Decizia Curtii de Apel Bacău nr. 733/ 16.12.2020.

iulie 23, 2021

Stabilirea drepturilor de pensie pe baza carnetului de muncă neconform.

Curtea de Apel Bacău a stabilit că asumarea celor înscrise în adeverințe sau în carnetul de muncă de cei care le-au emis este o condiție necesară pentru valorificarea de către casele teritoriale de pensii, însă nu și suficientă, acestea din urmă având dreptul și obligația de a verifica actele originare care au stat la baza eliberării acelor înscrisuri.

În speță, Curtea a reținut că deși în carnetul de muncă a fost înscrisă funcția de „funcționar administrativ” care aparent nu se încadrează în grupa I de muncă, față de activitatea concretă și locul de muncă al reclamantei, aceasta este îndreptățită la acordarea grupei I de muncă. (Decizia nr. 733 din 16 decembrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, Secția I civilă)

Altfel spus, întrucât adeverința este emisă în baza unor documente primare, Casele Județene de Pensii au dreptul/ obligația să verifice înscrisurile originare, câtă vreme acestea – casele – sunt obligate ca la emiterea deciziilor de pensionare să respecte legislația în materie de pensii și luând în considerare faptul că plata pensiilor se face din bugetul de asigurări sociale.

Că este așa o demonstrează dispozițiile edictate de legiuitor în art.138 alin.1 lit.a din Legea 263/ 2010 și art.7 pct.I lit.d, pct. II lit. a, b, c, h, pct.III a și b și respectiv art.18 lit.e din HG 118/ 2012.

Decizia ICCJ nr. 5/ 12.04.2021

iunie 22, 2021

Instanta de judecata nu are posibilitatea să examineze proporționalitatea acestei sancțiuni complementare.

ÎCCJ (Complet RIL) a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Constanța și, în consecință, a stabilit că în interpretarea dispozițiilor art. 96 alin. (1) și alin. (2) lit. b), art. 100 alin. (3), art. 101 alin. (3), art. 102 alin. (3) și art. 109 alin. (9) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 5 alin. (5), art. 21 alin. (3) și art. 34 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, instanța de judecată, învestită cu soluționarea plângerii contravenționale formulate împotriva unui proces-verbal de contravenție, prin care s-a aplicat sancțiunea complementară a suspendării temporare a exercitării dreptului de a conduce un autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai, nu are posibilitatea să examineze proporționalitatea acestei sancțiuni complementare.

Cu alte cuvinte: Instanțele nu mai pot reduce perioadele sau decide înlăturarea măsurii complementare.

Decizia ICCJ nr. 5/ 12.04.2021 a fost publicata in MO nr. 608/ 18.06.2021

Decizia ÎCCJ nr.1982/ 08.10.2020

iunie 16, 2021

Infecție nosocomială. Răspunderea spitalului și sarcina probei.

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că – în condițiile în care art. 655 din Legea nr. 95/ 2006 instituie angajarea răspunderii civile (răspundere obiectivă şi nu subiectivă) a unităţilor sanitare pentru prejudiciile produse în activitatea de prevenţie, diagnostic sau tratament în situaţia în care acestea sunt consecinţă a infecţiilor nosocomiale, cu excepţia cazului când se dovedeşte o cauză externă ce nu a putut fi controlată de către instituţie, textul instituind astfel o răspundere obiectivă a furnizorului de servicii medicale – sarcina probei este răsturnată.

Așadar, în condiţiile în care, la momentul internării, examinările şi analizele medicale la care a fost supusă reclamanta nu au relevat prezenţa/ manifestările stafilococului auriu, infecţia plăgii chirurgicale intră sub incidenţa dispoziţiilor art. 655 alin.1 lit.a) din Legea nr. 95/ 2006, atrăgând răspunderea unităţii sanitare pentru prejudiciul cauzat pacientului în activitatea de tratament, deoarece pe parcursul internării la unitatea spitalicească, reclamanta a suferit o infecţie nosocomială în înţelesul Anexei I din Ordinul nr. 916/ 2006 privind aprobarea Normelor de supraveghere, prevenire şi control al infecţiilor-nosocomiale în unităţile sanitare emis de ministrul sănătăţii publice.

Trimiterea din conţinutul textului la prevederile dreptului comun, consecutivă instituirii mecanismului de răspundere potrivit căruia pacientul nu este ţinut să probeze culpa unităţii sanitare, semnifică ideea reparaţiei integrale conform art. 1385 Cod civil, cu trimitere la dispoziţiile art. 1391 alin.1 Cod civil care circumstanţiază repararea prejudiciului nepatrimonial, în caz de vătămare a integrităţii corporale sau a sănătăţii. 

Decizia nr. 1982 din 8 octombrie 2020, pronunțată de Secția I civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost publicată în Buletinul jurisprudenței 2020, pag. 28-38

Decizia ICCJ nr. 19 din 17 octombrie 2011

mai 14, 2021

privind recursul în interesul legii, referitor la stabilirea şi recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, prin luarea în considerare a formelor de retribuire obţinute în acord global, prevăzute de art. 12 al. (1) lit. a) din Legea retribuirii după cantitatea şi calitatea muncii nr. 57/ 1974.

ÎCCJ a decis:

    Admite recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

    În interpretarea dispoziţiilor art. 2 lit. e), art. 78 şi art. 164 al. (1) şi (2) din Legea nr. 19/ 2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi ale art. 1 şi 2 din OUG nr. 4/ 2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabileşte că:

    Formele de retribuire obţinute în acord global, prevăzute de art. 12 al. 1 lit. a) din Legea retribuirii după cantitatea şi calitatea muncii nr. 57/ 1974, vor fi luate în considerare la stabilirea şi recalcularea pensiilor din sistemul public, dacă au fost incluse în salariul brut şi, pentru acestea, s-a plătit contribuţia de asigurări sociale la sistemul public de pensii.

    Obligatorie, potrivit art. 330^7 al. 4 din Codul de procedură civilă.

Decizia ICCJ nr. 19/ 17.10.2011 a fost publicata in MO nr. 824 din 22 noiembrie 2011

Lista experti medicali pe judete si specializari de expertiza

aprilie 15, 2021

In MO nr. 393 Bis/ 15.04.2021 a fost publicat Ordin MS nr. 513/ 13.04.2021 prin care se modifica si inlocuieste anexa la Ordin MSP nr. 1344/ 2006 privind Lista nationala a expertilor medicali.

Expertii medicali sunt personele la care apeleaza ministerul justitiei, Ministerul sanatatii, Directiile judetene de sanatate publica si Colegiul medicilor pentru a se stabili/ concluziona cauze/ diferende pe teme medicale.

Prin Ordin MS nr. 523/ 19.04.2021 publicat in MO nr. 429 Bis/ 22.04.2021 s-a modificat si inlocuit anexa cu lista expertilor medicali pe judete si specializari de expertiza aprobata prin Ordin MSP nr. 1344/ 2006

Decizia ICCJ nr. 2/15.02.2016 Acţiunile privind reconstituirea vechimii în muncă. Dispoziții din Codul muncii, Codul de procedură civilă și din Legea nr. 85/2014

martie 16, 2021

ÎCCJ (Complet RIL) a admis recursul în interesul legii declarat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Suceava si a stabilit următoarele:

– În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 279 alin. (2) din Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pentru acțiunile privind reconstituirea vechimii în muncă, anterioare intrării în vigoare a Codului de procedură civilă actual/același text de lege cu referire la art. 32 alin. (l) lit. b) și art. 36 din Codul de procedură civilă, pentru acțiunile în reconstituirea vechimii în muncă, introduse de la momentul intrării în vigoare a actualului Cod de procedură civilă și în continuare; art. lll din Codul de procedură civilă din 1865 pentru acțiunile privind constatarea încadrării activității desfășurate în grupele I și a II-a de muncă introduse sub imperiul acestei reglementări/art. 35 cu referire la art. 32 alin. (l) lit. b) și art. 36 din Codul de procedură civilă, pentru același tip de acțiuni, formulate după intrarea în vigoare a codului actual, în toate ipotezele, atunci când angajatorul nu mai există din punct de vedere juridic (lichidat, radiat), justifică legitimare procesuală pasivă casele teritoriale de pensii, în situația în care nu există documente primare.

– În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 34 alin. (5) și art. 40 alin. (2) lit. h) din Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu referire la art. 18 din Legea Arhivelor Naționale nr. 16/1996, republicată, în cazul existenței documentelor primare, persoana interesată, care nu posedă dovezi privind vechimea în muncă sau activitatea desfășurată în anumite grupe de muncă, are deschisă calea unei acțiuni în realizare – obligație de a face – având ca obiect obligarea deținătorului de arhivă de a elibera adeverința constatatoare a vechimii în muncă/încadrării în grupele superioare de muncă.

– În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 41 alin. (l) din Codul de procedură civilă din 1865/art. 32 alin. (l) lit. a și art. 56 alin. (l) din Codul de procedură civilă, respectiv a art. 136 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, cu modificările și completările ulterioare/art. 180 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, angajatorul desființat în urma procedurilor de insolvență, finalizate cu radierea din registrele specifice, nu poate sta în judecată, neavând capacitate procesuală de folosință, iar fostul lichidator, chemat în judecată în nume  propriu, nu are calitate procesuală pasivă.

https://www.universuljuridic.ro/decizia-iccj-complet-ril-nr-2-2016-comunicat-iccj-actiunile-privind-reconstituirea-vechimii-in-munca-dispozitii-din-codul-muncii-codul-de-procedura-civila-si-din-legea-nr-85-2014/

Decizia ICCJ nr. 2/ 15.02.2016 a fost publicata in MO nr. 263/ 07.04.2016

Decizia ÎCCJ nr.1517/ 29.07.2020

februarie 24, 2021

Malxpraxis. Sesizarea direct a instanței de judecată, fără parcurgerea precedurii prevăzute de legea specială.

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că procedura stabilirii cazurilor de malpraxis nu împiedică liberul acces la justiţie potrivit dreptului comun (art. 684 alin. 2 din Legea nr. 95/2006), astfel că în cazul în care reclamantul a ales să sesizeze direct instanţa de judecată potrivit dreptului comun, fără a parcurge procedura din legea specială, competenţa de soluţionare a litigiului nu aparţine judecătoriei în care a avut loc actul de malpraxis reclamat, conform art. 687 din Legea nr. 95/2006 – având în vedere că ea nu soluţionează decât litigiile prevăzute de legea specială, ci rămâne partajată între judecătorie și tribunal, conform criteriului valoric.

Decizia nr. 1517 din 29 iulie 2020, pronunțată de Secţia a II-a civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Aflaţi mai mult despre Inalta Curte de Casatie si JustitieLegea nr. 95/2006malpraxis

Decizia CA Bucureşti nr. 1663/ 26.11.2020

februarie 24, 2021

Despăgubiri de 400.000 euro pentru familia victimei malpraxisului medical.

Curtea de Apel Bucureşti a statuat că, în cazurile de malpraxis medical din care a rezultat moartea victimei, prejudiciul moral se cuantifică pornind de la specificul situației de fapt, de la vârsta și rolul pe care l-a avut și trebuia să îl aibă persoana decedată în viaţa acelora care solicită despăgubirea. În speţă, pierderea intempestivă în timpul naşterii, la vârsta de 34 de ani, a persoanei care a avut calitatea de mamă, soție, fiică și soră pentru reclamanţi a cauzat perturbări grave și iremediabile în viaţa de familie a acestora. În baza criteriilor stabilite de practica judiciară, cunoscute ca daune prin ricoșeu, Curtea a majorat cuatumul daunelor morale la 400.000 euro, acordând, de asemenea, despăgubiri materiale pentru cheltuielile efectuate cu înmormântarea, plus dobânda legală remuneratorie. 

Decizia civilă nr. 1663/2020 din 26 noiembrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a IV-a Civila.

Aflaţi mai mult despre Curtea de Apel Bucurestidaune materialedaune moralemalpraxis medical

Decizia Curtii de Apel Pitesti nr. 400/ 03.02.2021

februarie 10, 2021

Pentru sporurile care au facut parte din baza de calcul a pensiilor, plata contributiilor de asigurari sociale se prezuma.

Curtea de Apel Piteşti a statuat că, pentru sporurile care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, plata contribuțiilor de asigurări sociale se prezumă, iar pentru celelalte sporuri și venituri de natură salarială urmează a se face dovada plății acestei contribuții, în cazul în care se solicită valorificarea la stabilirea sau recalcularea drepturilor de pensie. Prin urmare, achiesând opiniei tribunalului, Curtea a apreciat că orice dispoziţie care adaugă la lege, în sensul că exclude expres anumite venituri de la valorificare, este lipsită de eficienţă, întrucât încălcă normele de principiu privitoare la calculul pensiilor, precum şi principiul contributivităţii. (Decizia civilă nr. 400/2021 din 3 februarie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, Secția I civilă.)

Aflaţi mai mult despre baza de calculcontributii de asigurari socialeCurtea de Apel Pitestidrepturi de pensierecalculare pensii

Hotararea Curtii de Apel Cluj nr. 45 din 13.01.2021

ianuarie 19, 2021

Stabilirea cuantumului pensiei cu luarea în considerare a sporurilor.

Curtea de Apel Cluj a statuat că, pentru ca un venit suplimentar să poată fi luat în considerare la stabilirea punctajului mediu anual și a cuantumului pensiei, trebuie ca acesta să îndeplinească două condiții: să fi fost inclus în baza de calcul potrivit legii și pentru acesta să se fi plătit contribuție de asigurări sociale.

În cauză, Curtea a constatat că veniturile suplimentare realizate de angajat, denumite impropriu de angajator „ore festive”, îndeplinesc cerințele enumerate, acestea nefiind o simplă plată a orelor suplimentare ori o formă de retribuire după timp, ci un spor reglementat prin dispoziții legale speciale.

Prin urmare, la stabilirea pensiei se va ţine seama de toate sporurile cu caracter permanent, legate de specificul activității profesionale, indiferent de denumirile pe care acestea le poartă. (Hotărârea nr. 45/2021 din 13 ianuarie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale).

Decizia ÎCCJ nr. 45/ 22.06.2020

octombrie 21, 2020

Dezlegarea unor chestiuni de drept ref. actele de procedură transmise prin fax sau e-mail în ultima zi a termenului procedural care se socoteşte pe zile.

Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a decis, în şedinţa din 22 iunie 2020, că:

Admite sesizarea formulată de Tribunalul Gorj – Secţia I civilă, în dosarul nr. 14725/ 318/ 2019, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că:

În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 182 şi art. 183 alin. (1) şi (3) din Codul de procedură civilă, modificat prin Legea nr. 310/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, actele de procedură transmise prin fax sau e-mail, în ultima zi a termenului procedural care se socoteşte pe zile, după ora la care activitatea încetează la instanţă, este socotit a fi depus în termen.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Decizia ÎCCJ nr. 45/ 22.06.2020 a fost publicata in MO nr. 961/ 20.10.2020