Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că este admisibil motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. 1 pct. 6 C. proc. civ. în situația în care litigiul a fost tranșat de către instanță prin însușirea argumentelor reclamantei şi preluând concluziile din raportul de expertiză întocmit în cauză şi din răspunsul la obiecţiuni, fără să analizeze şi să combată apărările pârâtei şi fără să arate propriul raţionament asupra cauzei deduse judecăţii. În speță, Înalta Curte a constatat că instanța deşi şi-a bazat concluziile şi pe „înscrisurile din dosar”, nu le-a identificat, pentru a se putea observa teza lor probatorie. A reţinut judecătorul fondului că „recalificarea sumelor respective drept dividende este lipsită de temei, nefiind dovedită aprobarea acordării de dividende în societate şi nici folosul personal al asociatului administrator”, „nefiind efectuată proba contrară că respectivele cheltuieli au fost efectuate în interesul societăţii şi în activitatea curentă a acesteia” în condiţiile în care reclamantei îi revenea sarcina probei, actul administrativ bucurându-se de prezumţia de legalitate şi temeinicie. Instanţa de fond a preluat întocmai concluziile expertului, fără a ţine seama şi de documentaţia care a stat la baza actelor a căror legalitate s-a verificat. Deşi instanţa şi-a însuşit în totalitate concluziile expertului se impunea să indice care sunt mijloacele de probă care i-au întemeiat convingerea de a exclude situaţia prezentată în documentaţia pârâtei, respectiv să indice înscrisurile sau eventual prezumţiile avute în vedere la excluderea situaţiei de fapt prezentată în documentaţia care a stat la baza emiterii deciziei de impunere şi a raportului de inspecţie fiscală. (Decizia nr. 215 din 5 aprilie 2021, pronunțată de Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție)
Av. Alina Matei, SĂVESCU & ASOCIAȚII
Decizia ICCJ nr. 215/ 05.04.2022 produce efecte dupa publicarea in MO
Munca Protejata 