Lista experti medicali pe judete si specializari de expertiza

aprilie 15, 2021

In MO nr. 393 Bis/ 15.04.2021 a fost publicat Ordin MS nr. 513/ 13.04.2021 prin care se modifica si inlocuieste anexa la Ordin MSP nr. 1344/ 2006 privind Lista nationala a expertilor medicali.

Expertii medicali sunt personele la care apeleaza ministerul justitiei, Ministerul sanatatii, Directiile judetene de sanatate publica si Colegiul medicilor pentru a se stabili/ concluziona cauze/ diferende pe teme medicale.

Decizia ICCJ nr. 2/15.02.2016 Acţiunile privind reconstituirea vechimii în muncă. Dispoziții din Codul muncii, Codul de procedură civilă și din Legea nr. 85/2014

martie 16, 2021

ÎCCJ (Complet RIL) a admis recursul în interesul legii declarat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Suceava si a stabilit următoarele:

– În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 279 alin. (2) din Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pentru acțiunile privind reconstituirea vechimii în muncă, anterioare intrării în vigoare a Codului de procedură civilă actual/același text de lege cu referire la art. 32 alin. (l) lit. b) și art. 36 din Codul de procedură civilă, pentru acțiunile în reconstituirea vechimii în muncă, introduse de la momentul intrării în vigoare a actualului Cod de procedură civilă și în continuare; art. lll din Codul de procedură civilă din 1865 pentru acțiunile privind constatarea încadrării activității desfășurate în grupele I și a II-a de muncă introduse sub imperiul acestei reglementări/art. 35 cu referire la art. 32 alin. (l) lit. b) și art. 36 din Codul de procedură civilă, pentru același tip de acțiuni, formulate după intrarea în vigoare a codului actual, în toate ipotezele, atunci când angajatorul nu mai există din punct de vedere juridic (lichidat, radiat), justifică legitimare procesuală pasivă casele teritoriale de pensii, în situația în care nu există documente primare.

– În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 34 alin. (5) și art. 40 alin. (2) lit. h) din Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu referire la art. 18 din Legea Arhivelor Naționale nr. 16/1996, republicată, în cazul existenței documentelor primare, persoana interesată, care nu posedă dovezi privind vechimea în muncă sau activitatea desfășurată în anumite grupe de muncă, are deschisă calea unei acțiuni în realizare – obligație de a face – având ca obiect obligarea deținătorului de arhivă de a elibera adeverința constatatoare a vechimii în muncă/încadrării în grupele superioare de muncă.

– În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 41 alin. (l) din Codul de procedură civilă din 1865/art. 32 alin. (l) lit. a și art. 56 alin. (l) din Codul de procedură civilă, respectiv a art. 136 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, cu modificările și completările ulterioare/art. 180 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, angajatorul desființat în urma procedurilor de insolvență, finalizate cu radierea din registrele specifice, nu poate sta în judecată, neavând capacitate procesuală de folosință, iar fostul lichidator, chemat în judecată în nume  propriu, nu are calitate procesuală pasivă.

https://www.universuljuridic.ro/decizia-iccj-complet-ril-nr-2-2016-comunicat-iccj-actiunile-privind-reconstituirea-vechimii-in-munca-dispozitii-din-codul-muncii-codul-de-procedura-civila-si-din-legea-nr-85-2014/

Decizia ICCJ nr. 2/ 15.02.2016 a fost publicata in MO nr. 263/ 07.04.2016

Decizia ÎCCJ nr.1517/ 29.07.2020

februarie 24, 2021

Malxpraxis. Sesizarea direct a instanței de judecată, fără parcurgerea precedurii prevăzute de legea specială.

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că procedura stabilirii cazurilor de malpraxis nu împiedică liberul acces la justiţie potrivit dreptului comun (art. 684 alin. 2 din Legea nr. 95/2006), astfel că în cazul în care reclamantul a ales să sesizeze direct instanţa de judecată potrivit dreptului comun, fără a parcurge procedura din legea specială, competenţa de soluţionare a litigiului nu aparţine judecătoriei în care a avut loc actul de malpraxis reclamat, conform art. 687 din Legea nr. 95/2006 – având în vedere că ea nu soluţionează decât litigiile prevăzute de legea specială, ci rămâne partajată între judecătorie și tribunal, conform criteriului valoric.

Decizia nr. 1517 din 29 iulie 2020, pronunțată de Secţia a II-a civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Aflaţi mai mult despre Inalta Curte de Casatie si JustitieLegea nr. 95/2006malpraxis

Decizia CA Bucureşti nr. 1663/ 26.11.2020

februarie 24, 2021

Despăgubiri de 400.000 euro pentru familia victimei malpraxisului medical.

Curtea de Apel Bucureşti a statuat că, în cazurile de malpraxis medical din care a rezultat moartea victimei, prejudiciul moral se cuantifică pornind de la specificul situației de fapt, de la vârsta și rolul pe care l-a avut și trebuia să îl aibă persoana decedată în viaţa acelora care solicită despăgubirea. În speţă, pierderea intempestivă în timpul naşterii, la vârsta de 34 de ani, a persoanei care a avut calitatea de mamă, soție, fiică și soră pentru reclamanţi a cauzat perturbări grave și iremediabile în viaţa de familie a acestora. În baza criteriilor stabilite de practica judiciară, cunoscute ca daune prin ricoșeu, Curtea a majorat cuatumul daunelor morale la 400.000 euro, acordând, de asemenea, despăgubiri materiale pentru cheltuielile efectuate cu înmormântarea, plus dobânda legală remuneratorie. 

Decizia civilă nr. 1663/2020 din 26 noiembrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a IV-a Civila.

Aflaţi mai mult despre Curtea de Apel Bucurestidaune materialedaune moralemalpraxis medical

Decizia Curtii de Apel Pitesti nr. 400/ 03.02.2021

februarie 10, 2021

Pentru sporurile care au facut parte din baza de calcul a pensiilor, plata contributiilor de asigurari sociale se prezuma.

Curtea de Apel Piteşti a statuat că, pentru sporurile care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, plata contribuțiilor de asigurări sociale se prezumă, iar pentru celelalte sporuri și venituri de natură salarială urmează a se face dovada plății acestei contribuții, în cazul în care se solicită valorificarea la stabilirea sau recalcularea drepturilor de pensie. Prin urmare, achiesând opiniei tribunalului, Curtea a apreciat că orice dispoziţie care adaugă la lege, în sensul că exclude expres anumite venituri de la valorificare, este lipsită de eficienţă, întrucât încălcă normele de principiu privitoare la calculul pensiilor, precum şi principiul contributivităţii. (Decizia civilă nr. 400/2021 din 3 februarie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, Secția I civilă.)

Aflaţi mai mult despre baza de calculcontributii de asigurari socialeCurtea de Apel Pitestidrepturi de pensierecalculare pensii

Hotararea Curtii de Apel Cluj nr. 45 din 13.01.2021

ianuarie 19, 2021

Stabilirea cuantumului pensiei cu luarea în considerare a sporurilor.

Curtea de Apel Cluj a statuat că, pentru ca un venit suplimentar să poată fi luat în considerare la stabilirea punctajului mediu anual și a cuantumului pensiei, trebuie ca acesta să îndeplinească două condiții: să fi fost inclus în baza de calcul potrivit legii și pentru acesta să se fi plătit contribuție de asigurări sociale.

În cauză, Curtea a constatat că veniturile suplimentare realizate de angajat, denumite impropriu de angajator „ore festive”, îndeplinesc cerințele enumerate, acestea nefiind o simplă plată a orelor suplimentare ori o formă de retribuire după timp, ci un spor reglementat prin dispoziții legale speciale.

Prin urmare, la stabilirea pensiei se va ţine seama de toate sporurile cu caracter permanent, legate de specificul activității profesionale, indiferent de denumirile pe care acestea le poartă. (Hotărârea nr. 45/2021 din 13 ianuarie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale).

Decizia ÎCCJ nr. 45/ 22.06.2020

octombrie 21, 2020

Dezlegarea unor chestiuni de drept ref. actele de procedură transmise prin fax sau e-mail în ultima zi a termenului procedural care se socoteşte pe zile.

Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a decis, în şedinţa din 22 iunie 2020, că:

Admite sesizarea formulată de Tribunalul Gorj – Secţia I civilă, în dosarul nr. 14725/ 318/ 2019, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că:

În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 182 şi art. 183 alin. (1) şi (3) din Codul de procedură civilă, modificat prin Legea nr. 310/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, actele de procedură transmise prin fax sau e-mail, în ultima zi a termenului procedural care se socoteşte pe zile, după ora la care activitatea încetează la instanţă, este socotit a fi depus în termen.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Decizia ÎCCJ nr. 45/ 22.06.2020 a fost publicata in MO nr. 961/ 20.10.2020

Decizia CA Craiova nr. 230/ 30.03.2015 Forța probantă a expertizei medico-legale

noiembrie 17, 2020

Curtea de Apel Craiova a statuat în sensul că libera apreciere a probelor înseamnă, pe de o parte, că instanța poate respinge o probă care nu este credibilă sau concludentă, iar, pe de altă parte, că poate să dispună efectuarea unei noi expertize medico-legale, efectuarea unei expertize în afara rețelei de institute de medicină legală sau să solicite unui institut de medicină legală să își reconsidere concluziile, în cazul în care acestea par incomplete ori insuficient de clare. (Decizia nr. 230 din 30 martie 2015, pronunțată de Secția I, civilă, a Curții de Apel Craiova)

Cristina ChirițăI Law You

Masterand, Facultatea de Drept – Universitatea Titu Maiorescu

Decizia ÎCCJ  nr. 59/ 28.09.2020 Drepturile salariale aferente activităţii prestate de medici în linia de gardă, în afara normei legale de muncă şi a programului normal de lucru de la funcţia.

septembrie 29, 2020

Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a decis, în şedinţa din 28 septembrie 2020, că:

”Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Craiova – Secţia I Civilă în dosarul nr. 6280/63/2019 în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că:

Drepturile salariale aferente activităţii prestate de medici în linia de gardă, în afara normei legale de muncă şi a programului normal de lucru de la funcţia de bază, în baza unui contract individual de muncă cu timp parţial sunt incluse în categoria elementelor sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, astfel încât, în temeiul art. 34 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, începând cu 1 ianuarie 2019, cuantumul acestora se menține cel mult la nivelul celui acordat pentru luna decembrie 2018, conform prevederilor legale aplicabile pentru luna ianuarie 2018, în temeiul art. 38 alin. (3) lit. h) din Legea-cadru nr. 153/2017, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții.”

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Decizia ICCJ nr. 59/ 28.09.2020 produce efecte dupa publicarea in MO.

 

https://www.juridice.ro/697806/iccj-dezlegarea-unor-chestiuni-de-drept-ref-drepturile-salariale-aferente-activitatii-prestate-de-medici-in-linia-de-garda-in-afara-normei-legale-de-munca-si-a-programului-normal-de-lucru-de-la-fun.html?utm_source=newsletter&utm_medium=email&utm_campaign=juridice_news&utm_term=2020-09-29

Decizia ICCJ nr. 6/ 17.02.2020 Fapta de furt săvârșită prin scoaterea/ ruperea sistemului de siguranță plasat pe un bun

august 3, 2020

ÎCCJ (Complet RIL) a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel București și de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a stabilit că:

„În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 228 alin. (1) raportat la art. 229 alin. (1) lit. e) din Codul Penal, fapta de furt săvârșită prin scoaterea/ruperea sistemului de siguranță plasat pe bun întrunește elementele de tipicitate ale infracțiunii prevăzute de art. 228 alin. (1) raportat art. 229 alin. (1) lit. e) din Codul Penal”.

Art. 228 alin. (1) – Furtul din Codul penal

(1) Luarea unui bun mobil din posesia sau detenția altuia, fără consimțământul acestuia, în scopul de a și-l însuși pe nedrept, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

Art. 229 alin. (1) lit. e) – Furtul calificat din Codul penal

(1) Furtul săvârșit în următoarele împrejurări:

(…)

(e) prin scoaterea din funcțiune a sistemului de alarmă ori de supraveghere, se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani.

Decizia ICCJ nr. 6/ 17.02.2020 a fost publicata in MO nr. 691/ 03.08.2020

Obligatorie, potrivit dispozitiilor art. 474 al.(4) din CpP