțiunile privind constatarea încadrării activității desfășurate în grupele I și a II-a de muncă introduse sub imperiul acestei reglementări/art. 35 cu referire la art. 32 alin. (1) lit. b) și art. 36 din Codul de procedură civilă, pentru același tip de acțiuni, formulate după intrarea în vigoare a codului actual, în toate ipotezele, atunci când angajatorul nu mai există din punct de vedere juridic (lichidat, radiat), justifică legitimare procesuală pasivă casele teritoriale de pensii, în situația în care nu există documente primare.

În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 34 alin. (5) și art. 40 alin. (2) lit. h) din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu referire la art. 18 din Legea Arhivelor Naționale nr. 16/1996, republicată, în cazul existenței documentelor primare, persoana interesată, care nu posedă dovezi privind vechimea în muncă sau activitatea desfășurată în anumite grupe de muncă, are deschisă calea unei acțiuni în realizare – obligație de a face – având ca obiect obligarea deținătorului de arhivă de a elibera adeverința constatatoare a vechimii în muncă/încadrării în grupele superioare de muncă.

În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 41 alin. (1) din Codul de procedură civilă din 1865/art. 32 alin. (1) lit. a) și art. 56 alin. (1) din Codul de procedură civilă, respectiv a art. 136 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, cu modificările și completările ulterioare/art. 180 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, angajatorul desființat în urma procedurilor de insolvență, finalizate cu radierea din registrele specifice, nu poate sta în judecată, neavând capacitate procesuală de folosință, iar fostul lichidator, chemat în judecată în nume propriu, nu are calitate procesuală pasivă.

Obligatorie, potrivit art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 15 februarie 2016.

Decizia ICCJ nr. 2/ 15.02.2016 a fost publicata in MO nr. 263/ 07.04.2016

Reclame

Decizia ICCJ nr. 19/ 20.05.2019 Stipularea clauzei penale in contractul individual de munca sau intr-un act aditional al acestuia

iulie 12, 2019

In interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 10, art. 38, art. 57, art. 134 alin. (1) și art. 254 alin. (3) și (4) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, stipularea clauzei penale în contractul individual de muncă sau într-un act adițional al acestuia, prin care este evaluată paguba produsă angajatorului de salariat din vina și în legătură cu munca sa, este interzisă și este sancționată cu nulitatea clauzei astfel negociate.

Decizia ICCJ nr. 19/ 20.05.2019 a fost publicata in MO nr. 573/ 12.07.2019

Prejudiciul in cazul actiunii sau inactiunii vehiculului avariat este acoperit de asigurarea auto obligatorie.

iunie 21, 2019

Obligația de reparare a prejudiciilor cauzate de un autovehicul acopera și situația când vehiculul este parcat.

Legea nr. 132/2017 care a transpus in legislatia nationala Directiva UE nr. 2009/103 privind asigurarea de răspundere civilă auto și controlul obligației de asigurare a acestei răspunderi

Asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaie mentioneaza: „indiferent de locul în care s-a produs accidentul de vehicul – […] în incinte și în orice alte locuri […] în timpul staționării vehiculului asigurat, asigurătorul RCA acordă despăgubiri […] pentru […] prejudiciul produs prin fapta lucrului, când prejudiciul își are cauza în însușirile, acțiunea sau inacțiunea vehiculului”.

https://www.avocatnet.ro/articol_51530/CJUE-%C8%98i-pagubele-produse-de-un-autovehicul-parcat-pot-fi-acoperite-de-asigurarea-auto-obligatorie.html/

Atentie angajatori ! Respectarea fisei postului  pentru lucratori nu este un moft, ci o obligatie legala.

iunie 14, 2019

Numai pentru locul de munca si pentru atributiile prevazute in fisa postului respectiv, lucratorul este examinat medical de catre medicul specialist de medicina muncii si se certifica aptitudinea in munca.

Orice sarcina data lucratorului de catre seful direct, in afara atributiilor prevazute in fisa postului se fac pe raspunderea angajatorului.

Un prim pas a fost facut. O instanta de judecata a stabilit ca plata a unor daune morale consistente, de 100.000 lei, in sarcina de plata a angajatorului deoarece un lucrator a suferit un accident de munca ca urmare a unei dispozitii primite de la seful direct pentru a presta o activitati in afara fisei postului.

Sursa:

https://www.juridice.ro/643235/tribunalul-arad-angajata-implicata-intr-un-accident-de-munca-daune-morale-de-100-000-lei.html?utm_source=newsletter&utm_medium=email&utm_campaign=juridice_news&utm_term=2019-06-14/

Atentie angajatori ! Crearea conditiilor normale de lucru pentru lucratori nu este un moft ci o obligatie legala prevazuta de legislatia nationala.

iunie 12, 2019

Primul pas a fost facut. Un angajator plateste despagubiri morale pentru nerespectarea Legii ssm nr. 319/ 2006 cu modificarile si completarile ulterioare deoarece nu a creat conditii normale de lucru pentru lucratori, nerespectand astfel prevederile

-art. 6 (1) Angajatorul are obligaţia de a asigura securitatea şi sănătatea lucrătorilor în toate aspectele legate de muncă.

-art.7 (3) Angajatorul are obligaţia să implementeze măsurile prevăzute la al. (1) şi (2), pe baza următoarelor principii generale de prevenire:

g) dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care să cuprindă tehnologiile, organizarea muncii, condiţiile de muncă, relaţiile sociale şi influenţa factorilor din mediul de muncă;

Instanta de judecata care a pronuntat obligatia platii de despagubiri morale de catre angajator a avut in vedere si prevederile HG nr. 1091/ 2006 privind Cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca, anexa 1

Surse:

https://www.avocatnet.ro/articol_51480/Angajatorii-pot-fi-obliga%C8%9Bi-in-instan%C8%9B%C4%83-s%C4%83-pl%C4%83teasc%C4%83-desp%C4%83gubiri-morale-insemnate-salaria%C8%9Bilor-din-cauza-condi%C8%9Biilor-de-munc%C4%83.html

http://www.rolii.ro/hotarari/5cf71ff5e4900990190000f4

Decizia ICCJ nr. 13 din 08.04.2019 Recunoasterea dreptului de proprietate asupra unei constructii pe cale juridica.

iunie 5, 2019

ÎCCJ (Complet RIL) a admis recursul în interesul legii promovat de Colegiul de conducere al Curții de Apel București și, cu privire la interpretarea și aplicarea art. 492 din Codul civil din 1864, art. 579 alin. (1), art. 577 alin. (2) din Codul civil, art. 37 alin. (5) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare și art. 37 alin. (1) din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, a stabilit că: „lipsa autorizației de construire sau nerespectarea prevederilor acesteia, precum și lipsa procesului-verbal de recepție la terminarea lucrărilor constituie  impedimente pentru recunoașterea pe cale judiciară, în cadrul acțiunii în constatare, a dreptului de proprietate asupra unei construcții realizate de către proprietarul terenului, cu materiale proprii”.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Decizia ICCJ nr. 13/ 08.04.2013 a fost publicata in MO nr. 440/ 03.06.2019

Decizia ICCJ nr. 6/ 21.03.2019 Actul de conducere a unui autovehicul astfel cum este prevazuta la art. 336 C.P

mai 17, 2019

Acțiunea de conducere a unui vehicul, astfel cum este prevăzută de art. 336 din Codul penal, nu presupune în mod necesar punerea în mișcare a vehiculului prin acționarea sistemelor de autopropulsie.

Decizia ICCJ nr. 6/ 21.03.2019 a fost publicata in MO nr. 386/ 16.05.2019.

Decizia ICCJ nr. 9/ 11.03.2019 activitatea desfăşurată în cadrul unităţilor de prospecţiuni geologice sau de exploatări în subteran

martie 13, 2019

ÎCCJ a admis recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului şi, în consecinţă, stabileşte că:

În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 30 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 263/ 2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 3 pct. 1 din Legea minelor nr. 85/ 2003, cu modificările şi completările ulterioare, activitatea desfăşurată în cadrul unităţilor de prospecţiuni geologice sau de exploatări în subteran nu poate fi considerată activitate desfăşurată în „unitate minieră” şi încadrată în condiţii speciale de muncă.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

https://www.juridice.ro/631758/iccj-ril-admis-ref-activitatea-desfasurata-in-cadrul-unitatilor-de-prospectiuni-geologice-sau-de-exploatari-in-subteran.html?utm_source=newsletter&utm_medium=email&utm_campaign=juridice_news&utm_term=2019-03-13/

Decizia ICCJ nr. 9/ 11.03.2019 a fost publicata in MO nr. 459/ 07.06.2019.

Decizia ICCJ nr. 79/ 12.11.2018 Medierea in cazul negocierii acordarii/ incadrarii in grupe de munca.

februarie 14, 2019

Înalta Curtea de Casatie si Justitie a stabilit că, prin raportare la prevederile Legii nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator, cu modificările și completările ulterioare, nu pot face obiect al medierii negocierile cu privire la acordarea/ încadrarea în grupele I și/ sau a II-a de muncă, respectiv, condiții deosebite și/ sau condiții speciale.

Decizia ICCJ nr. 79/ 12.11.2018 a fost publicata in MO nr. 117/ 14.02.2018

Decizia ICCJ nr. 875/ 20.03.2018. Opțiunile victimei de malpraxis

decembrie 21, 2018

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că, în absenţa contestării unei decizii a Comisiei de monitorizare şi competenţă profesională pentru cazurile de malpraxis (conform Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății), chiar dacă reclamantul a precizat că îşi întemeiază cererea pe dispoziţiile Legii nr. 95/2006, instanţa de judecată nu se putea considera învestită cu o contestaţie întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 95/2006, ci cu o acţiune în pretenţii de drept comun, întemeiată pe răspunderea civilă delictuală. Așadar, victima unui act de malpraxis are, deci, posibilitatea de a se adresa fie Comisiei de monitorizare şi competenţă profesională pentru cazurile de malpraxis, caz în care are loc o procedură prealabilă sesizării instanţei, finalizată printr-o decizie a acestei Comisii, fie de a se adresa direct instanţei de judecată care va soluţiona cauza potrivit dreptului comun. În speță, cum valoarea pretenţiilor formulate depăşeşte pragul valoric de 500.000 lei, menţionat de art. 2 pct. 1 lit. b) din Codul de procedură civilă, instanţa competentă să judece cauza este tribunalul, iar nu judecătoria.

Decizia nr. 875 din data de 20 martie 2018 pronunțată de Secția I civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, având ca obiect pretenții isi produce efectele dupa  publicarea in MO

https://www.juridice.ro/620599/iccj-optiunile-victimei-de-malpraxis.html?utm_source=newsletter&utm_medium=email&utm_campaign=juridice_news&utm_term=2018-12-21/