Archive for the ‘Diverse’ Category

Decizia ICCJ nr. 19/ 20.05.2019 Stipularea clauzei penale in contractul individual de munca sau intr-un act aditional al acestuia

iulie 12, 2019

In interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 10, art. 38, art. 57, art. 134 alin. (1) și art. 254 alin. (3) și (4) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, stipularea clauzei penale în contractul individual de muncă sau într-un act adițional al acestuia, prin care este evaluată paguba produsă angajatorului de salariat din vina și în legătură cu munca sa, este interzisă și este sancționată cu nulitatea clauzei astfel negociate.

Decizia ICCJ nr. 19/ 20.05.2019 a fost publicata in MO nr. 573/ 12.07.2019

Reclame

Prejudiciul in cazul actiunii sau inactiunii vehiculului avariat este acoperit de asigurarea auto obligatorie.

iunie 21, 2019

Obligația de reparare a prejudiciilor cauzate de un autovehicul acopera și situația când vehiculul este parcat.

Legea nr. 132/2017 care a transpus in legislatia nationala Directiva UE nr. 2009/103 privind asigurarea de răspundere civilă auto și controlul obligației de asigurare a acestei răspunderi

Asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaie mentioneaza: „indiferent de locul în care s-a produs accidentul de vehicul – […] în incinte și în orice alte locuri […] în timpul staționării vehiculului asigurat, asigurătorul RCA acordă despăgubiri […] pentru […] prejudiciul produs prin fapta lucrului, când prejudiciul își are cauza în însușirile, acțiunea sau inacțiunea vehiculului”.

https://www.avocatnet.ro/articol_51530/CJUE-%C8%98i-pagubele-produse-de-un-autovehicul-parcat-pot-fi-acoperite-de-asigurarea-auto-obligatorie.html/

Decizia ICCJ nr. 13 din 08.04.2019 Recunoasterea dreptului de proprietate asupra unei constructii pe cale juridica.

iunie 5, 2019

ÎCCJ (Complet RIL) a admis recursul în interesul legii promovat de Colegiul de conducere al Curții de Apel București și, cu privire la interpretarea și aplicarea art. 492 din Codul civil din 1864, art. 579 alin. (1), art. 577 alin. (2) din Codul civil, art. 37 alin. (5) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare și art. 37 alin. (1) din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, a stabilit că: „lipsa autorizației de construire sau nerespectarea prevederilor acesteia, precum și lipsa procesului-verbal de recepție la terminarea lucrărilor constituie  impedimente pentru recunoașterea pe cale judiciară, în cadrul acțiunii în constatare, a dreptului de proprietate asupra unei construcții realizate de către proprietarul terenului, cu materiale proprii”.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Decizia ICCJ nr. 13/ 08.04.2013 a fost publicata in MO nr. 440/ 03.06.2019

Decizia ICCJ nr. 6/ 21.03.2019 Actul de conducere a unui autovehicul astfel cum este prevazuta la art. 336 C.P

mai 17, 2019

Acțiunea de conducere a unui vehicul, astfel cum este prevăzută de art. 336 din Codul penal, nu presupune în mod necesar punerea în mișcare a vehiculului prin acționarea sistemelor de autopropulsie.

Decizia ICCJ nr. 6/ 21.03.2019 a fost publicata in MO nr. 386/ 16.05.2019.

Decizia ICCJ nr. 875/ 20.03.2018. Opțiunile victimei de malpraxis

decembrie 21, 2018

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că, în absenţa contestării unei decizii a Comisiei de monitorizare şi competenţă profesională pentru cazurile de malpraxis (conform Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății), chiar dacă reclamantul a precizat că îşi întemeiază cererea pe dispoziţiile Legii nr. 95/2006, instanţa de judecată nu se putea considera învestită cu o contestaţie întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 95/2006, ci cu o acţiune în pretenţii de drept comun, întemeiată pe răspunderea civilă delictuală. Așadar, victima unui act de malpraxis are, deci, posibilitatea de a se adresa fie Comisiei de monitorizare şi competenţă profesională pentru cazurile de malpraxis, caz în care are loc o procedură prealabilă sesizării instanţei, finalizată printr-o decizie a acestei Comisii, fie de a se adresa direct instanţei de judecată care va soluţiona cauza potrivit dreptului comun. În speță, cum valoarea pretenţiilor formulate depăşeşte pragul valoric de 500.000 lei, menţionat de art. 2 pct. 1 lit. b) din Codul de procedură civilă, instanţa competentă să judece cauza este tribunalul, iar nu judecătoria.

Decizia nr. 875 din data de 20 martie 2018 pronunțată de Secția I civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, având ca obiect pretenții isi produce efectele dupa  publicarea in MO

https://www.juridice.ro/620599/iccj-optiunile-victimei-de-malpraxis.html?utm_source=newsletter&utm_medium=email&utm_campaign=juridice_news&utm_term=2018-12-21/

 

Decizia ICCJ nr. 344/ 02.02.2018 Obiecțiunile la expertiză, criticate în recurs

noiembrie 14, 2018

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că dezvoltarea unui motiv de recurs cu privire la obiecțiunile raportului de expertiză, realizat după trimiterea cauzei spre rejudecare, nu poate fi primită de instanța de recurs, întrucât stabilirea situaţiei de fapt este atributul exclusiv al instanţelor de fond, iar instanţei de recurs nu îi este permisă o cenzură de temeinicie a hotărârii atacate, nici modificarea situaţiei de fapt şi nici reaprecierea probatoriului cauzei.

În speță, Înalta Curte a reținut că recurentul, invocând prin motivele de recurs o serie de nemulţumiri privind efectuarea raportului de expertiză, a nesocotit dispoziţiile art. 212 C. proc. civ., întrucât, după depunerea expertizei nu a formulat obiecţiuni în faţa instanţei de apel prin care să invoce aceste pretinse neregularităţi; ca atare, împotriva recurentului a operat sancţiunea decăderii din dreptul de a formula obiecţiuni împotriva expertizei, obiecţiuni care nu puteau fi susţinute decât în faţa instanţei care a administrat proba, iar nu în faţa instanţei de recurs. (Decizia nr. 344 din data de 2 februarie 2018 pronunțată de Secția I civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, având ca obiect pretenții).

https://www.juridice.ro/614708/iccj-obiectiunile-la-expertiza-criticate-in-recurs.html?utm source=newsletter&utm_medium=email&utm_campaign=juridice_news&utm_term=2018-11-14/

Decizia ICCJ nr. 344/ 02.02.2018 isi produce efectele dupa publicarea in MO

Decizia CC nr. 387 / 05.06.2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 53 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice şi ale art. 56 alin. (1) lit. c) teza întâi din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii 

iulie 24, 2018

1. Admite excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 56 alin. (1) lit. c) teza întâi din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, excepţie ridicată de Luminiţa-Cătălina Ciobotaru în Dosarul nr. 42.072/3/2015 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că acestea sunt constituţionale în măsura în care sintagma „condiţii de vârstă standard“ nu exclude posibilitatea femeii de a solicita continuarea executării contractului individual de muncă, în condiţii identice cu bărbatul, respectiv până la împlinirea vârstei de 65 de ani.

2. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 53 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de acelaşi autor în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe şi constată că acestea sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Conform prevederilor acestei decizii, angajatorii nu vor mai putea constata încetarea de drept a contractului individual de muncă încheiat cu o salariată pe motivul îndeplinirii de către aceasta a vârstei-standard de pensionare (gradual se atinge varsta de 63 ani in anul 2030) și a stagiului minim de cotizare, astfel cum sunt reglementate de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, dacă salariata respectivă solicită angajatorului continuarea raporturilor de muncă până la împlinirea vârstei de 65 de ani.

Decizia a fost publicata in Mo nr. 642/ 24.07.2018 si este obligatorie.

 

Decizia ICCJ nr. 664/ 23.02.2018 Relevanța mențiunilor din cartea de identitate referitor la domiciliu

iulie 10, 2018

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că prin noțiunea de ”domiciliu” în accepțiunea Codului civil (art. 91) la care face trimitere art. 179 lit. a) Cod civil (instanța de tutelă competentă să soluționeze cererea de instituire a curatelei – în cazul persoanei care, din cauza bătrâneţii, a bolii sau a unei infirmităţi fizice, deși capabilă, nu poate, personal, să îşi administreze bunurile sau să îşi apere interesele în condiţii corespunzătoare şi, din motive temeinice, nu îşi poate numi un reprezentant sau un administrator – este cea de la domiciliul persoanei reprezentate) trebuie să se înțeleagă locuința unde se găsește în fapt acea persoană, pentru a-i putea fi asigurat și respectat dreptul la apărare. Aceasta întrucât, mențiunile din cartea de identitate referitoare la domiciliul sau reședința unei persoane nu au caracter constitutiv în ce privește determinarea acestora, ci numai caracter de evidență a persoanei respective, potrivit art. 91 Cod civil.

https://www.juridice.ro/591001/iccj-relevanta-mentiunilor-din-cartea-de-identitate-ref-domiciliu.html/

Decizia ICCJ nr. 664/ 23.02.2018 este obligatorie dupa publicarea in MO

Decizia ICCJ nr. 8 din 19.03.2018 Neconsemnarea, în cuprinsul procesului-verbal contravențional, a sancţiunii complementare a suspendării dreptului de a conduce, a intervalului de timp în care acesta este suspendat şi a temeiului juridic.

iunie 20, 2018

În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 96 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, neconsemnarea, în cuprinsul procesului- verbal de constatare și sancționare a contravenției, a sancțiunii complementare a suspendării dreptului de a conduce, a intervalului de timp în care acesta este suspendat și a temeiului juridic este sancționată cu nulitatea relativă parțială a procesului-verbal, condiționată de producerea unei vătămări care nu poate fi înlăturată decât prin anularea măsurii privind reținerea permisului de conducere.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Decizia ICCJ nr. 8/ 19.03.2018 a fost publicata in MO nr. 501/ 19.06.2018

Decizia ICCJ nr. 10 din 19.02.2018 Indemnizatie pentru pensionarii sistemului public de pensii membri ai uniunilor de creatori.

iunie 6, 2018

Dispoziţiile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 8/2006 privind instituirea indemnizaţiei pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite şi recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, republicată, se interpretează în sensul că în categoria pensionarilor sistemului public de pensii (în accepţiunea acestei prevederi legale) nu intră şi pensionarii sistemului pensiilor militare de stat (Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat cu modificările şi completările ulterioare).

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 19 februarie 2018.

Decizia ICCJ nr. 10/ 19.02.2018 a fost publicata in MO nr. 464/ 06.06.2018

http://legeaz.net/monitorul-oficial-464-2018/decizie-iccj-10-2018-pensionari-militari-membri-uniuni-creatori-legali-utilitate-publica