Decizia ÎCCJ nr. 45/ 22.06.2020

octombrie 21, 2020

Dezlegarea unor chestiuni de drept ref. actele de procedură transmise prin fax sau e-mail în ultima zi a termenului procedural care se socoteşte pe zile.

Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a decis, în şedinţa din 22 iunie 2020, că:

Admite sesizarea formulată de Tribunalul Gorj – Secţia I civilă, în dosarul nr. 14725/ 318/ 2019, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că:

În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 182 şi art. 183 alin. (1) şi (3) din Codul de procedură civilă, modificat prin Legea nr. 310/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, actele de procedură transmise prin fax sau e-mail, în ultima zi a termenului procedural care se socoteşte pe zile, după ora la care activitatea încetează la instanţă, este socotit a fi depus în termen.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Decizia ÎCCJ nr. 45/ 22.06.2020 a fost publicata in MO nr. 961/ 20.10.2020

Decizia CA Craiova nr. 230/ 30.03.2015 Forța probantă a expertizei medico-legale

noiembrie 17, 2020

Curtea de Apel Craiova a statuat în sensul că libera apreciere a probelor înseamnă, pe de o parte, că instanța poate respinge o probă care nu este credibilă sau concludentă, iar, pe de altă parte, că poate să dispună efectuarea unei noi expertize medico-legale, efectuarea unei expertize în afara rețelei de institute de medicină legală sau să solicite unui institut de medicină legală să își reconsidere concluziile, în cazul în care acestea par incomplete ori insuficient de clare. (Decizia nr. 230 din 30 martie 2015, pronunțată de Secția I, civilă, a Curții de Apel Craiova)

Cristina ChirițăI Law You

Masterand, Facultatea de Drept – Universitatea Titu Maiorescu

Decizia ÎCCJ  nr. 59/ 28.09.2020 Drepturile salariale aferente activităţii prestate de medici în linia de gardă, în afara normei legale de muncă şi a programului normal de lucru de la funcţia.

septembrie 29, 2020

Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a decis, în şedinţa din 28 septembrie 2020, că:

”Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Craiova – Secţia I Civilă în dosarul nr. 6280/63/2019 în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că:

Drepturile salariale aferente activităţii prestate de medici în linia de gardă, în afara normei legale de muncă şi a programului normal de lucru de la funcţia de bază, în baza unui contract individual de muncă cu timp parţial sunt incluse în categoria elementelor sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, astfel încât, în temeiul art. 34 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, începând cu 1 ianuarie 2019, cuantumul acestora se menține cel mult la nivelul celui acordat pentru luna decembrie 2018, conform prevederilor legale aplicabile pentru luna ianuarie 2018, în temeiul art. 38 alin. (3) lit. h) din Legea-cadru nr. 153/2017, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții.”

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Decizia ICCJ nr. 59/ 28.09.2020 produce efecte dupa publicarea in MO.

 

https://www.juridice.ro/697806/iccj-dezlegarea-unor-chestiuni-de-drept-ref-drepturile-salariale-aferente-activitatii-prestate-de-medici-in-linia-de-garda-in-afara-normei-legale-de-munca-si-a-programului-normal-de-lucru-de-la-fun.html?utm_source=newsletter&utm_medium=email&utm_campaign=juridice_news&utm_term=2020-09-29

Decizia ICCJ nr. 6/ 17.02.2020 Fapta de furt săvârșită prin scoaterea/ ruperea sistemului de siguranță plasat pe un bun

august 3, 2020

ÎCCJ (Complet RIL) a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel București și de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a stabilit că:

„În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 228 alin. (1) raportat la art. 229 alin. (1) lit. e) din Codul Penal, fapta de furt săvârșită prin scoaterea/ruperea sistemului de siguranță plasat pe bun întrunește elementele de tipicitate ale infracțiunii prevăzute de art. 228 alin. (1) raportat art. 229 alin. (1) lit. e) din Codul Penal”.

Art. 228 alin. (1) – Furtul din Codul penal

(1) Luarea unui bun mobil din posesia sau detenția altuia, fără consimțământul acestuia, în scopul de a și-l însuși pe nedrept, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

Art. 229 alin. (1) lit. e) – Furtul calificat din Codul penal

(1) Furtul săvârșit în următoarele împrejurări:

(…)

(e) prin scoaterea din funcțiune a sistemului de alarmă ori de supraveghere, se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani.

Decizia ICCJ nr. 6/ 17.02.2020 a fost publicata in MO nr. 691/ 03.08.2020

Obligatorie, potrivit dispozitiilor art. 474 al.(4) din CpP

 

Decizia ICCJ nr. 12/2020. Actul de procedură trimis prin e-mail sau fax, în ultima zi a termenului, este socotit a fi făcut în termen, chiar dacă se înregistrează la organul judiciar după expirarea termenului.

iunie 26, 2020

ICCJ decide:

Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Timișoara — Secția penală în Dosarul nr. 1.934/220/2019, prin care se solicită pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: „Dacă, în interpretarea dispozițiilor art. 269 și art. 270 din Codul de procedură penală, actul de procedură care trebuie făcut într-un anumit termen este trimis prin e-mail/fax, în ultima zi a termenului care se calculează pe zile, este socotit a fi făcut în termen, chiar dacă actul de procedură se înregistrează la organul judiciar după expirarea termen ului.”

Stabilește că în interpretarea dispozițiilor art. 269 și art. 270 din Codul de procedură penală, dacă actul de procedură care trebuie făcut într-un anumit termen este trimis prin e-mail sau fax, în ultima zi a termenului care se calculează pe zile, este socotit a fi făcut în termen, chiar dacă actul de procedură se înregistrează la organul judiciar după expirarea termenului.

Decizia ICCJ nr. 12/ 28.04.2020 a fost publicata in MO nr. 554/ 28.0.2020

https://legeaz.net/monitorul-oficial-554-2020/decizie-iccj-12-2020-act-procedura-email-fax-termen-ultima-zi

Decizia ÎCCJ nr.1901/ 23.10.2019 Respingere refacere raport de expertiză în apel. Încălcarea rolului activ.

iunie 24, 2020

Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că în situația în care este respinsă de instanța de apel cererea de refacare a raportului de expertiză se încalcă art. 129 alin. 5 şi art. 292 alin. 1 teza a II-a C. proc. civ.

În speță, instanța supremă a considerat că instanța de apel – deși în apel se pot administra probe a căror necesitate ar rezulta din dezbateri – nu a dat eficienţă normelor procedurale în privinţa stabilirii corecte a situaţiei de fapt şi admiterea probelor pertinente cauzei, respectiv refacerea raportului de expertiză prin luarea în considerare a documentelor noi identificate după afirmaţiile recurentei-reclamante de către organele judiciare în dosarul penal nr. x/P/2013. 

In decizie se face referire la CpC din 1865, art. 129 alin. (2), art. 292 alin. (1) teza II.

Conform art. 292 alin. (1) teza a II-a CpC, instanţa de apel poate încuviinţa şi administrarea probelor a căror necesitate rezultă din dezbateri.

Dispozițiile legale menţionate nu limitează dreptul de a solicita probe, dimpotrivă conturează efectul devolutiv al instanţei de apel, în sensul că aceasta are obligaţia să se pronunţe în fond, deci să facă o nouă judecată în fapt şi în drept, eventual de a readministra unele din probele primei instanțe sau de a administra probe noi, în concordanţă cu art. 129 alin. (5) CpC, în vederea pronunţării unei hotărâri temeinice şi legale.

Prin urmare, sunt încălcate dispoziţiile art. 129 alin. (5) şi art. 292 alin. (1) teza a II-a CpC în cazul în care instanţa de apel a respins cererea părţii de refacere a raportului de expertiză, prin luarea în considerare a documentelor noi identificate de către organele judiciare.

Decizia ICCJ nr. 1901/ 23.10.2019 devine obligatorie dupa publicarea in MO

 Sursa:

https://www.juridice.ro/686861/iccj-respingere-refacere-raport-de-expertiza-in-apel-incalcarea-rolului-activ.html?utm_source=newsletter&utm_medium=email&utm_campaign=juridice_news&utm_term=2020-06-24

Decizia ICCJ nr. 9/ 30.03.2020

Sensul noţiunii de „probe noi” din apel.

Decizia nr. 9  în dosarul nr. 51/1/2020 a fost data de Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii.

Admite recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Cluj şi, în consecinţă, stabileşte că:

În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 470, art. 478 alin. (2) şi a art. 479 alin. (2) din Codul de procedură civilă, prin raportare la art. 254 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură civilă, în noțiunea de probe noi ce pot fi propuse și încuviințate în faza apelului se includ atât probele propuse în faţa primei instanțe prin cererea de chemare în judecată sau întâmpinare, cât şi acelea care nu au fost propuse în fața primei instanțe sau au fost propuse tardiv, iar în privința lor prima instanță de fond a constatat decăderea.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Decizia ICCJ nr. 9/ 30.03.2020 a fost publicata in MO nr. 548/ 25.06.2020

Sursa:

https://www.juridice.ro/678258/ril-admis-proces-civil-sensul-notiunii-de-probe-noi-din-apel.html

 

DECIZIE nr. 872 din 25 iunie 2010 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar. Reducerea cuantumului pensiilor este neconstitutionala.

iunie 9, 2020
  1. Cu referire la critica de neconstituţionalitate privind reducerea cuantumului pensiilor, Curtea constată că aceasta este întemeiată pentru următoarele motive: Pensia este o formă de prestaţie de asigurări sociale plătită lunar [art. 7 alin. (2) şi art. 90 alin. (1) din Legea nr. 19/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000] în baza legii, inerentă şi indisolubil legată de calitatea de pensionar, obţinută în baza unei decizii de pensionare, cu respectarea tuturor prevederilor legale impuse de legiuitor. Potrivit prevederilor art. 1 din Legea nr. 19/2000, dreptul la asigurări sociale este garantat de stat şi se exercită, în condiţiile legii menţionate, prin sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. Acesta se organizează şi funcţionează, printre altele, şi pe principiul contributivităţii, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuţiilor datorate de persoanele fizice şi juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite [art. 2 lit. e) din Legea nr. 19/2000]. Aceasta înseamnă că pensia, ca prestaţie din partea sistemului public de pensii, intră sub incidenţa principiului contributivităţii.

Art. 9 alin. (1) teza întâi din legea criticată reglementează diminuarea cu 15 % a cuantumului brut al pensiilor cuvenite sau aflate în plată, de asemenea, art. 9 alin. (2) teza întâi din aceeaşi lege prevede că valoarea punctului de pensie utilizat pentru determinarea cuantumului brut al pensiilor ce vor fi stabilite sau acordate începând cu data intrării în vigoare a legii este de 622,9 lei. În consecinţă, în mod evident, prevederile anterior menţionate vizează pensiile contributive cuvenite sau aflate în plată şi cele ce vor fi stabilite sau acordate.

În Cauza Stec şi alţii împotriva Regatului Unit, 2006, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că art. 1 din Protocolul adiţional la Convenţie nu vizează un drept de a dobândi proprietatea în sistemul regimului de securitate socială. Este la libera apreciere a statului de a decide cu privire la aplicarea oricărui regim de securitate socială sau de a alege tipul sau cuantumul beneficiilor pe care le acordă în oricare dintre aceste regimuri. Singura condiţie impusă statului este aceea de a respecta art. 14 din Convenţie privind nediscriminarea. Dacă, în schimb, statul a adoptat o legislaţie care reglementează drepturi provenite din sistemul de asigurări sociale – indiferent dacă acestea rezultă sau nu din plata unor contribuţii -, acea legislaţie trebuie să fie considerată ca generând un interes patrimonial în sensul art. 1 din Protocolul adiţional la Convenţie. Cu alte cuvinte, Curtea a abandonat distincţia dintre beneficiile de natură contributivă şi cele necontributive sub aspectul incidenţei art. 1 din Protocolul adiţional la Convenţie. Distinct de exigenţele Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, Constituţia României prevede, în mod expres, la art. 47 alin. (2), dreptul la pensie ca drept fundamental. Textul constituţional nu califică dreptul la pensie doar din perspectiva unui interes patrimonial al persoanei, ci, consacrând în mod expres dreptul la pensie ca un drept fundamental, impune statului obligaţii constituţionale suplimentare, astfel încât să se asigure un nivel de ocrotire al acestui drept superior celui prevăzut de Convenţie şi de protocoalele sale adiţionale. În aceste condiţii devine aplicabil art. 60 din Convenţie, potrivit căruia „nicio dispoziţie din prezenta convenţie nu va fi interpretată ca limitând sau aducând atingere drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale care ar putea fi recunoscute conform legilor oricărei părţi contractante sau oricărei alte convenţii la care această parte contractantă este parte”.

Curtea constată că dreptul la pensie este un drept preconstituit încă din perioada activă a vieţii individului, acesta fiind obligat prin lege să contribuie la bugetul asigurărilor sociale de stat procentual raportat la nivelul venitului realizat. Corelativ, se naşte obligaţia statului ca în perioada pasivă a vieţii individului să îi plătească o pensie al cărei cuantum să fie guvernat de principiul contributivităţii, cele două obligaţii fiind intrinsec şi indisolubil legate. Scopul pensiei este acela de a compensa în perioada pasivă a vieţii persoanei asigurate contribuţiile vărsate de către aceasta la bugetul asigurărilor sociale de stat în temeiul principiului contributivităţii şi de a asigura mijloacele de subzistenţă a celor ce au dobândit acest drept în condiţiile legii (perioadă contributivă, vârstă de pensionare etc.). Astfel, statul are obligaţia pozitivă de a lua toate măsurile necesare realizării acestei finalităţi şi de a se abţine de la orice comportament de natură a limita dreptul la asigurări sociale. Deşi sumele plătite cu titlu de contribuţie la asigurările sociale nu reprezintă un depozit la termen şi, prin urmare, nu pot da naştere vreunui drept de creanţă asupra statului sau asupra fondurilor de asigurări sociale (Decizia Curţii Constituţionale nr. 861 din 28 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 22 ianuarie 2007), acestea îndreptăţesc persoana care a realizat venituri şi care a plătit contribuţia sa la bugetul asigurărilor sociale de stat să beneficieze de o pensie care să reflecte nivelul veniturilor realizate în perioada activă a vieţii. Cuantumul pensiei, stabilit potrivit principiului contributivităţii, se constituie într-un drept câştigat, astfel încât diminuarea acesteia nu poate fi acceptată nici măcar cu caracter temporar. Prin sumele plătite sub forma contribuţiilor la bugetul asigurărilor sociale, persoana în cauză practic şi-a câştigat dreptul de a primi o pensie în cuantumul rezultat prin aplicarea principiului contributivităţii; astfel, contributivitatea ca principiu este de esenţa dreptului la pensie, iar derogările, chiar şi temporare, referitoare la obligaţia statului de a plăti cuantumul pensiei, rezultat în urma aplicării acestui principiu, afectează substanţa dreptului la pensie. Aceasta nu înseamnă că legea nu poate în viitor să reaşeze sistemul de calcul al pensiilor, bazându-se, însă, tot pe principiul contributivităţii, pentru că, în caz contrar, s-ar ajunge la negarea evoluţiei în reglementarea juridică a acestui domeniu. De aceea, dacă prin reaşezarea sistemului de calcul al pensiei în sensul arătat mai sus rezultă un cuantum mai mic al acesteia, statul este obligat să adopte reglementări similare art. 180 alin. (7) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, şi anume să menţină în plată cuantumul pensiei stabilit potrivit reglementărilor anterior în vigoare dacă acesta este mai avantajos. Aceasta este o măsură de protecţie a persoanelor care beneficiază de pensie în sensul art. 47 alin. (2) din Constituţie, constituind, de asemenea, o speranţă legitimă a asiguratului, întemeiată pe prevederile legale în vigoare cu privire la obţinerea şi încasarea unui anumit cuantum al pensiei.

De asemenea, Curtea constată şi anumite insuficienţe de redactare a textului art. 9 din lege. Astfel, potrivit art. 9 alin. (1) din legea criticată, are loc o diminuare cu 15 % a cuantumului pensiilor cuvenite sau aflate în plată, ceea ce coroborat cu art. 17 alin. (1) din lege duce la concluzia că o atare diminuare este temporară – până la 31 decembrie 2010. Însă, cu privire la pensiile ce vor fi stabilite sau acordate, a fost diminuată chiar valoarea punctului de pensie, astfel încât coroborarea acestui text legal cu art. 17 alin. (1) din lege nu mai apare ca fiind una clară, ceea ce înseamnă că pentru aceste pensii legiuitorul va trebui să adopte ulterior o lege pentru a le aduce după 1 ianuarie 2011 la nivelul pensiilor care erau în plată la momentul intrării în vigoare a legii criticate. Altfel, s-ar crea o diferenţă de tratament nepermisă între pensiile aflate în plată şi cele ce vor fi stabilite sau acordate. Mai mult, proporţional, valoarea punctului de pensie în ipoteza art. 9 alin. (1) din lege ar fi mai mică decât cea reglementată de art. 9 alin. (2) din aceeaşi lege, ceea ce este, de asemenea, inadmisibil. Totodată, Curtea constată că dificultăţile bugetului asigurărilor sociale de stat nu pot fi opuse dreptului la pensie în sensul diminuării, chiar şi temporare, a cuantumului pensiei, dreptul constituţional la pensie neputând fi afectat de proasta gestionare a bugetului respectiv de către stat.

De asemenea, Curtea observă şi unele considerente de principiu referitoare la dreptul la pensie în jurisprudenţa altor curţi constituţionale. Astfel, Curtea Constituţională a Ungariei, prin Decizia nr. 455/B/1995, a stabilit că pensia calculată după regulile sistemului de asigurări sociale nu poate fi afectată, iar prin Decizia nr. 277/B/1997 a statuat că modificarea unilaterală a cuantumului pensiilor este neconstituţională, cu referire directă la imposibilitatea legiuitorului de a scădea pensiile mari pentru a creşte pensiile mici. Totodată, prin Decizia nr. 39/1999 (XII.21), aceeaşi instanţă constituţională a statuat că pensia (contributivă) este un drept câştigat şi cumpărat într-o atât de mare măsură încât modificarea cuantumului său nominal este neconstituţională. De altfel, considerente similare se regăsesc şi în Decizia Curţii Constituţionale din Letonia nr. 2009-43-01 din 21 decembrie 2009.În consecinţă, având în vedere gradul ridicat de protecţie oferit prin Constituţie acestui drept, pentru motivele sus arătate, reducerea cuantumului pensiei contributive, indiferent de procent şi indiferent de perioadă, nu poate fi realizată.

Rezultă că art. 53 din Constituţie nu poate fi invocat ca temei pentru restrângerea exerciţiului dreptului la pensie. Totodată, Curtea constată că, potrivit art. 54 lit. a) din Legea nr. 19/2000, invaliditatea de gradul I este caracterizată „prin pierderea totală a capacităţii de muncă, a capacităţii de autoservire, de autoconducţie sau de orientare spaţială, invalidul necesitând îngrijire sau supraveghere permanentă din partea altei persoane”. În consecinţă, diminuarea cu 15 % a indemnizaţiilor de însoţitor pentru pensionarii de invaliditate gradul I, precum şi stabilirea unei valori a punctului de pensie inferioară celei existente, necesară la calculul cuantumului brut al indemnizaţiei de însoţitor, contravin art. 47 alin. (1) din Constituţie, statul neîndeplinindu-şi obligaţia de a lua măsuri adecvate de protecţie socială.

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii DECIDE:

  1. Constată că dispoziţiile art. 9 din Legea privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar sunt neconstituţionale.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia CC nr. 872 din 25 iunie 2010 a fost publicata in MO nr. 433 din 28 iunie 2010

Uniunea Europeana clasează Covid 19 in grupa a 3-a de periculozitate in legislaţia privind protecţia muncitorilor la locul de munca impotriva agentilor biologici.

mai 20, 2020

HG nr.1092 din 16 august 2006 privind protecţia lucrătorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi biologici clasifica agenţii biologici în 4 grupe de risc, în funcţie de importanta riscului de infectie pe care îl prezintă, astfel cum se prevede în anexa nr. 3:

  1. a) grupa 1 – agenţi biologici care nu sunt susceptibili sa provoace o boala la om;
  2. b) grupa 2 – agenţi biologici care pot provoca o boala omului şi constituie un pericol pentru propagarea lor în colectivitate este improbabila; exista, în general, o profilaxie sau un tratament eficace;
  3. c) grupa 3 – agenţi biologici care pot provoca îmbolnăviri grave la om şi constituie un pericol serios pentru lucrători; ei pot prezenta un risc de propagare în colectivitate, dar exista în general o profilaxie sau un tratament eficace;
  4. d) grupa 4 – agenţi biologici care pot provoca boli grave omului şi constituie un pericol serios pentru lucrători; ei pot sa prezinte un risc ridicat de propagare în colectivitate şi nu exista în general o profilaxie sau un tratament eficace.

Joi, 14 mai 2020, Comisia Europeană a informat că a hotărât să nu claseze COVID-19 în grupa de maximă periculozitate din legislaţia privind protecţia muncitorilor a anunţat joi, într-o conferinţă de presă, la Bruxelles, o purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, Marta Wieczorek.

Această decizie urmează să intre în vigoare în iunie, a anunat ea, precizând că Parlamentul European (PE) şi Consiliul European – care reprezintă statele membre – au la dispoziţie o lună pentru a se opune acestei decizii.

Comitetul pentru Progres Tehnic a dat un aviz pozitiv în vederea includerii COVID-19 în lista grupei de risc 3.

https://www.juridice.ro/683531/comisia-europeana-covid-19-nu-se-claseaza-grupa-de-maxima-periculozitate-din-legislatia-privind-protectia-muncitorilor.html

Ce masuri privind ssm implica aceasta incadrare pentru angajatori ?

-art.8 (3) Angajatorul trebuie sa reînnoiască periodic evaluarea riscurilor şi, în orice caz, la orice modificare a condiţiilor de lucru care pot sa determine expunerea lucrătorilor la agenţi biologici, precum şi atunci când creste numărul bolilor profesionale pe care le-a înregistrat.

(4) Angajatorul trebuie sa furnizeze autorităţii de sănătate publica sau Inspecţiei Muncii, la cererea acestora, elementele care au stat la baza evaluării riscurilor profesionale.

-art.12 (1) Dacă rezultatele evaluării releva existenta unui risc pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, angajatorul trebuie sa ia măsurile necesare pentru ca expunerea acestora sa fie evitata.

(2) Când acest lucru nu este tehnic posibil, ţinând seama de activitate şi de evaluarea riscurilor, angajatorul trebuie sa reducă riscul de expunere profesională la un nivel suficient de scăzut pentru a proteja adecvat sănătatea şi securitatea lucrătorilor respectivi, prin aplicarea următoarelor măsuri:

a) limitarea, la un nivel cat mai scăzut posibil, a numărului de lucrători expusi sau care pot fi expusi;

b) conceperea proceselor de munca şi a măsurilor de control tehnic, astfel încât sa se evite sau sa se reducă la minimum diseminarea agenţilor biologici la locul de munca;

c) măsuri de protecţie colectivă şi/ sau măsuri de protecţie individuală, atunci când expunerea nu poate fi evitata prin alte mijloace;

d) măsuri de igiena adecvate obiectivului de prevenire sau reducere a transferului ori diseminarii accidentale a unui agent biologic în afară locului de munca;

e) utilizarea panourilor care semnalizeaza pericolul biologic, conform anexei nr. 2, şi a altor semne de avertizare relevante;

f) elaborarea unor planuri care sa fie puse în aplicare în caz de accidente ce implica prezenta agenţilor biologici;

g) dacă este necesar şi tehnic posibil, detectarea în afară izolarii fizice primare a prezentei agenţilor biologici utilizaţi în procesul de munca;

h) utilizarea de mijloace ce permit colectarea, depozitarea şi eliminarea deşeurilor în deplina securitate de către lucrători, dacă este cazul, după tratarea acestora, inclusiv utilizarea unor recipiente sigure, uşor identificabile;

i) măsuri care sa permită manipularea şi transportul fără risc ale agenţilor biologici la locul de munca.

Decizia ÎCCJ nr. 11/ 28.04.2020. Dezlegarea unor chestiuni de drept ref. actul de procedură care trebuie făcut într-un anumit termen, trimis prin e-mail sau fax, în ultima zi a termenului, dar se înregistrează la organul judiciar după expirarea termenului.

aprilie 29, 2020

Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a decis, în şedinţa din 28 aprilie 2020, că:

”Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara – Secția penală în Dosarul nr.1934/220/2019, prin care se solicită pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: „Dacă, în interpretarea dispoziţiilor art. 269 şi art. 270  din Codul de procedură penală, actul de procedură care trebuie făcut într-un anumit termen, este trimis prin e-mail/fax, în ultima zi a termenului care se calculează pe zile, este socotit a fi făcut în termen, chiar dacă actul de procedură se înregistrează la organul judiciar după expirarea termenului”.

Stabilește că în interpretarea dispozițiilor art. 269 şi art. 270  din Codul de procedură penală, dacă actul de procedură care trebuie făcut într-un anumit termen, este trimis prin e-mail sau fax, în ultima zi a termenului care se calculează pe zile, este socotit a fi făcut în termen, chiar dacă actul de procedură se înregistrează la organul judiciar după expirarea termenului.

Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 28 aprilie 2020.”

Minuta Deciziei nr. 11/2020

Avocat Andrei Pap

 

https://www.juridice.ro/681294/iccj-dezlegarea-unor-chestiuni-de-drept-ref-actul-de-procedura-care-trebuie-facut-intr-un-anumit-termen-trimis-prin-e-mail-sau-fax-in-ultima-zi-a-termenului-dar-se-inregistreaza-la-organul-judici.html?utm_source=newsletter&utm_medium=email&utm_campaign=juridice_news&utm_term=2020-04-29

 

Decizia ICCJ nr. 11/ 28.04.2020 devine obligatorie dupa publicarea in MO

Comunicat de la Ministerul Afacerilor Interne

martie 11, 2020
❗️❗️❗️VĂ RUGĂM SĂ NE SPRIJINIȚI PRIN DISTRIBUIREA ACESTOR RECOMANDĂRI❗️❗️❗️

15 RECOMANDĂRI privind conduita socială responsabilă în prevenirea răspândirii coronavirus (COVID-19)

Protejați-vă, evitați contactul direct !

🔴Evitați zonele aglomerate unde sunteți expuși la contact direct și/sau interacțiune cu un număr mare de persoane, de tipul adunărilor publice, cozi, zone de trafic intens, zone de recreere.
❗️Feriți copiii de acele locuri de joacă care presupun atingerea unor suprafețe/obiecte comune de către un număr mare de copii.

🔴Limitați la maximum orice contact direct cu alte persoane, în afara celor care fac parte din familia restrânsă, prin gesturi cum ar fi: strângerea mâinilor, îmbrățișările, sărutul obrajilor sau al mâinilor, atingerea fețelor cu mâinile.
❗️Se recomandă, inclusiv în privința persoanelor împreună cu care locuiți, să NU intrați în contact direct decât după igienizarea mâinilor atunci când reveniți la domiciliu.

🔴Evitați atingerea suprafețelor care sunt atinse în mod frecvent și de alte persoane, precum: balustrade, clanțe, mânere, butoane de lift sau de acces.
❗️În cazul în care sunteți totuși nevoiți să atingeți aceste suprafețe, protejați-vă folosind șervețele de unică folosință.

🔴Păstrați o distanță semnificativă, de 1,5 metri, față de celelalte persoane pe care le întâlniți. În cazul în care vă aflați în transportul în comun încercați să NU stați față în față cu alte persoane.
❗️Asigurați-vă, după folosirea transportului în comun, că v-ați igienizat mâinile înainte de a vă atinge fața, nasul sau gura.

🔴Folosiți, pe cât posibil, rute sau modalități alternative de transport pentru a evita zonele aglomerate de trafic de persoane. În cazul în care programul vă permite, folosiți intervalele orare cu nivel scăzut de trafic de persoane.
❗️În zonele urbane, pentru distanțe mici, se recomandă folosirea modalităților alternative de deplasare, fie cu bicicleta/trotineta electrică, fie mersul pe jos.

🔴Evitați deplasările în țările care se confruntă cu număr mare de cazuri de infectări cu noul coronavirus (COVID-19) și descurajați întoarcerea în țară a persoanelor din zonele de risc, respectiv din țările cu număr mare de cazuri cu noul coronavirus. Date actualizate în timp real despre țările vizate pot fi obținute accesând link-ul (http://www.cnscbt.ro/ ), respectiv „Lista regiunilor și localităților din zona roșie și zona galbenă cu transmitere a COVID-19”
❗️În cazul în care călătoriți într-o țară expusă infecției cu noul coronavirus există riscul ca la momentul revenirii în țară, în funcție de actualizarea zonelor roșii/galbene, să fie necesar să rămâneți în carantină/izolare la domiciliu timp de 14 zile, împreună cu familia.
❗️În mod obligatoriu, românii care se întorc în țară din zone de risc vor trebui să intre în autoizolare la domiciliu, ceea ce presupune ca întreaga familie să facă același lucru.

🔴Limitați folosirea bancnotelor și a monedelor, optând pentru plăți cu cardul/telefonul sau plăți on-line.
❗️Transmiterea virușilor se realizează într-o pondere semnificativă prin intermediul banilor, cu care ia contact, statistic, un număr foarte mare de persoane.

🔴Optați pentru munca de acasă, în măsura în care aveți această posibilitate oferită de angajator.
❗️Există recomandări din partea Ministerului Muncii, în atenția angajatorilor, pentru flexibilizarea programului de lucru pentru angajați și prezentarea eventualelor opțiuni legale pe care le au la dispoziție. Detalii, aici: https://bit.ly/2TGyV8d

🔴Respectați cu strictețe regulile de igienă personală recomandate de autorități, pentru a vă proteja atât pe dumneavoastră cât și pe cei apropiați. Folosiți masca de protecție doar în cazul în care aveți simptome de gripă sau răceală, pentru a-i proteja pe ceilalți.
❗️Spălați-vă pe mâini cu apă și săpun, minimum 20 de secunde, după orice contact cu o suprafață potențial contaminată.
❗️Folosiți prosoape de hârtie, de preferat, pentru a vă șterge mâinile.
❗️Nu vă atingeți ochii, nasul sau gura cu mâinile neigienizate.
❗️Dacă strănutați sau tușiți acoperiți-vă gura și nasul cu un șervețel de unică folosință, pe care aveți grijă să-l aruncați imediat la coșul de gunoi.
❗️Dezinfectați frecvent, cu soluție pe bază de alcool sau clor, suprafețele cu care intrați în contact, atât acasă cât și la locul de muncă.
❗️Aerisiți de mai multe ori pe zi încăperile în care desfășurați activități.
❗️Luați medicamente antivirale sau antibiotice numai la prescripția medicului.
❗️NU beți lichide din aceeași sticlă/pahar cu alte persoane și nu folosiți aceleași tacâmuri.
❗️NU intrați în contact direct cu persoanele aflate în autoizolare la domiciliu, indiferent dacă prezintă sau nu simptome specifice coronavirus.
❗️Masca de protecție/masca chirurgicală îi protejează pe cei din jurul dumneavoastră, în cazul în care aveți simptome de gripă sau răceală, întrucât previne răspândirea virusului pe cale respiratorie.
❗️Masca de protecție trebuie să acopere complet nasul și gura persoanei care o poartă.

🔴Țineți cont de faptul că nu în toate cazurile infectarea cu noul coronavirus(COVID-19) este vizibilă prin simptome specifice (tuse, febră, dificultăți în respirație).
❗️Virusul poate fi răspândit inclusiv de persoane aparent sănătoase, care nu au cunoștință de faptul că sunt purtători ai noului coronavirus.
❗️Informați-vă despre noul coronavirus numai din surse oficiale!
❗️Puteți obține detalii dacă sunați la 0800.800.358, care este un număr de informare, nu este un număr de urgență.
❗️Doar în cazul urgențelor sunați la 112!

Protejați-vă apropiații, nu-i expuneți!

🔴Evitați, cu prioritate, expunerea persoanelor în vârstă (peste 65 de ani) și a celor cu imunitate scăzută/boli asociate către alte persoane cu simptome de gripă sau răceală, în zone aglomerate sau zone cu trafic intens de persoane.
❗️Potrivit statisticilor, persoanele cele mai vulnerabile în cazul infectării cu noul coronavirus sunt vârstinicii cu multiple afecțiuni asociate (ex: diabet zaharat, boli pulmonare cronice, boli cardiovasculare, cancer).
❗️În Italia, până pe 9 martie, mai mult de jumătate din cazurile de infecție s-au înregistrat la persoane de peste 65 de ani și aproximativ 90% din decese au survenit la pacienți de peste 70 de ani.
❗️Nu s-a înregistrat niciun deces la pacienți cu vârsta sub 40 de ani și un singur deces între 40 și 50 de ani.
❗️În cazul tinerilor și al copiilor (0-18 ani) a fost înregistrată cea mai mică rată de infectare cu noul coronavirus, respectiv 1,4%.

🔴Semnalați autorităților orice caz despre care aveți cunoștință că ar fi putut intra în contact cu o persoană confirmată cu noul coronavirus sau ar fi venit dintr-o țară afectată (zona roșie sau zona galbenă) și care nu se află în izolare.
❗️Manifestați o atitudine preventivă față de orice caz, întrucât răspândirea virusului este posibilă și din partea persoanelor care nu manifestă simptome specifice.

🔴Semnalați imediat medicului de familie dacă ați călătorit în zonele afectate de coronavirus (COVID-19), chiar dacă la momentul respectiv NU se aflau pe lista zonelor aflate sub alertă. Detalii pot fi obținute accesând link-ul (http://www.cnscbt.ro/ ), respectiv „Lista regiunilor și localităților din zona roșie și zona galbenă cu transmitere a COVID-19”, actualizată periodic.
❗️În cazul în care nu puteți contacta medicul de familie, apelați la Direcția de Sănătate Publică din județul dumneavoastră și în ultimă instanță la 112.

🔴Rămâneți acasă dacă aveți simptome de gripă sau răceală (tuse, febră, dificultăți în respirație) și sunați medicul de familie pentru a solicita sfaturi, NU mergeți din primul moment la unitățile de urgență.
❗️Există riscul, în cazul în care sunteți purtător al virusului, să transmiteți și altor persoane noul coronavirus.
❗️Este de preferat să rămâneți la domiciliu, iar transferul către spital să se realizeze în mod organizat, respectând toate măsurile de izolare.

🔴Dacă vă aflați în autoizolare la domiciliu respectați cu strictețe recomandările autorităților, NU părăsiți sub nicio formă domiciliul pe perioada celor 14 zile, NU primiți vizitatori și NU intrați în contact apropiat cu eventualele persoane care vă furnizează alimente sau produse.
❗️În cazul în care încălcați regimul autoizolării la domiciliu riscați amendă de până la 20.000 de lei, precum și dosar penal în cazul în care contribuiți la răspândirea virusului.

Grupul de Comunicare Strategică