Archive for the ‘ce m-a „sictirit” azi’ Category

Fiscul intra in piata sau „de ce o ducem atat de bine” noi romanii ….

noiembrie 29, 2015

In urma cu 3 zile, ca orice bun gospodar, am mers in piata privata (proprietarul incaseaza zilnic taxa pe taraba, piata primariei este demolata si in refacere/ modernizare pentru 1-2 ani) pe la orele 10 dimineata, sa fac cumparaturile de rigoare pentru sfarsitul de saptamana.

La intrarea in piata, stupoare: mese goale, mese cu marfa pe ele (unele acoperite cu prelatele folosite pentru „asigurarea” marfii pe timpul noptii, altele neacoperite), fosgaiala de comercianti bulversati, printre mese si in jurul pietei, sosoteli pe la colturile pietei si numai la cateva mese – doar babute cu legaturi de patrunjel si marar in mana sau cu o punga de fasole boabe/ o plasa cu cartofi, expuse la vanzare. In piata era un control fiscal (nu stiu daca erau inspectori de la ANAF sau de la Directia de taxe si impozite a primariei). Cam o treime dintre cei care vand zilnic in piata aflasera de controlul fiscal din timp (marfa de pe mase era acoperita cu prelate), cca. jumatate fusesera luati nepregatiti (marfa era expusa pe mese, dar cei care vindeau erau disparuti prin multimea celor care fosgaiau prin piata si in jurul pietei), mai putin de o treime, ori nu sesizasera inca „pericolul”, ori erau in regula. (more…)

Nu invatam nimic, nu schimbam nimic, nu transformam nimic

noiembrie 11, 2015

De mai multi ani, la mijlocul lui noiembrie, trebuie sa prelungesc tichetul de parcare la domiciliu. Vorba vine, parcare la domiciliu, fiind de fapt, delimitata, o zona in jurul blocului in care locuiesc. Practic, primaria incaseaza niste bani (nu prea multi, este adevarat, dar gestul conteaza) fara sa asigure un loc permanent de parcare. Conteaza numai norocul soferului de a gasi un loc liber actioneaza in acest caz.

Cum ridicarea masinilor de catre anumite firme care erau sub contract cu primariile, nu mai este permisa, existand o Decizie a ICCJ in acest sens, doar locatarii mai au un rol trebuind sa anunte telefonic la politia locala atunci vad o masina din alt judet/ o masina fara ecuson parcata in zona permisa, iar agentul sa se deplaseze la fata locului si sa puna o atentionare pe parbrizul masinii respective prin care cheama la sediul lor proprietarul masinii ca sa-l amendeze contraventional pentru parcare nepermisa. De cele mai multe ori, proprietarii masinilor sunt copii ai locatarilor din zona si masinile sunt cunoscute dupa numarul de inmatriculare, motiv pentru care locatarii nu dau telefon la politia locala.

Nu suntem scutiti insa de excese. Politia locala, atunci cand intamplator agentii trec prin zona (trimisi de sefi pentru colectare de fonduri), amendeaza proprietarii masinilor fara tichet de parcare, fara a le trimite insa procesul verbal de constatare acasa. Il trimit in schimb la Directia de taxe si impozite, de unde te trezesti cu o somatie de plata (plicul acela cu banda neagra cat o fata a plicului, ca pentru infractori) pe numele copilului tau. Sa te adresezi justitiei e pierdere de timp (in 2-3 ani poti ajunge la o hotarare definitiva, daca ai noroc) si de bani (taxe de timbru, eventual avocat), desi ar trebui ca toti cetatenii sa o faca, cerand daune materiale si daune morale (de la persoane raspunzatoare nu de la institutie – primarie/ politia locala, ca sa plateasca tot contribuabilul).

In plus toata zona respectiva cuprinsa in talonul de parcare, astazi, este un santier imens care blocheaza toata circulatia prin zona, umple de praf casele de nu mai poti deschide geamul, iar zgomotul te asurzeste cat este ziua de lunga. Sa nu creada cumva, cineva, ca se munceste cu spor. Nici vorba, daca cineva interesat cu adevarat (ma gandesc aici la inspectorii de zona, din cadrul primariei, platiti destul de bine pentru ceea ce fac efectiv) ar face o statistica pe lucrator/ eficienta muncii prestate/ ore, zile, luni, rezultatul ar fi unul dezastruos. Dar nu conteaza, banii (colectati de primarie din taxe si impozite platite de cetatenii municipiului) sunt incasati de catre firme, fara o evaluare corecta a stadiului lucrarilor, fara o receptie periodica a stadiului lucrarilor. Am vazut si diriginti de santier prin zona, insa doar la o dicutie amicala cu patronii firmelor castigatoare ale licitatiilor organizate de primarie (cum se face oare, ca sunt aceleasi firme pentru toate lucrarile de ctii. abordate in municipiu ?!).

Termenele de finalizare a lucrarilor din zona se intind pe luni bune si nici acestea nu se respecta. Se reprogrameaza termenele, invocandu-se greseli de proiectare (nimeni nu plateste pentru greseli, nu se percep penalizari de la proiectanti si nici de la constructori). Asa-i la noi, peste tot si ne miram ca tara nu face pasi inainte.

Motivul „sictirului” de astazi (acelasi de fapt, din fiecare an) este prestatia functionarului de la primarie care are in „gestiune” locurile de parcare la resedinta (copiaza in fiecare an aceleasi documente originale la xerox, pe care le anexeaza la o cerere pe care o completezi in fata lui, scrie o hartie catre casieria primariei sa poti plati taxa de parcare, isi noteaza apoi chitanta, dupa ce ai revenit de la casierie, intr-un registru si o xeroxeaza, verifica nu stiu ce in calculatorul deschis pe birou si te planifica sa-ti iei noul talon de parcare peste 3-4 zile, iar in final, tacticos, indosariaza toate „documentele” colectate). Munca grea nu-i asa ?

La intrebarile pe care i le pui are aceleasi raspunsuri standard.

I. De ce nu se pune taxa de parcare la domiciliu, centralizat, la Directia de taxe si impozite, sa o poti plati o data cu impozitul pe casa, teren si masina ?

R …. Mormaie ceva in barba …. nu se poate.

I. De ce se plateste aceasta taxa, daca in zona tot nu ai un loc permanent, al tau, unde sa parchezi ?

R. Primaria a raspuns la solicitarea asociatiei de locatari, nu a garantat locul de parcare. Nu putem face nimic, sa grabim lucrarile, au un termen care este in grafic.

I. De ce in fiecare an, faceti copii xerox dupa aceleasi documente, va uitati in calculator si apoi scrieti datele intr-un registru si indosariati cererile plus copiile xerox ?

R. …. Se uita tamp la tine, iarasi mormaie visator, ceva in barba, de nu intelegi decat: … „ce stii dumneata !?”

I. De ce dureaza 3-4 zile pana trebuie scris noul formular de talon de parcare (acelasi model de la inceput, nimic schimbat, doar un carton pe care nu se recunoaste in clar mai nimic, invelit in tipla) si nu il eliberati pe loc, de trebuie sa mai facem alta deplasare la primarie ?

R. Pai trebuie semnat de dl. primar si mapa pentru semnaturi este voluminoasa (nu vrea sa vada/ sa recunoasca ca semnatura primarului este una imprimata pe o stampila, nu o semnatura olografa si nici ca pe precedentul talon nu mai este deloc semnatura primarului).

Degeaba ii zici ca traim in era internetului, ca primarul si functionarii din primarie sunt platiti din banii colectati la taxe si impozite de la cetatenii municipiului, ca trebuie gestionati cu cap acesti bani si cetateanul trebuie informat permanent. Daca ii zici ca fiind inspector de zona, ar mai trebui sa iasa si pe teren, se uita la tine cu dispret si daca nu este prea obosit de stat pe scaun si de atata indosariat la hartii, se vaita cat de mult are el de lucru pentru un salariu de nimic.

Nu invatam nimic, nu schimbam nimic, nu transformam nimic. Birocratia nu cunoaste margini, indolenta functionarilor desi deranjeaza pe multi dintre noi, nu mai este de discutat decat pe la colturi de bloc sau pe bancile din parc, unde pensionarii isi revarsa oful. Tinerii nu se implica sa schimbe efectiv, ceva, doar ies in strada sa protesteze atunci cand se intampla tragedii. Cei mai in varsta sunt sictiriti de sistem si au obosit sa se lupte.

Ce-i de facut ? Se mai poate schimba ceva ? Mai avem sperante ? Speranta moare intotdeauna ultima ! Macar copiii si nepotii nostrii sa apuce timpuri noi, cu oameni noi, cu abordari noi, cu respect pentru cetateni din partea functionarilor, dar si in general, din partea statului de drept. Poate se va putea vorbi candva si la noi despre democratie in adevarul inteles al cuvantului.

Semne care indica trecerea la varsta a treia

august 27, 2014

Peste 2.000 de oameni au participat la un studiu amplu care a avut ca scop descoperirea semnelor care indica trecerea catre varsta a treia.

Nu bolile de oase, intelepciunea sau experienta de viata sunt hotaratoare in stabilirea reala a varstei pe care o are corpul nostru, ci micile detalii din viata de zi cu zi, sustin specialistii britanici.

1. Te simti sleit.

2. Gemi cand te apleci.

3. Spui des: „Nu mai e ca pe vremuri”.

4. Spui tot mai des: „Pe vremea mea”.

5. Iti cade parul.

6. Nu mai stii melodiile la moda.

7. Iti creste par pe urechi, in nas, sub pleoape.

8. Nu-ti plac iesirile in localuri galagioase.

9. Vorbesti des despre leacuri si articulatii.

10.Uiti numele cunostintelor.

11. Alegi haine si incaltaminte demodate, dar confortabile.

12. Vezi doctorii, politistii, profesorii ca fiind mai tineri ca tine.

13. Adormi uitandu-te la televizor.

14. Ai nevoie de somn dupa-amiaza.

15. Nu intelegi o iota din discutiile tinerilor.

16. Nu te descurci cu tehnologia.

18. Te plangi intotdeauna de lucruri.

19. Porti ochelarii legati la gat.

20. Nu cunosti nici o trupa muzicala in voga.

21. Eviti sa ridici lucruri grele din cauza durerii de spate.

22. Te plangi de „mizeriile” de la televizor.

23. Uiti unde lasi ochelarii, cheile, geanta.

24. Schimbi postul de radio cu muzica moderna.

25. Incepi sa sofezi foarte lent.

26. Preferi sa stai acasa sa joci carti, nu sa mergi in club.

27. Incep sa te pasioneze antichitatile.

28. Nu intelegi de ce colegii tai nu stiu ce sunt alea Mentosan.

29. Incepi sa iti iei papucii de casa la tine cand mergi in vizita.

30. Incepi sa asculti muzica simfonica.

31. Te adoarme un pahar cu vin.

32. Nu iesi din casa fara pulover.

33. Te bucuri sa primesti sosete de lana de Craciun.

34. Nu poti sa slabesti un kilogram in doua zile.

35. Ravnesti des dupa o cana cu ceai.

36. Iti iei ceai sau cafea la pachet.

37. Intri in cluburi cu aceleasi hobby-uri ca tine.

38. Incepe sa te obsedeze gradinaritul.

39. Cheltuiesti mai mult pe tratamente si creme antiriduri.

40. Cheltuiesti bani pe mobila, nu pe iesiri.

41. Iti asortezi hainele cu vremea de afara, nu cu moda.

42. Pui obiectele in alte locuri decat cele obisnuite.

43. Incepi sa dai de mancare pasarilor pe pervaz.

44. Te joci puzzle si cuvinte incrucisate.

45. Nu mai faci depasiri cand mergi cu masina in afara orasului.

46. Mergi in concediu rar si cu mancare de acasa.

47. Iti cresc urechile in raport cu fata.

48. Incepi sa ai probleme cu auzul.

49. Bei crema de whisky.

50. Ti se pare normal sa certi oamenii, chiar daca nu e politicos.

Amicul, de aceeasi varsta cu mine, care mi-a trimis „extrasul”, s-a „amuzat”, probabil, tot atat de mult ca si mine. Regasindu-ma in majoritatea semnelor din studiu, m-a facut, sa postez in categoria – ce m-a „sictirit” azi.

Noul fisc isi „justifica” existenta, „marii” evazionisti sunt demascati

ianuarie 29, 2014

Dupa o pitrocire legislativa si de epurare a functionarilor, care tine de vreo 6 luni, prin fostele institutii responsabile cu adunarea „birurilor” de la cetateni, finalizata prin cooptarea acestora intr-o institutie mamut, sub o mana forte (pumnul – ghioaga de fier a statului), care sa-i scoata la iveala pe evazionisti (niste cetateni rai, perfizi si iresponsabili carora statul finantist le creaza noi si noi „facilitati”, dar ei nu catadicsesc sa plateasca taxe si impozite) care nu vor ca populatia sa prospere si tara sa faca pasi inainte (incotro ?!), in sfarsit, roadele incep sa apara.

Zeci de mii de cetateni primesc in aceste zile zapisca de la stapanire, cu banda neagra pe plic, cum ca sunt datori vanduti la stat. Cetatenii care se stiu ca nu au datorii la stat (bine inteles ca este vorba tot de cei care si-au platit si pana acum darile) se schimba la fata cand apare postasul la usa cu plicul in mana, trimis de noul fisc, sa semneze de primire. Banda neagra de pe plic te avertizeaza ca este vorba de o somatie de plata, adica urmeaza in cel mai scurt timp, daca nu te conformezi, blocarea conturilor, evidentierea in registrul datornicilor si alte alergaturi pe la ghisee.

Fiscul face ordine, evazionistul este depistat si somat sa plateasca.

Fiscul face ordine, evazionistul este depistat si somat sa plateasca.

Postasul te linisteste – am adus o gramada de astfel de plicuri in ultimele zile.

Deschizi plicul si te cuprinde o stare de sila persistenta si dezgust nemarginit. Enorma suma de 4 lei, reprezinta penalitati, pentru contributie de asigurari de sanatate neplatita la un venit incasat de tine in perioada 01-12.06.2012, adica exact atunci cand fiscul a preluat activitatea de colectare a taxelor pentru sanatate de la Casa de asigurari de sanatate. Venitul incasat de mine a fost exact in acea perioada de preluare, iar capetele istete de la cele doua institutii nu au convenit care sa calculeze taxa de sanatate datorata pentru trimestrul 3 din 2012.

In mod normal ar fi trebuit sa ies pe scandal si sa dovedesc cu acte ca nu este problema mea si nu sunt de acord sa platesc penalizarea, deoarece greseala nu imi apartine. Nu ar fi fost prima data cand ar fi urmat sa am castig de cauza impotriva unei institutii a statului, dar am hotarat sa platesc, cu putin tam-tam la ghiseu (nu de altceva, dar nu toti suntem prosti si ne lasam calcati in picioare de catre stat). Am considerat ca timpul pierdut pentru cautarea „dovezilor” prin arhiva firmei mele (Intreprindere individuala) si plimbarea cu jalba in protap pe la sefii fiscului teritorial, ar fi durat prea mult in timp si respectivii functionari ai statului tot nu ar fi inteles de ce am decis sa contest o penalitate nedreapta, chiar daca suma este ridicola.

Daca in legislatia nationala ar fi existat o prevedere conform careia cel care emite astfel de hartii (mult mai costisitoare decat o simpla stergere a datornicului din evidentele fiscului, sa zicem pana la o suma rezonabila de 50 lei), sa plateasca cheltuiele cu corespondenta din buzunarul propriu, in conditiile in care se dovedeste ca decizia emisa pentru penalizare, nu a avut acoperire, cu siguranta nu as fi renuntat la contestatie.

Daca tot am fost la trezorerie, pentru a nu mai sta ulterior, pana in 25.03.2014 (primul termen de plata al impozitului pe venit, in avans, pentru trimestrul 1 din 2014), la alta coada la ghiseu, am vrut sa platesc cu cardul impozitul plus taxa la sanatate, ambele in avans, datorate pentru 2014. Bine inteles ca nu se poate plati cu cardul, neexistand atm-uri la ghiseu. Cum ar fi daca tocmai institutiile statului ar respecta legislatia fiscala in domeniu, care impune dotarea la ghiseu cu posibilitati de plata cu cardul si/ sau online. Cum ar mai justifica atunci mai marii institutiilor statului, ingramadeala de functionari din spatele ghiseelor ? Daca Doamne fereste, cozile nesfarsite de la ghisee, ar disparea ?

Inca nu am terminat cu experienta pe ziua de azi. Cand a fost vorba sa platesc in avans, taxa la sanatate, suma datorata impartita la 4 (pe trimestru) dadea o valoare sub 1 leu. Nu se poate plati cu fractiuni de leu, nu se poate da restul si daca e prins, functionarul este suspectat de coruptie. Am platit rotunjit la leu, pentru a scuti functionarul de explicatii de dat in fata comisiei de disciplina a institutiei statului.

Nici CEZ Vanzare nu se lasa mai prejos, chiar daca este firma privata. Obiceiurile existente la ghiseele si institutiile statului sunt la mare cautare si la firmele private. Rau platnicii trebuie starpiti de la radacina.

Fiscul a depistat un evazionist.

CEZ vanzare a gasit un datornic.

Iei in serios hartia primita, ca nu stii ce cap patrat dispune sa se taie lumina la apartament, sa stea pe intuneric nemernicii care nu platesc, sa se invete minte.

„Enorma” suma de 0,67 lei trebuie platita urgent. Te duci la casieria firmei si ceri restul la 1 leu. Se uita casiera la tine ca la felul 4, ridica din umeri si zice sa vii cu bani ficsi. Insisti fara niciun rezultat.

Te duci la bancomat, dar acesta zice sa bagi suma rotunda, de minim 1 leu. Tastezi 1,67 lei si reusesti sa invingi o masinarie care nu stie decat programul sau.

Probabil ca am obosit sau varsta isi intra in drepturi, daca am renuntat atat de usor sa ma lupt cu statul birocratic si cu nesimtirea functionarilor fie ei  angajati in institutii publice sau pe la firme private.

Nimeni nu indrazneste sa evidentieze statistic astfel de costuri cu plicurile, posta, cu salariul functionarilor, etc. Si de fapt, de ce ar face-o daca sumele se aduna tot de la contribuabil/ consumator ?

Citeam pe undeva ca bancile inchid toate conturile in care au ramas sume mai mici de 100 lei pentru a nu mai gestiona si aceste conturi. Nu este rau, as zice, dar  de ce nimeni nu se intreba unde ajung aceste sume, care se aduna totusi in profitul bancii. Macar sa fie evidentiate separat si bancile sa plateasca un impozit la stat pentru aceste sume.

Osciloperturbograful gongometric vis a vis de tabla de sah a vamilor

februarie 9, 2011

Bine ca avem iarasi circ. Ce fericire pe tata Leana si pe conu Mihalache, care desi este frig afara, stau in poarta casei si se minuneaza, ce mare coruptie este in tara aceasta, de a ajuns presedintele sa o demaste, public, la o ora de maxima audienta, la tvr si a fost nevoit sa trimita mascatii cu ordine precise, sa lege pe toti infractorii, sa-i arate la televizor, ca sa-i vada vecinii si sa-i blameze.

Sa fim seriosi. De vreo 3-4 zile, ne arata pe la tv, niste namile mascate, care duc la DNA, incatusari, niste pioni betegi, care sunt ghidati de niste caluti schiopi, supravegheati de niste nebuni, indoielnici. 

Cum ajunge partea leului, din spaga zilnica, cu atata truda adunata, la tura cu alura de sefut local, care la randul sau, cu plecaciunile de rigoare si smerenia aferenta, distribuie ploconul la regina si la regele consort, probabil, nu vom afla niciodata.  

Exemple sunt destule. Au mai fost „defilari” cu vamesi si politisti corupti, purtati pe la procuror si pe la judecator, dar probabil, ca mai marii zilei au „uitat” sa faca publica sentinta, in aceste procese, daca s-a ajuns cumva la proces.

Ce legatura este cu osciloperturbograful gongometric ? Pai nu este nicio legatura, dupa cum se va vedea, doar o asemanare, evidenta. Asa se scriu pamfletele. 

In urma cu vreo 40 de ani, lucram pe investitii la o fabrica in constructie. Mergeam cu fise tehnice pe la diverse unitati, prin Bucuresti si prin tara, firme – posibile producatoare ale echipamentelor tehnice pe care doream sa le achizitionam din import, pentru a ne da negatie ca nu se fabrica in tara ceea ce doream. Centralizarea tuturor fiselor tehnice o facea nenea Gongometru (asa ii ziceam), care nu prea le avea deloc cu tehnica, doar stia sa scrie frumos, sa adune si sa scada. Impreuna cu mai multi tineri invatacei in ale meseriei, am pus la cale o farsa. Am intocmit o fisa tehnica pentru osciloperturbograf gongometric, trecand in specificatia tehnica cate in luna si in stele. Am umblat cu fisa pe la diverse firme si pe la institute de import-export (unde aveam intrarea asigurata, prin niste tineri, tot ca noi, dispusi la glume), am obtinut negatii si vize, pe fisa tehnica. Fisa a fost inregistrata de nea Fane (Dumnezeu sa-l odihneasca, in pace), in scriptele lui. Ni s-a facur mila de el sau poate ne-am dat seama de gogomania pe care o pusesem la cale si nu l-am lasat sa se duca la seful investitiilor, cu fisa, pentru a da curs inceperii procedurii de import.

Ca si in cazul aparatului virtual, susmentionat, cand s-a facut multa glagorie, s-a tinut vie, mult timp, „piata” povestilor amicale si s-a marsat pe destinderea fruntilor, tuturor celor interesati, astazi se incearca descretirea fruntilor decidentilor din UE, referitor la aderarea la Schengen. Desi, dupa parerea mea, se confirma, tocmai retinerea tarilor civilizate, in ceea ce priveste admiterea Romaniei.

Deosebirea ? Atunci, fapta nu a avut urmari. Astazi, personal cred ca nu vom vedea adevaratii vinovati, adica pe cei care de ani de zile sunt creerul afacerii si o pastoresc. Vor cadea, daca vor cadea, capetele plecate, executantii si colectorii de „daruri” (de altfel tot niste profitori directi) pentru somitatile, a caror minte diabolica a pus la cale „lucrarea”, au lansat circul pentru prostime, fara a fi atinsa insa, protipendada.

Noi giumbuslucuri guvernamentale, pentru aburirea pensionarilor

ianuarie 27, 2011

Nu mai este niciun secret, pentru nimeni, chiar si pentru cei ma creduli dintre noi, ca pensionarii sunt calul de bataie al guvernantilor.

Cine este de vina, ca nu sunt bani la bugetul asigurarilor sociale ? Desigur, pensionarii, care se inmultesc precum ciupercile dupa ploaie, in loc sa se imputineze, asa cum este in firea lucrurilor si sa se duca la cele sfinte. Guvernantii nu au nicio vina ca se inchid fabrici si raman oameni pe drumuri, ca locuri de munca nu se gasesc, in special pentru cei apropiati de varsta de pensionare, ca scolile pregatesc viitori someri, in conditiile in care reforma in domeniul educatiei este doar o sperietoare, nu si ceva coerent, ca economia scade in continuare, desi toate tarile din UE au iesit din criza, cu exceptia Romaniei, ca seful statului recunoaste la o ora de varf, pe TVR 1, ca sunt 1,6 milioane de lucratori la negru (oare cum de stie exact numarul ?) si nu impune guveranantilor nicio masura corecta pentru iesirea la suprafata a muncii platite direct, din buzunarul patronului (fara taxe si impozite platite la stat). Oare de unde o avea patronul bani nedeclarati (in buzunarul propriu) si de ce organele fiscale nu il trimit, ca evazionist, acolo unde ii este locul, adica la mititica ? 

Ma intrebam, ieri, ce nazdravanie va coace dl. Boc pentru a amana aplicarea Legii nr. 218/ 27.10.2008, pentru o alta data ulterioara, decat cea initiala (01.01.2009), in conditiile in care, Curtea constitutionala, prin Decizia nr. 1300/ 14.10.2010 (publicata in MO nr. 65/ 26.01.2011, adica ieri), a afirmat ca pensionarii care au lucrat la locuri de munca incadrate in grupa I si II de munca, isi vor primi drepturile incepand cu data de 01.01.2011. Cum pe cuponul de pensii din luna ianuarie 2011 nu apare recalcularea, fiind indreptatit sa aflu, am inceput sa scormonesc.

Trebuie sa recunosc, ca ieri m-am grabit sa afirm ca Legea nr. 218/ 2008 nu a fost abrogata de Legea noua a pensiilor, nr.263/16.12.2010. Astazi, am lasat la o parte, sa se mai coaca, toate lucrarile mele si am buchisit noua lege a pensiilor.

Am gasit ingineria legislativa a guvernului Boc, prin care s-a amanat fara tam tam (nici macar opozitia actuala, care se vrea constructiva, nu s-a prins pana acuma), aplicarea prevederilor Legii nr. 218/ 2008, pentru data de 01.01.2012 ( a 3-a amanare, consecutiva). Se pare ca multi dintre zecile de consilieri si inspectori guvernamentali (platiti de noi toti, contribuabilii), au in fisa postului – gasirea de ocolisuri legislative pentru eludarea unor acte normative deja aprobate de parlament.

Cel mai simplu a fost sa se oocoloeasca Decizia Curtii constitutionale nr. 1300/ 14.10.2010. S-a publicat in MO, dupa intrarea in vigoare a Legii pensiilor nr. 263/ 2010 (01.01.2011), la cca. 3 luni distanta, in timp. Nimeni nu poate contesta ca la acea data, 14.10.2010, Curtea constitutionala nu a avut dreptate. Nu se scursese toata perioada de timp, de la precedenta amanare a aplicarii Legii nr. 218/ 2008, adica pana la 01.01.2011.

Prin Legea nr. 263/ 2010 s-a abrogat Legea nr. 19/ 2000 cu toate modificarile si completarile ulterioare, (art. 196 lit.a), adica inclusiv Legea nr. 218/ 2008, unul din multele acte normative (peste 50) care au modificat si completat Legea initiala a pensiilor, nr. 19/ 2000.

Ca sa nu iasa scandal in parlament, puterea trebuia sa prevada in noua lege a pensiilor, unele modificari si completari de la vechea lege a pensiilor, pentru care de-a lungul anilor s-au inregistrat mari framantari populare. Cum s-au preluat in Legea noua a pensiilor, nr. 236/ 2010, prevederile privind acordarea drepturilor pensionarilor care au lucrat anterior datei de 01.04.2001, la locuri de munca incadrate in grupa I si II de munca (adica tocmai prevederile din Legea nr. 218/ 2008), voi arata in continuare.

La art.100 se mentioneaza ca pensionarii care au lucrat in locuri de munca, incadrate in grupa I si II de munca, anterior datei de 01.04.2001, beneficiaza de majorarea punctajelor lunare cu 50 % pentru anii lucrati in grupa I si cu 25 % pentru anii lucrati in grupa a II-a. Frumos si corect.

La art. 169 al.1 se mentioneaza ca pensionarii care au desfasurat activitati in grupa I si II de munca, pensionati anterior datei de 01.04.2001, beneficiaza de cresterea punctajelor anuale, realizate in acea perioada, cu 5o % pentru grupa I si 25 % pentru grupa a II-a. Iarasi frumos si la fel de corect.

Apare primul semn de intrebare, cand la al.6 al aceluiasi art. 169 se mentioneaza ca prevederile art. 100 lit. a (majorare cu 50 % a celor care au lucrat in grupa I), referitoare la majorarea punctajului pentru perioadele realizate in conditii deosebite de munca dupa data de 01.04.2001, se aplica si persoanelor inscrise la pensie anterior intrarii in vigoare a prezentei legi (adica tuturor celor pensionati inainte de data de 01.01.2011). Se face o amestecatura greu de descurcat a anilor lucrati in grupa I de munca, inainte de 01.04.2001, cu anii lucrati in conditii deosebite, dupa data de 01.04.2001, in conditiile in care prin Legea nr. 226/ 07.06.2006 se rezolvase acest aspect, pentru perioada 01.04.2001 – 17.06.2006.

Bomboana pe coliva se pune la art. 193 al.2, care mentioneaza ca  prevederile art. 169 al.6 intra in vigoare la data de 01.01.2012. Prinde orbul, scoate-i ochii.

Care pensionar, impovarat de grija zilei de maine, are rabdarea si puterea sa buchiseasca legea noua a pensiilor (mediatizata din rasputeri, de catelusii puterii, pe la televiziuni si prin presa, cum ca noua lege face dreptate), sa plece de la art. 193, sa treaca pe la art. 169 si mai departe la art. 100, pentru a se prinde ca a fost inca o data pacalit, desconsiderat si umilit ?

Urmeaza probabil, normele de aplicare ale legii pensiilor, prevazut a fi aprobate prin hotarare de guvern, daca casa nationala de pensii crede de cuvinta (art. 183 din lege, zice – CNP poate sa elaboreze norme de aplicare, nu da termen si nu obliga). Peste vreo 7-8 luni, cand sindicatele si pensionarii vor iesi, masiv, in strada sa protesteze, vor aparea, cu siguranta si norme de aplicare. Nu se stie ce guvern va fi atunci, ce partid va pastori Romania.

Ce-i de facut ? Nu mai stiu. Astazi, prin procese s-ar ajunge in final, tot la Curtea constitutionala, care ar declara fara nicio tagada, ca legea este constitutionala, in conditiile in care criza economico-financiara ne macina, pe noi romanii. Sa protestam la Comisia de petitii a UE ? Ma indoiesc ca s-a baga UE in ciorba noastra, pur romaneasca, altfel decat declarativ. Sa protestam in strada ? Ce, nu am mai protestat, la ce ne-a folosit ? Mai ramane o mica speranta, ca la alegeri (anticipate sau nu) vom deschide bine ochii cand vom pune degetul pe alesii nostrii, ca nu ne vom mai lasa prostiti de promisiuni sforaitoare si vom trece mandri, in saracia noastra, pe langa pungile cu brichete si sepci sau pe langa pungile cu 1 kg de faina si 1 kg de malai, impartite cu darnicie de agitatorii scosi in strada de catre partide (ca si cum ar da din propria lor gospodaria).

Pensionari, faceti ceva 2

ianuarie 26, 2011

In 15 ianuarie 2011 aratam, ca nefiind abrogata prin noua Lege a pensiilor publice nr. 263/ 16.12.2010, reiese ca Legea 218/27.10.2008 privind acordarea de punctaj suplimentar, la calcularea punctajului mediu al pensionarilor care au lucrat la locuri de munca incadrate in  grupa I si II de munca (pensionati anterior datei de 01.04.2001), desi a fost amanata de catre guvernul Boc, prin OUG nr. 114/23.12.2009 pentru a fi aplicata incepand cu data de 01.01.2011, nu s-a regasit ca suma, in cuantumul pensiilor primite pe luna ianuarie 2011.

Iata confirmarea. In MO nr. 65/ 26.01.2011, este publicata Decizia Curtii constitutionale nr. 1300/ 14.10.2010, privind o exceptia de neconstutionalitate, referitoare la art. 165 indice 1 din Legea nr. 19/ 2000, articol care prevede tocmai majorarea cu 5o % a punctajului anual, pentru fiecare an lucrat in grupa I, respectiv cu 25 % a punctajului anual, pentru fiecare an lucrat in grupa a II-a de munca. In motivarea deciziei curtii se mentioneaza, citez: „Prin urmare, in prezent, art.165 indice 1 din Legea nr. 19/ 2000, este in vigoare in forma reglementata de Legea nr. 218/ 2008.”, adica incepand cu data de 01.01.2011.

Oare ce o mai coace „inventivul” domn Boc, la comanda Aport, a liderului sau spiritual, situat la Cotroceni ?  Cum va iesi din aceasta noua „dilema”, profesorul universitar in drept, dl. Boc, situatie in care il pune, din ce in ce mai des, lipsa respectului (devenit proverbial si perpetuu, al guvernului), vis a vis de lege ?

Cum putem „ajuta”, guvernul, noi, pensionarii ? Folosind posta, este cazul sa trimitem, zeci de mii de scrisori, cu confirmare de primire, adresate caselor judetene de pensii, prin care sa ne solicitam drepturile. Raspunsul obligatoriu al casei de pensii este in 30 de zile, de la data inregistrarii adresei la posta. Urmatorul pas, in caz de neaplicare al legii, de catre casa judeteana de pensii, poate fi deschiderea unei actiuni in justitie, cu solicitarea de daune morale (ne-a pus, pe noi pensionarii, pe drumurile justitiei) si materiale (institutia statului nu ne-a acordat un drept legal), de la persoanele vinovate, nu de la institutia statului (am plati tot noi, cei care cotizam prin taxe si impozite).

Sfat obligatoriu: consultati anterior monitorul oficial, pentru a va convinge de veridicitatea celor relatate mai sus.

Pensionari, faceti ceva

ianuarie 15, 2011

Principiul egalitatii in drepturi, unul dintre multele principii declarative, doar (dar intens trambitat), ale Legii pensiilor nr. 263/ 16.12.2010, care vrea sa zica, cum ca aceasta lege ii pazeste pe pensionari de discriminare, este deja un mit, dupa parerea mea. De ce ? Cine nu crede sa se uite cu atentie, pe cuponul de pensie din luna ianuarie 2011 si sa compare sumele, percepute ca asigurari de sanatate (CASS), cu cele din cuponul de pe luna decembrie 2010. Veti constata ca procentul de retinere, de 5,5 % a fost aplicat la intreaga pensie si nu numai la ceea ce depaseste 740 lei.

Nu am nimic, doamne fereste, cu pensionarii care au pensii mai mici de 740 lei/ lunar. Despre ce egalitate poate fi vorba, insa, plecand de la alt principiu al aceleiasi legi, al contributivitatii, care zice ca fiecare pensionar primeste pensie, dupa cotizatia platita in perioada cat a contribuit la fondul de pensii si corespunzator cu numarul anilor lucrati ? Prin perceperea CASS, la o anume categorie de pensionari, multi dintre acestia sunt adusi la acelasi nivel, al pensiei, cu cei care au pensia, apropiata ca valoare, de 740 lei/ lunar. Nu am date pentru a face o socoteala exacta, cati pensionari sunt in aceasta situatie. Plecand de la valoarea pensiei medii si a numarului de pensionari, as inclina sa cred, ca numarul acestor pensionari „egalizati” din condeiul unui contabil,se apropie numeric, de 1 milion.

Cred ca numai o minte bolnava, poate sa gandeasca astfel de masuri. Se recapitulez. Intai a fost impozitarea tuturor pensiilor. Curtea constitutionala nu a fost de acord, zicand ca se incalca un drept de proprietate. Mintea bolnava a lansat ideea ca nu ajung banii la sanatate si a inceput atacul din presa, asupra pensionarilor care nu platesc. De fapt si de drept, conform prevederilor Legii sanatatii nr. 95/ 2005, pentru pensionarii cu pensii mai mici de 1.000 lei/ lunar, statul era dator sa vireze corespunzator celor 5,5 % din pensia acestora, bani de la bugetul de stat (lucru care nu a fost realizat niciodata), in fiecare an, la bugetulul asigurarilor sociale. Aceasta prevedere a legii, a fost amanata in fiecare an, incepand cu 2005, pentru anul urmator. In final s-a ajuns la taxarea pensiilor peste 740 lei/ lunar, cu 5,5 %, drept contributie a pensionarilor la asigurarile de sanatate.

De cand s-a instituit contributia pentru asigurarile de sanatate, nu s-a publicat niciodata un cuantum al sumelor stranse, nu s-au facut publice in ce au constat cheltuielile pentru sanatate, din acest fond. Nu cred ca mai este nevoie sa zic ceva despre situatia de astazi, a sistemului national de sanatate.

Nu am apucat sa studiez in amanuntime legea cea noua a pensiilor. Banuiesc multe capcane, pentru viitorii pensionari.

Pensionarii acestei tari, raman una din categoriile profund defavorizate, de cetateni ai acestei tari, chiar daca „vocalistii” puterii si „menestrelii” cu program de lucru prelungit, din slujba puterii, insista in continuare prin presa, sa invrajbeasca categoriile de pensionari, intre ele, salariatii cu pensionarii, salariatii de la stat cu cei din privat.

Cu ceva timp in urma s-a dat publicitatii, Decizia Curtii constitutionale nr. 1278/ 12.10.2010 (MO nr.808/ 03.12.2010), prin care se spunea, cu referire la prorogarea repetata a temenului de aplicare al Legii nr. 218/ 2008, privind grupele de munca I si II, pentru pensionarii care au lucrat in aceste conditii de munca. Zicea acolo, citez: „Desigur, prorogarea repetata a intrarii in vigoare a unei masuri reparatorii, nu este de dorit, intrucat ar putea infrange in final, chiar esenta dreptului la pensie, ceea ce este inadmisibil.”

 In Decizia Curtii constitutionale nr. 1541/ 25.11.2010 (MO nr. 30.13.01.2010), se spune, citez: „Curtea a avertizat ca prorogarea repetata a intrarii in vigoare a unei masuri reparatorii, nu este de dorit. Datorita situatiei economice si financiare deosebite …. statul este indrituit sa adopte si atare masuri ….. Cu privire la eventuala afectare negativa a dreptului la pensie, curtea considera  ca o atare sustinere este neintemeiata.”

Alba-neagra la nivelul unei institutii fundamentale a statului, care ar trebui sa fie apolitica.

Prin ambele decizii s-au respins exceptiile de neconstitutionalitate, invocate. Ceea ce este nesesizat de nimeni, este faptul ca Legea nr. 218/ 2008, trebuia sa intre in vigoare la data de 01.01.2011, nemaifiind un alt act normativ care sa amane termenul de aplicare. Legea noua a pensiilor nr. 263/ 2010 nu a abrogat Legea nr. 218/ 2008.

Oare opozitia parlamentara nu ar trebui sa faca valva, lasand sa se mai coaca aliantele preelectorale ? Purtatorii cu vorba ai asociatiilor de pensionari, nu ar fi cazul sa iasa din culcusul cald si sa ceara drepturile pentru membrii asociatiei, in loc sa cante in struna guvernantilor, prin comisii bilaterale, guvern – asociatii de pensionari, comisii de altfel complet inutile, dar pentru care primesc unele bonusuri (exemplu – consiliul pentru persoane varstnice). Oare sindicatele, nu ar fi cazul sa aiba grija de viitorii pensionari, in loc sa se afiseze pe la ministerul muncii si prin comisii tripartite, al caror rol desi este bine stabilit, nu si-au aratat decat mult prea rar, eficienta, in favoarea pensionarilor sau a salariatilor ?

Imi vine sa plang. Nu am crezut, ca dupa decembrie 1989, vor reveni vremuri tulburi pentru acest popor greu incercat, in care saracia sa ia amploare si mai mare. Este de neimaginat sa vezi cetateni amarati, ai acestei tari, riscandu-si viata, pentru a „pescui” pachete cu alimente din haul plin cu saramura (cascat in mijlocul drumului, prin scufundarea terenului, la Ocna Mures), pentru a avea ce pune pe masa copiilor.  Este greu de digerat pentru omul simplu, sa vada un cetatean disperat al acestei tari (ca nu-si mai poate intretine copilul cu handicap), aruncandu-se in plenul parlamentului, de la un balcon al salii de sedinta, iar asa zisi colegi ai autorului gestului disperat, cautand sa minimalizeze gestul acestuia, chiar incercand sa induca in mintea omului simplu (privitor la tv), cum ca omul ar fi avut destui bani, dar nu ar fi sanatos mintal.

Nu inteleg politicienii puterii, care pusi in fata unor lucruri evidente (Europa nu este de acord ca Romania sa faca parte din spatiul Schengen), invoca vina Bulgariei ca nu si-a securizat frontierele, fara a vedea cum zeci de tiruri cu tigari de contrabanda, cereale, carne, marfuri din China, etc. sunt depistate dupa ce trec granitele Romaniei, spre UE. Cocaina si heroina este depistata prin masini trecute prin vamile tarii, fiind oprite, aproape zilnic, pe drumurile Europei. Eu cred ca obrazul gros nu poate fi „barbierit” decat cu briciul bine ascutit.

Trebuie facut ceva. Daca vrem sa fim considerati, cu adevarat, cetateni europeni, trebuie eliminate de urgenta, din spatiul public, „trompetele puterii”, acesti amatori – servili politici ai actualei guvernari, incompetenti de inalta clasa, caricaturi in ale profesionalismului, lideri centrali si locali, parati, ai zilelor noastre. Presa sa redevina motorul progresului adevarat,  nu sa fie orientata intr-o directie sau alta, dupa cum bate vantul puterii politice. Opozitia (oare exista asa ceva, cu adevarat sau este tot „bataia” pentru ciolan ?) sa vina cu un program viabil de redresare al tarii, pe care sa-l poata sustine economic si financiar, daca vor veni la putere sau in caz contrar, in cateva luni, daca nu-si vor respecata programul, sa plece. Credeti ca este posibil ?

Comicarie politica si nu prea ….

noiembrie 23, 2010

De ceva vreme, am incercat sa ma detasez de „evenimentele politice”, sa stau cat mai putin in fata televizorului, atunci cand se pune tara la cale, de catre aceeasi „meseriasi” permanenti, in ale politicii, pe la televiziuni, sa trec cu vederea peste articolele din presa scrisa, care desfac firul in patru, cand este vorba de ce a zis presedintele, cum au replicat sefii de partide, ce parere au analistii si comentatorii politici.

Din intamplare, am deschis televizorul, in momentul plin de elogii, fara continut, dedicat de colegii de partid, alegerii Elenei Udrea in functia de presedinte al organizatiei PDL Bucuresti.

Nu credeam ca voi mai asista vreodata, la osanale ridicate in cinstea „conducatorului iubit” si a consoartei acestuia. La 20 de ani de la „demolarea” clanului ceausist, nu credeam sa mai fie posibil, ca menestrelii de serviciu ai PDL sa proslaveasca imaginea unui coleg de-al lor.

Prin slavirea fara limite a conducatorilor iubiti, la toate sarbatorile tarii si ridicarea de osanale in cinstea lor, pe postul de televiziune, in cele 2 ore de program zilnic si prin toate ziarele epocii comuniste, a inceput si s-a acutizat in timp, saracia din anii ’80.

Sa revenim, oare, noi romanii, la vechile metehne ? Sa fi uitat atat de repede, cozile inteminabile, la alimentele date pe cartela, la abonamentul de lapte, pentru a avea cu ce hrani copilul abia nascut ? Sa revenim, oare, la zilele in care, apropierea sarbatorilor, insemna o goana teribila, dupa portocale si bomboane pentru pomul de Craciun ?

Sau mai bine sa promovam interpelari si reprosuri ale saracilor tarii, adresate acelorasi „sarbatoriti politici”, care se incumeta sa le dea ciocolata copiilor si pantofi de unica folosinta, femeilor sinistrate, la inundatii, de genul – aveti cizme de 1500 euro si poseta de 2000 euro, iar noi murim de foame.

Sarmana tara, pe ce maini ai ajuns ?      😦

Tupeu, mita, inconstienta

august 5, 2010

Ca si cum nu am asista zilnic la destule porcisme si clovnerii politice, adeseori cu aceeasi protagonisti , care se plimba pe la toate televiziunile, unii „actori talentati” (deja consacrati in marlanii, minciuni si mahalagisme), altii, invatacei in ale mimarii interesului national, pe micul ecran, dar pupincuristi in devenire, zilnic, te lovesti, pe strada, de noi si noi „dovezi”, ale ineficientei si dezinteresului institutiilor statului, ale nesimtirii fara limite a unor corifei locali, membrii de vaza ai partidului de guvernamant si/sau a consoartelor sau a odraslelor lor. 

Tupeu. O distinsa doamna, dupa port (toale scumpe, nu si de bun gust) si chiar dupa fizic (inca tanara, bine intretinuta, adica coafata si rimelata) isi alege flori de la mai multe tarabe din piata.

Cand vanzatoare ii aminteste timid ca a „uitat” sa plateasca, „doamna”, cu o sila infinita in priviri, ii da replica, plina de naduf si cu sictir verbal – ce…, ai uitat cate a facut sotul meu pentru voi ? La insistenta vanzatoarei, cum ca ea este o simpla salariata a patronului, in miscare fiind, „doamna” ii arunca peste umar – da caietul, sa-ti semnez, in el.

Paraseste sectorul flori, din piata, ziua, in amiaza mare si fara a se uita in urma sau in laturi, lasa cu gura cascata, o multime de cumparatori, aflati cu treburi casnice, prin piata.

Mita. Se sarbatoreste ziua orasului. Pe soseaua de la marginea parcului, se intind pe vreo 300 m, tarabe si corturi, cu mici, bere si covrigi, tarabe si corturi, cu gablonzuri, jucarele pentru copii infantili (le vezi, aceleasi, in toate targurile, iarmaroacele si balciurile), ca si cum copii nostrii ar fi ramas, la mintea celor care le-au inventat, in urma cu 10-15 ani, tarabe si corturi, cu ulcele, tingiri si linguri din lemn (asa-zise, piese de artizanat, aduse de catre chinezi la talciocul Europa si luate de acolo de catre acesti comercianti, parati), s.a.m.d.

Inspectiile specializate ale statului nu pot pierde ocazia de a iesi in teren, sa „mustruluiasca” comerciantii. De inspectat, nu poate fi vorba. Nu de aceea au venit ei, acolo. Servesc mici, carnati, fripturi, pastrama. Beau cola si sprite, ca doar sunt in exercitiul functiunii, nu (!?) si este interzis la bere. 

Consumator fiind, ai fi tentat sa crezi ca si ei sunt oameni, este ora pranzului si le este foame. Dar „maldarul”de preparate la gratar, de la masa lor (4 persoane), poate hrani cu usurinta, un pluton de soldati hamesiti, atunci iesiti in permisie, in oras.

Cum mesenii dumica, cu lehamite, satui si imbuibati fiind, deja, iar patroana de la taraba de alaturi, apare cu o noua transa de fripturi, aburinde, nu poti sa nu te intrebi – o fi nunta, o fi botez sau au navalit inspectorii statului, iesiti in teren, sa verifice, la sange, comportamentul sanitar, veterinar, financiar, etc., al tarabagiilor ? Eviti, sa te intrebi, din propria-ti rusine, de rusinea lor, daca mai sunt si altii, prin jur, care la fel cu tine, sa-i recunoasca pe vasnicii inspectori.

Inconstienta, prostie, tembelism, lipsa de ratiune elementara, desinteres sau lipsa de respect profesional, incapacitate intelectuala sau lipsa de eficienta a institutiilor statului ? Din toate si cumulativ. 

La nici 6 luni, de la inregistrarea unui accident de munca, cu invaliditate, cand un lucrator a ramas o leguma, in urma prabusirii malurilor de 4 m ai unui sant, proaspat sapat, cu excavatorul, sant neasigurat corespunzator, cu dulapi metalici, gasesti aceeasi firma, ca monteaza in sant, tronsoane de canalizare, cu diametrul de 600 mm si lungimea de 6 m, cu aceeasi echipa de lucratori, dar cu alt sef al punctului de lucru (fostul sef este in proces penal, la tribunal, urmand a fi cercetat si in proces civil, pentru daune materiale si daune morale aduse victimei si urmasilor acestuia), lucrand in conditii si mai periculoase decat la data producerii evenimentului nefericit, anterior amintit.

Cand cel care a facut expertiza tehnica, pentru parchet, la evenimentul amintit, ii atrage atentia, din pur spirit civic, sefului punctului de lucru, acesta, nevinovat, il intreaba senin pe expert, daca vrea cumva sa-l ia de piept ?

Cand aude ca risca sa fie cercetat si el pentru nerespectarea dispozitiilor stabilite de catre inspectorul de munca, care a cercetat evenimentul, „seful” se schimba la fata, devine stacojiu si se face ca pricepe ce i se spune. Se indeparteaza alene, spre echipa de muncitori.

Crede cineva, cumva, ca individul a inteles ceva ? Gresit. Si a doua zi, lucra, in aceleasi conditii periculoase, riscand viata muncitorilor, din sant.

Intrebarea care se pune – de ce inspectorii de munca nu au sesizat modul defectuos in care continua sa lucreze firma, nu au oprit lucrul, nu au trimis sesizare la parchet ? Era o atitudine legala si normala a inspectorului de munca, care era informat, cu siguranta (este una din atributiile sale de serviciu, pentru care este platit din bani publici), ca firma lucra, in sectorul respectiv, atitudine care este normala, intr-o tara normala, cu oameni constienti, cu politicieni responsabili, cu inspectori ai statului, profesionisti adevarati, nu clienti politici. 

Aceasta este Romania adevarata, in care traim. Avem argumente suficiente, pe care sa le invocam acelora, care, satui de aceasta situatia de zi cu zi, din tara, se hotarasc, sa emigreze ? Nu prea. Le putem cere, in continuare, sa mai aiba rabdare, ca poate lucrurile se vor indrepta, in viitor ? Pana cand, sa mai aiba rabdare?    😦