Archive for the ‘Diverse’ Category

Decizia CC nr. 387 / 05.06.2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 53 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice şi ale art. 56 alin. (1) lit. c) teza întâi din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii 

iulie 24, 2018

1. Admite excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 56 alin. (1) lit. c) teza întâi din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, excepţie ridicată de Luminiţa-Cătălina Ciobotaru în Dosarul nr. 42.072/3/2015 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că acestea sunt constituţionale în măsura în care sintagma „condiţii de vârstă standard“ nu exclude posibilitatea femeii de a solicita continuarea executării contractului individual de muncă, în condiţii identice cu bărbatul, respectiv până la împlinirea vârstei de 65 de ani.

2. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 53 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de acelaşi autor în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe şi constată că acestea sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Conform prevederilor acestei decizii, angajatorii nu vor mai putea constata încetarea de drept a contractului individual de muncă încheiat cu o salariată pe motivul îndeplinirii de către aceasta a vârstei-standard de pensionare (gradual se atinge varsta de 63 ani in anul 2030) și a stagiului minim de cotizare, astfel cum sunt reglementate de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, dacă salariata respectivă solicită angajatorului continuarea raporturilor de muncă până la împlinirea vârstei de 65 de ani.

Decizia a fost publicata in Mo nr. 642/ 24.07.2018 si este obligatorie.

 

Reclame

Decizia ICCJ nr. 664/ 23.02.2018 Relevanța mențiunilor din cartea de identitate referitor la domiciliu

iulie 10, 2018

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că prin noțiunea de ”domiciliu” în accepțiunea Codului civil (art. 91) la care face trimitere art. 179 lit. a) Cod civil (instanța de tutelă competentă să soluționeze cererea de instituire a curatelei – în cazul persoanei care, din cauza bătrâneţii, a bolii sau a unei infirmităţi fizice, deși capabilă, nu poate, personal, să îşi administreze bunurile sau să îşi apere interesele în condiţii corespunzătoare şi, din motive temeinice, nu îşi poate numi un reprezentant sau un administrator – este cea de la domiciliul persoanei reprezentate) trebuie să se înțeleagă locuința unde se găsește în fapt acea persoană, pentru a-i putea fi asigurat și respectat dreptul la apărare. Aceasta întrucât, mențiunile din cartea de identitate referitoare la domiciliul sau reședința unei persoane nu au caracter constitutiv în ce privește determinarea acestora, ci numai caracter de evidență a persoanei respective, potrivit art. 91 Cod civil.

https://www.juridice.ro/591001/iccj-relevanta-mentiunilor-din-cartea-de-identitate-ref-domiciliu.html/

Decizia ICCJ nr. 664/ 23.02.2018 este obligatorie dupa publicarea in MO

Decizia ICCJ nr. 8 din 19.03.2018 Neconsemnarea, în cuprinsul procesului-verbal contravențional, a sancţiunii complementare a suspendării dreptului de a conduce, a intervalului de timp în care acesta este suspendat şi a temeiului juridic.

iunie 20, 2018

În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 96 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, neconsemnarea, în cuprinsul procesului- verbal de constatare și sancționare a contravenției, a sancțiunii complementare a suspendării dreptului de a conduce, a intervalului de timp în care acesta este suspendat și a temeiului juridic este sancționată cu nulitatea relativă parțială a procesului-verbal, condiționată de producerea unei vătămări care nu poate fi înlăturată decât prin anularea măsurii privind reținerea permisului de conducere.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Decizia ICCJ nr. 8/ 19.03.2018 a fost publicata in MO nr. 501/ 19.06.2018

Decizia ICCJ nr. 10 din 19.02.2018 Indemnizatie pentru pensionarii sistemului public de pensii membri ai uniunilor de creatori.

iunie 6, 2018

Dispoziţiile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 8/2006 privind instituirea indemnizaţiei pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite şi recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, republicată, se interpretează în sensul că în categoria pensionarilor sistemului public de pensii (în accepţiunea acestei prevederi legale) nu intră şi pensionarii sistemului pensiilor militare de stat (Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat cu modificările şi completările ulterioare).

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 19 februarie 2018.

Decizia ICCJ nr. 10/ 19.02.2018 a fost publicata in MO nr. 464/ 06.06.2018

http://legeaz.net/monitorul-oficial-464-2018/decizie-iccj-10-2018-pensionari-militari-membri-uniuni-creatori-legali-utilitate-publica

Decizia ICCJ nr. 8/ 19.02.2018 Obligația fiscala de plată a sumei echivalente cu cota de 0,70 % din cheltuielile pentru executarea construcțiilor și a lucrărilor prevăzute la art. 2 din Legea nr. 10/1995 și pentru care se emit, în condițiile legii, autorizații de construire.

mai 25, 2018

ICCJ (Complet DCD/C) a admis sesizarea privind pronunțarea unei hotărâri prealabile, formulată de Curtea de Apel București – Secția a IV-a civilă, în dosarul nr. 47842/3/2015 și, în consecință, a stabilit că: în interpretarea și aplicarea prevederilor art. 40 din Legea nr. 10/ 1995, forma în vigoare în anul 2010, coroborate cu art. 7 din Legea nr. 329/ 2009 și poziția 5 din anexa nr. 1 la aceeași lege, precum și cu prevederile art. 21 și art. 22 din O.G. nr. 92/ 2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare, obligația de plată a sumei echivalente cu cota de 0,70 % din cheltuielile pentru executarea construcțiilor și a lucrărilor prevăzute la art. 2 din Legea nr. 10/ 1995 și pentru care se emit, în condițiile legii, autorizații de construire, este o obligație fiscală.

În interpretarea și aplicarea prevederilor art. 40 din Legea nr. 10/ 1995, forma în vigoare în anul 2010, coroborate cu prevederile art. 91 din O.G. nr. 92/ 2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare, obligația fiscală de plată a cotei prevăzute de art. 40 din Legea nr. 10/ 1995 se supune termenului de prescripție de 5 ani, specific raporturilor juridice fiscale.

https://www.universuljuridic.ro/decizia-iccj-complet-dcd-c-8-2018-comunicat-plata-cotei-din-cheltuielile-pentru-executarea-constructiilor-si-a-lucrarilor-prevazute-la-art-2-din-legea-10-1995-este-o-obligatie-fiscala/

Decizia ICCJ nr. 8/ 23.05.2018 Existenţa infracţiunii de vătămare corporală din culpă nu este condiţionată de o anumită limită a îmbibaţiei alcoolice.

mai 24, 2018

ICCJ admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Bacău – Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie în dosarul nr. 4920/ 270/ 2016, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei chestiuni  de drept „dacă pentru întrunirea tipicităţii infracţiunii prevăzute de art.196 alin.(1) din Codul penal, privind vătămarea corporală din culpă, sintagma din teza I a acestui text incriminator, respectiv „(…) sub influenţa băuturilor alcoolice (…)”, trebuie interpretată ca referindu-se la un anumit grad de îmbibaţie de alcool pur în sânge, eventual cel indicat de legiuitor la art.336 alin.(1) din Codul penal, sau, indiferent de gradul de îmbibaţie alcoolică în sânge, este atrasă răspunderea penală a oricărei persoane care săvârşeşte o vătămare corporală din culpă sub această modalitate normativă, dacă a consumat alcool depistabil prin mijloace tehnice sau medico-legale prevăzute de legislaţie.”

Stabileşte că, în interpretarea dispoziţiilor art.196 alin.(1) teza I din Codul penal, care incriminează fapta prevăzută în art.193 alin.(2) din Codul penal săvârşită din culpă de către o persoană aflată sub influenţa băuturilor alcoolice, existenţa infracţiunii de vătămare corporală din culpă nu este condiţionată de o anumită limită a îmbibaţiei alcoolice.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Decizia ICCJ nr. 8/ 23.205.2018 a fost publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 539/ 28.06.2018

http://www.scj.ro/1324/5094/Comunicate-privind-deciziile-pronuntate-de-Completele-pentru-dezlegarea-unor-chestiuni-de-drept-in-m/Comunicat-privind-deciziile-pronuntate-de-Completul-pentru-dezlegarea-unor-chestiuni-de-drept-in-mat/

Decizia ICCJ nr. 13/ 14.05.2018 Neîndeplinirea cerinţei privind descrierea în procesul-verbal de constatare a contravenţiei a faptei contravenţionale.

mai 15, 2018

În şedinţa din 14 mai 2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul competent să judece recursul în interesul legii, legal constituit, a soluţionat un recurs în interesul legii, fiind pronunţată următoarea soluţie:

Prin Decizia nr. 13/ 2018, ÎCCJ a admis recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului şi, în consecinţă, stabileşte că, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 16 şi 17 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/ 2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/ 2002, cu modificările şi completările ulterioare:

”Descrierea insuficientă a faptei echivalează cu neîndeplinirea cerinţei privind descrierea faptei contravenţionale şi atrage nulitatea relativă a procesului-verbal de constatare a contravenţiei, potrivit dispoziţiilor art. 16 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/ 2001.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 14 mai 2018.”

:: sursa: comunicatul ICCJ

Andrei Pap

colaborator SVS & PARTNERS

https://www.juridice.ro/580473/iccj-ril-admis-ref-neindeplinirea-cerintei-privind-descrierea-in-procesul-verbal-de-constatare-a-contraventiei-a-faptei-contraventionale.html/

Decizia ICCJ nr. 13/ 14.05.2018 a fost publicata in MO nr. 541/ 29.06.2018

 

Decizia ICCJ nr. 5/ 28.02.2018 Ce se intelege prin termenul de ranire ?

aprilie 26, 2018

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a considerat că se impune admiterea sesizării, pronunţând următoarea soluţie:

„Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Bacău – Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie în Dosarul nr. 8.618/279/2016, prin care se solicită pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: „Ce se înțelege prin termenul de rănire prevăzut de art. 75 lit. b) teza a II-a din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 338 alin. (1) din Codul penal privind infracțiunea de părăsire a locului accidentului?”.

În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 338 alin. (1) din Codul penal privind infracțiunea de părăsire a locului accidentului, stabilește că termenul de rănire prevăzut de art. 75 lit. b) teza a II-a din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, se interpretează în sensul de „leziuni traumatice sau afectarea sănătății unei persoane, a căror gravitate este evaluată prin zile de îngrijiri medicale (cel puțin o zi) ori printr-una din urmările prevăzute deart. 194 alin. (1) lit. a), c), d) și e) din Codul penal”.

Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală.

Decizia ICCJ nr. 5/ 28.02.2018 a fost publicata in MO Partea I, nr. 355 din 24 aprilie 2018

https://www.juridice.ro/576952/iccj-dezlegarea-unor-chestiuni-de-drept-infractiunea-de-parasire-a-locului-accidentului.html/

Decizia ICCJ nr. 3 din 19.02.2018 Erorile maxime tolerate pentru masurarea vitezei – cerinte metrologice aplicabile

aprilie 7, 2018

Admite recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Bacău in dosarul nr. 2738/1/2017 şi, în consecinţă, stabileşte că:

În interpretarea şi aplicarea dispozițiilor pct. 3.1.1 din Norma de metrologie legală NML 021-05 „Aparate pentru măsurarea vitezei de circulație a autovehiculelor (cinemometre)”, aprobată prin Ordinul directorului general al Biroului Român de Metrologie Legală nr. 301 din 23 noiembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare, erorile maxime tolerate pentru măsurarea vitezei sunt cerinţe metrologice aplicabile numai în procedura de atestare a unui cinemometru de către entităţile prevăzute la art. 4 din ordinul susmenţionat, respectiv doar la momentul verificării şi omologării aparatului.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Decizia ICCJ nr. 3 / 19.02.2018 a fost publicata în MO nr. 423/ 17.05.2018.

http://www.scj.ro/750/5052/Comunicate-privind-deciziile-pronuntate-in-recurs-in-interesul-legii-in-cadrul-Completelor-pentru-so/Comunicat-privind-decizia-pronuntata-in-recurs-in-interesul-legii-in-sedinta-din-19-februarie-2018/

Vitezomanii nu mai pot contesta amenzile radar pe motiv că aparatul a dat eroare.

ICCJ a dat o hotărâre general valabilă pentru toate instanţele, care prevede că marja de eroare tehnică a aparatelor radar nu mai poate fi luată în calcul la stabilirea vitezei.

Mulţi şoferi profitau de acestă portiţă tehnică, iar judecătorii interpretau marja de eroarea fiecare după cum considera.

Până acum, marja de eroare admisă a aparatelor radare era de +/- 3 kilometri, la viteze de până în 100 de kilometri pe oră sau de +/- 3 % din viteza înregistrată, pentru cei care circulau cu mai mult de 100 de kilometri pe oră.

Decizia ICCJ nr. 15/ 05.03.2018 Recuperare sume platite cu titlu de prestatii sociale de catre casele de pensii

aprilie 4, 2018

În interpretarea dispoziţiilor art. 179 alin. (4) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, recuperarea sumelor plătite cu titlu de prestaţii de asigurări sociale, în temeiul unei hotărâri judecătoreşti desfiinţate în calea de atac, se poate face de către casa de pensii, în mod direct, prin emiterea unei decizii de debit, care constituie titlu executoriu.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Publicata in MO nr. 302/ 04.04.2018

https://legeaz.net/monitorul-oficial-302-2018/decizie-iccj-15-2018-recuperare-sume-asigurari-sociale-hotarari-desfiintate-decizie-debit/