Archive for the ‘Diverse’ Category

Decizia ICCJ nr. 6/ 17.02.2020 Fapta de furt săvârșită prin scoaterea/ ruperea sistemului de siguranță plasat pe un bun

august 3, 2020

ÎCCJ (Complet RIL) a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel București și de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a stabilit că:

„În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 228 alin. (1) raportat la art. 229 alin. (1) lit. e) din Codul Penal, fapta de furt săvârșită prin scoaterea/ruperea sistemului de siguranță plasat pe bun întrunește elementele de tipicitate ale infracțiunii prevăzute de art. 228 alin. (1) raportat art. 229 alin. (1) lit. e) din Codul Penal”.

Art. 228 alin. (1) – Furtul din Codul penal

(1) Luarea unui bun mobil din posesia sau detenția altuia, fără consimțământul acestuia, în scopul de a și-l însuși pe nedrept, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

Art. 229 alin. (1) lit. e) – Furtul calificat din Codul penal

(1) Furtul săvârșit în următoarele împrejurări:

(…)

(e) prin scoaterea din funcțiune a sistemului de alarmă ori de supraveghere, se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani.

Decizia ICCJ nr. 6/ 17.02.2020 a fost publicata in MO nr. 691/ 03.08.2020

Obligatorie, potrivit dispozitiilor art. 474 al.(4) din CpP

 

Decizia ICCJ nr. 12/2020. Actul de procedură trimis prin e-mail sau fax, în ultima zi a termenului, este socotit a fi făcut în termen, chiar dacă se înregistrează la organul judiciar după expirarea termenului.

iunie 26, 2020

ICCJ decide:

Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Timișoara — Secția penală în Dosarul nr. 1.934/220/2019, prin care se solicită pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: „Dacă, în interpretarea dispozițiilor art. 269 și art. 270 din Codul de procedură penală, actul de procedură care trebuie făcut într-un anumit termen este trimis prin e-mail/fax, în ultima zi a termenului care se calculează pe zile, este socotit a fi făcut în termen, chiar dacă actul de procedură se înregistrează la organul judiciar după expirarea termen ului.”

Stabilește că în interpretarea dispozițiilor art. 269 și art. 270 din Codul de procedură penală, dacă actul de procedură care trebuie făcut într-un anumit termen este trimis prin e-mail sau fax, în ultima zi a termenului care se calculează pe zile, este socotit a fi făcut în termen, chiar dacă actul de procedură se înregistrează la organul judiciar după expirarea termenului.

Decizia ICCJ nr. 12/ 28.04.2020 a fost publicata in MO nr. 554/ 28.0.2020

https://legeaz.net/monitorul-oficial-554-2020/decizie-iccj-12-2020-act-procedura-email-fax-termen-ultima-zi

Decizia ÎCCJ nr.1901/ 23.10.2019 Respingere refacere raport de expertiză în apel. Încălcarea rolului activ.

iunie 24, 2020

Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că în situația în care este respinsă de instanța de apel cererea de refacare a raportului de expertiză se încalcă art. 129 alin. 5 şi art. 292 alin. 1 teza a II-a C. proc. civ.

În speță, instanța supremă a considerat că instanța de apel – deși în apel se pot administra probe a căror necesitate ar rezulta din dezbateri – nu a dat eficienţă normelor procedurale în privinţa stabilirii corecte a situaţiei de fapt şi admiterea probelor pertinente cauzei, respectiv refacerea raportului de expertiză prin luarea în considerare a documentelor noi identificate după afirmaţiile recurentei-reclamante de către organele judiciare în dosarul penal nr. x/P/2013. 

In decizie se face referire la CpC din 1865, art. 129 alin. (2), art. 292 alin. (1) teza II.

Conform art. 292 alin. (1) teza a II-a CpC, instanţa de apel poate încuviinţa şi administrarea probelor a căror necesitate rezultă din dezbateri.

Dispozițiile legale menţionate nu limitează dreptul de a solicita probe, dimpotrivă conturează efectul devolutiv al instanţei de apel, în sensul că aceasta are obligaţia să se pronunţe în fond, deci să facă o nouă judecată în fapt şi în drept, eventual de a readministra unele din probele primei instanțe sau de a administra probe noi, în concordanţă cu art. 129 alin. (5) CpC, în vederea pronunţării unei hotărâri temeinice şi legale.

Prin urmare, sunt încălcate dispoziţiile art. 129 alin. (5) şi art. 292 alin. (1) teza a II-a CpC în cazul în care instanţa de apel a respins cererea părţii de refacere a raportului de expertiză, prin luarea în considerare a documentelor noi identificate de către organele judiciare.

Decizia ICCJ nr. 1901/ 23.10.2019 devine obligatorie dupa publicarea in MO

 Sursa:

https://www.juridice.ro/686861/iccj-respingere-refacere-raport-de-expertiza-in-apel-incalcarea-rolului-activ.html?utm_source=newsletter&utm_medium=email&utm_campaign=juridice_news&utm_term=2020-06-24

Decizia ICCJ nr. 9/ 30.03.2020

Sensul noţiunii de „probe noi” din apel.

Decizia nr. 9  în dosarul nr. 51/1/2020 a fost data de Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii.

Admite recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Cluj şi, în consecinţă, stabileşte că:

În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 470, art. 478 alin. (2) şi a art. 479 alin. (2) din Codul de procedură civilă, prin raportare la art. 254 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură civilă, în noțiunea de probe noi ce pot fi propuse și încuviințate în faza apelului se includ atât probele propuse în faţa primei instanțe prin cererea de chemare în judecată sau întâmpinare, cât şi acelea care nu au fost propuse în fața primei instanțe sau au fost propuse tardiv, iar în privința lor prima instanță de fond a constatat decăderea.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Decizia ICCJ nr. 9/ 30.03.2020 a fost publicata in MO nr. 548/ 25.06.2020

Sursa:

https://www.juridice.ro/678258/ril-admis-proces-civil-sensul-notiunii-de-probe-noi-din-apel.html

 

Decizia ICCJ nr. 5/ 20.01.2020 referitor la despagubirea titularilor de carnete CEC de economii cu dobanda si castiguri in autoturisme

februarie 20, 2020

ÎCCJ (Complet RIL) a admis recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și, în consecință, a stabilit că: „în soluționarea cererilor formulate de către titularii de librete C.E.C. de economii cu dobândă și câștiguri în autoturisme, având ca obiect obligarea C.E.C. Bank S.A. și a Statului Român la restituirea sumelor depuse și a dobânzii aferente, actualizate cu indicele de inflație, nu sunt aplicabile dispozițiile O.U.G. nr. 156/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii și Consemnațiuni C.E.C.-S.A. în vederea achiziționării de autoturisme, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 232/2008, cu completările ulterioare”.

Decizia ICCJ nr. 5/ 20.01.2020 a fost publicata in MO nr. 131/ 19.02.2020

Decizia ÎCCJ nr.5/ 20.01.2020 Dezlegarea unor chestiuni de drept referitor la indemnizația de hrană acordată personalului din sistemul sanitar.

ianuarie 23, 2020

Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a decis, în şedinţa din 20 ianuarie 2020, că:

”Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Brașov – Secția civilă, în dosarul nr. 92/119/2019 şi, în consecință, stabilește că:

În interpretarea şi aplicarea dispozițiilor art. 139 alin. (1) lit. a), art.142 lit. s) pct. 3, precum şi ale art. 157 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, indemnizația de hrană acordată personalului din sistemul sanitar, în conformitate cu dispozițiile art. 18 alin. (1) şi (5) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, se cuprinde în baza de calcul al contribuției de asigurări sociale și în baza  de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate, începând cu data de 1 ianuarie 2018.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 20 ianuarie 2020.

Decizia ICCJ nr. 3/ 20.01.2020 se aplica dupa publicarea in MO

 

https://www.juridice.ro/670600/iccj-dezlegarea-unor-chestiuni-de-drept-ref-indemnizatia-de-hrana-acordata-personalului-din-sistemul-sanitar.html?utm_source=newsletter&utm_medium=email&utm_campaign=juridice_news&utm_term=2020-01-23

Decizia ÎCCJ nr. 3/ 20.01.2020 Dezlegarea unor chestiuni de drept referitor categoria „personalului de specialitate” din direcțiile de sănătate publică.

ianuarie 23, 2020

Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a decis, în şedinţa din 20 ianuarie 2020, că:

”Admite sesizările conexate formulate de Curtea de Apel Craiova – Secţia  contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 6044/63/2018 şi Curtea de Apel Alba Iulia – Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 1001/85/2018, privind pronunţarea unei hotărâri prealabile.

În interpretarea dispoziţiilor pct. 2 nota 1 capitolul I din anexa nr. II din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, raportate la art. 5 alin. (3) şi (4) din Ordinul ministrului sănătății nr. 1078/2010 privind aprobarea regulamentului de organizare şi funcţionare şi a structurii organizatorice ale direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti şi art. 27 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte că:

Personalul cu statut de funcţionar public încadrat în serviciul de control în sănătate publică din direcţiile de sănătate publică, cu pregătire profesională superioară în medicină şi confirmare în specialitățile medicale de igienă, medicina muncii şi sănătate publică, nu face parte din categoria „personalului de specialitate” din direcțiile de sănătate publică, prevăzut în anexa nr. II capitolul I pct. 2 nota 1 din Legea-cadru nr. 153/2017.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 20 ianuarie 2020.

Decizia ICCJ nr. 3/ 20.01.2020 se aplica dupa publicarea in MO

https://www.juridice.ro/670599/iccj-dezlegarea-unor-chestiuni-de-drept-ref-categoria-personalului-de-specialitate-din-directiile-de-sanatate-publica.html?utm_source=newsletter&utm_medium=email&utm_campaign=juridice_news&utm_term=2020-01-23

Decizia ÎCCJ nr. 5/ 20.01.2020 RIL admis referitor despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la C.E.C.-S.A. în vederea achiziționării de autoturisme

ianuarie 22, 2020

În şedinţa din 20 ianuarie 2020 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul competent să judece recursul în interesul legii, legal constituit, a soluţionat un recurs în interesul legii, fiind pronunţată următoarea soluţie:

”Admite recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi, în consecinţă, stabileşte că:

În soluționarea cererilor formulate de către titularii de librete C.E.C. de economii cu dobândă şi câştiguri în autoturisme, având ca obiect obligarea C.E.C. Bank S.A. și a Statului Român la restituirea sumelor depuse şi a dobânzii aferente, actualizate cu indicele de inflaţie, nu sunt aplicabile dispozițiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 156/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii și Consemnațiuni C.E.C.- S.A. în vederea achiziționării de autoturisme, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 232/2008, cu completările ulterioare.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 20 ianuarie 2020”

Decizia ICCJ nr. 5/ 20.01.2020 se aplica dupa publicarea in MO

https://www.juridice.ro/670389/iccj-ril-admis-ref-despagubirea-persoanelor-fizice-care-au-constituit-depozite-la-c-e-c-s-a-in-vederea-achizitionarii-de-autoturisme.html?utm_source=newsletter&utm_medium=email&utm_campaign=juridice_news&utm_term=2020-01-22

Decizia ICCJ nr. 19/ 20.05.2019 Stipularea clauzei penale in contractul individual de munca sau intr-un act aditional al acestuia

iulie 12, 2019

In interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 10, art. 38, art. 57, art. 134 alin. (1) și art. 254 alin. (3) și (4) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, stipularea clauzei penale în contractul individual de muncă sau într-un act adițional al acestuia, prin care este evaluată paguba produsă angajatorului de salariat din vina și în legătură cu munca sa, este interzisă și este sancționată cu nulitatea clauzei astfel negociate.

Decizia ICCJ nr. 19/ 20.05.2019 a fost publicata in MO nr. 573/ 12.07.2019

Prejudiciul in cazul actiunii sau inactiunii vehiculului avariat este acoperit de asigurarea auto obligatorie.

iunie 21, 2019

Obligația de reparare a prejudiciilor cauzate de un autovehicul acopera și situația când vehiculul este parcat.

Legea nr. 132/2017 care a transpus in legislatia nationala Directiva UE nr. 2009/103 privind asigurarea de răspundere civilă auto și controlul obligației de asigurare a acestei răspunderi

Asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaie mentioneaza: „indiferent de locul în care s-a produs accidentul de vehicul – […] în incinte și în orice alte locuri […] în timpul staționării vehiculului asigurat, asigurătorul RCA acordă despăgubiri […] pentru […] prejudiciul produs prin fapta lucrului, când prejudiciul își are cauza în însușirile, acțiunea sau inacțiunea vehiculului”.

https://www.avocatnet.ro/articol_51530/CJUE-%C8%98i-pagubele-produse-de-un-autovehicul-parcat-pot-fi-acoperite-de-asigurarea-auto-obligatorie.html/

Decizia ICCJ nr. 13 din 08.04.2019 Recunoasterea dreptului de proprietate asupra unei constructii pe cale juridica.

iunie 5, 2019

ÎCCJ (Complet RIL) a admis recursul în interesul legii promovat de Colegiul de conducere al Curții de Apel București și, cu privire la interpretarea și aplicarea art. 492 din Codul civil din 1864, art. 579 alin. (1), art. 577 alin. (2) din Codul civil, art. 37 alin. (5) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare și art. 37 alin. (1) din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, a stabilit că: „lipsa autorizației de construire sau nerespectarea prevederilor acesteia, precum și lipsa procesului-verbal de recepție la terminarea lucrărilor constituie  impedimente pentru recunoașterea pe cale judiciară, în cadrul acțiunii în constatare, a dreptului de proprietate asupra unei construcții realizate de către proprietarul terenului, cu materiale proprii”.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Decizia ICCJ nr. 13/ 08.04.2013 a fost publicata in MO nr. 440/ 03.06.2019