Decizia ÎCCJ nr. 4884/ 26.10.2023 Forța probantă a unei expertize extrajudiciare

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că expertiza extrajudiciară nu beneficiază exclusiv prin ea însăşi de funcţie probatorie (conform Subsecţiunii a 3-a din cadrul Cărţii a II-a, Titlului I, Capitolul al II-lea, Secţiunea a II-a a C. proc. civ.), fără a fi incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. 1. pct. 5 C. proc. civ. în cazul neluării în considerare de către instanță. (Decizia nr. 4884 din 26 octombrie 2023,  pronunțată de Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție)

Sursa: https://www.juridice.ro/730151/iccj-forta-probanta-a-unei-expertize-extrajudiciare.html?utm_source=newsletter&utm_medium=email&utm_campaign=juridice_news&utm_term=2024-03-20/

Decizia ICCJ n4. 4884/ 26.10.2023 produce efecte dupa publicarea in MO

Decizia ÎCCJ nr. 3584/ 28.06.2023. Respingerea probei cu expertiză, dar valorificarea de instanță a unei expertize extrajudiciare

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că nu se poate exercita un control judiciar asupra unei hotărâri în condițiile în care instanţa de fond nu a analizat efectiv cauza şi nu a prezentat argumentele pe care şi-a întemeiat hotărârea, iar acest viciu afectează şi încuviinţarea şi administrarea probatoriului propus de părţi.

În speță, instanța supremă a constatat că: ”instanţa de fond a respins ca nefiind necesară administrarea probei cu expertiză, în raport de obiectul cererii şi de obiectivele propuse de reclamantă, însă la dosar se află un raport de expertiză extrajudiciară (ce a fost avut în vedere la pronunţarea hotărârii), precum şi faptul că o parte din obiectivele propuse reprezintă practic interpretarea unor înscrisuri depuse deja la dosar, care nu ţin de competenţa expertului judiciar şi care pot fi apreciate în cadrul administrării probei cu înscrisuri”.

Decizia ICCJ nr. 3584 din 28 iunie 2023, a fost pronunțată de Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție si produce efecte dupa publicarea in MO.

Sursa: https://www.juridice.ro/726367/iccj-respingerea-probei-cu-expertiza-dar-valorificarea-de-instanta-a-unei-expertize-extrajudiciare.html/

Decizia ÎCCJ nr. 4711/ 19.10.2023 Nesemnarea statelor de plată de salariați.

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că nesemnarea statelor de plată de salariați nu înseamnă, automat, că plata salariului nu a fost efectuată sau  că serviciile nu au fost prestate, art. 168 Codul muncii permițând ca dovada plăţii salariului să poată fi realizată şi prin alte documente justificative, nu doar prin semnătura salariatului (Plata salariului se dovedeşte prin semnarea statelor de plată, precum şi prin orice alte documente justificative care demonstrează efectuarea plăţii către salariatul îndreptăţit). (Decizia nr. 4711 din 19 octombrie 2023, pronunțată de Secţia de Contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție)

Sursa: https://www.juridice.ro/722474/iccj-nesemnarea-statelor-de-plata-de-salariati.html?utm_source=newsletter&utm_medium=email&utm_campaign=juridice_news&utm_term=2024-01-26/

Decizia ICCJ nr. 4711/ 19.11.2023 produce efecte dupa publicarea in MO

Decizia ICCJ nr. 17/ 23.10.2023 Revizuire drepturi de pensie conform Deciziei ICCJ nr. 11/ 25.05.2015 cu referire la art. 169^1 din Legea nr. 263/ 2010 privind sistemul unitary de pensii publice.

ÎCCJ În numele legii

Decide:

Admite recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și, în consecință, stabilește că: Prevederile art. 1691 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, nu înlătură și nu împiedică revizuirea drepturilor de pensie cu aplicarea dispozițiilor art. 2 alin. (1) și art. 4 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, aprobată cu completări prin Legea nr. 78/2005, cu modificările și completările ulterioare, coroborate cu dispozițiile art. 2 alin. (1) și (3) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 1.550/2004 privind efectuarea operațiunilor de evaluare în vederea recalculării pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, în conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare, în interpretarea dată acestor texte prin Decizia nr. 11 din 25 mai 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție — Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 522 din 14 iulie 2015. Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Decizia ICCJ nr. 17/ 23.10.2023 a fost publicata in MO nr. 1129/ 14.12.2023

Decizia ÎCCJ nr.17/ 23.10.2023.

RIL admis. Interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 2 alin. (1) și art. 4 alin. (1) din OUG nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat.

Luni, 23 octombrie 2023, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul competent să judece recursul în interesul legii, legal constituit, a soluţionat un recurs în interesul legii, fiind pronunţată următoarea soluţie:

Prin Decizia nr. 17/2023, ÎCCJ a admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi, în consecinţă, stabileşte că:

Prevederile art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, nu înlătură şi nu împiedică revizuirea drepturilor de pensie cu aplicarea dispoziţiilor art. 2 alin. (1) şi art. 4 alin. (1) din OUG nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, aprobată cu completări prin Legea nr. 78/2005, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu dispoziţiile art. 2 alin. (1) şi (3) din anexa la HG nr. 1.550/2004 privind efectuarea operaţiunilor de evaluare în vederea recalculării pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, în conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, în interpretarea dată acestor texte prin Decizia nr. 11 din 25 mai 2015, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în MO al României, Partea I, nr. 522 din 14 iulie 2015.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Decizia ÎCCJ nr.17/ 23.10.2023 produce efecte dupa publicarea in MO.

https://www.juridice.ro/711479/iccj-ril-admis-interpretarea-si-aplicarea-unitara-a-dispozitiilor-art-2-alin-1-si-art-4-alin-1-din-oug-nr-4-2005-privind-recalcularea-pensiilor-din-sistemul-public-provenite-din-fostul-sist.html?utm_source=newsletter&utm_medium=email&utm_campaign=juridice_news&utm_term=2023-10-24/

Decizia ÎCCJ nr. 1850 din 31 martie 2023. Neatacarea cu recurs a încheierii interlocutorii prin care s-au respins obiecțiunile la expertiză.

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că expertiza are o valoare probatorie relativă, fără a lega instanța de concluziile raportului de expertiză, ci, din contră, instanța trebuie să motiveze omologarea sau respingerea concluziilor raportului, putând exista situaţii în care expertiza nu poate fi înlăturată decât printr-un alt mijloc de probă de o valoare ştiinţifică egală. În speță, instanța supremă a constatat că ”se confirmă susţinerile celor două recurente în sensul că lucrarea de specialitate, în modul în care a fost efectuată, nu a lămurit, pe de-a întregul, împrejurările de fapt invocate de către organele fiscale, în susţinerea legalităţii actelor contestate, iar argumentele primului judecător, avute în vedere, în respingerea obiecţiunilor la raportul de expertiză, inserate în încheierea interlocutorie de la termenul de judecată din data de 30 iunie 2021, sunt neconvingătoare; este adevărat că, prin recursurile care au învestit instanţa de reformare, cele două recurente nu au atacat, în mod expres, şi această încheiere interlocutorie, dar acest fapt nu împiedică analizarea sentinţei, din această perspectivă, câtă vreme stabilirea lacunară a situaţiei de fapt, ca efect al respingerii obiecţiunilor s-a perpetuat şi reflectat în nelegalitatea hotărârii de fond recurată, potrivit argumentelor anterior expuse.” Soluția: trimiterea cauzei spre rejudecare, refacerea raportului de expertiză, din perspectiva tuturor împrejurărilor neclarificate sau chiar efectuarea unei noi lucrări de specialitate, administrarea suplimentară a oricăror mijloace de probă de natură să conducă la corecta stabilire a situaţiei de fapt, după supunerea, în dezbaterea contradictorie a părţilor, a acestor măsuri procesuale.

Decizia nr. 1850 din 31 martie 2023, a fost pronunțată de Secţia de Contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

https://www.juridice.ro/701004/iccj-neatacarea-cu-recurs-a-incheierii-interlocutorii-prin-care-s-au-respins-obiectiunile-la-expertiza.html?utm_source=newsletter&utm_medium=email&utm_campaign=juridice_news&utm_term=2023-08-24/

Decizia ICCJ nr. 36 din 15 mai 2023 Incadrare locuri de munca din domeniul silviculturii in conditii speciale.

ÎCCJ În numele legii Decide:

Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Oradea — Secția I civilă, în Dosarul nr. 3.678/111/2021, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile privind interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 20 alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 427/2001, astfel cum a fost modificată și completată prin Legea nr. 234/2019 și, în consecință, stabilește că: Locurile de muncă din domeniul silvicultură, în care se desfășoară activitățile menționate la art. 20 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000, se încadrează ope legis în condiții speciale. Personalul silvic care a desfășurat activitățile indicate la art. 20 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 234/2019, beneficiază de încadrarea locului de muncă în condiții speciale și de drepturile prevăzute la art. 20 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000. Obținerea beneficiilor prevăzute de art. 20 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000 la data deschiderii drepturilor de pensie nu este condiționată de plata contribuțiilor de asigurări sociale, iar dovada acestora nu trebuie să rezulte din declarația nominală de asigurare pentru perioada ulterioară datei de 1 aprilie 2001. Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Decizia ICCJ nr. 36 din 15 mai 2023 a fost publicata in MO nr. 580/ 27.06.2023

Decizia ICCJ nr. 2/ 13.03.2023

Conditii legale pentru reducere varsta standard de pensionare cu 13 ani.

ICCJ, Completul pentru solutionarea recursului in interesul legii, în numele legii decide: 

Admite recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Suceava şi, în consecinţă, stabileşte că:

În interpretarea şi aplicarea dispozițiilor art. 56² alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, modificată şi completată prin Legea nr. 197/2021, dispoziţiile legale evocate recunosc ope legis o reducere a vârstei standard de pensionare cu 13 ani pentru persoanele care au realizat un stagiu de cotizare de 25 de ani, corespunzător activității desfăşurate cel puţin 30 de ani în locurile de muncă prevăzute de art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, modificată şi completată prin Legea nr. 197/2021, indiferent de condițiile în care a fost încadrată activitatea de angajator/fostul angajator, conform legislației anterioare şi indiferent de tipul contribuției de asigurări sociale datorate de angajator/fostul angajator.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Decizia ICCJ nr. 2/ 13.03.2023 a fost publicata in MO nr. 371/ 02.05.2023

Decizia ICCJ nr. 2/ 13.03.2023. RIL admis.

Vârsta standard de pensionare se reduce cu 13 ani pentru persoanele care au realizat un stagiu de cotizare de 25 de ani în unitățile de producție a energiei electrice.

Luni, 13 martie 2023, ÎCCJ – Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, legal constituit, a pronunțat următoarea soluție:

ÎCCJ admite recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Suceava şi, în consecinţă, stabileşte că:

În interpretarea şi aplicarea dispozițiilor art. 56² alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, modificată şi completată prin Legea nr. 197/2021, dispoziţiile legale evocate recunosc ope legis o reducere a vârstei standard de pensionare cu 13 ani pentru persoanele care au realizat un stagiu de cotizare de 25 de ani, corespunzător activității desfăşurate cel puţin 30 de ani în locurile de muncă prevăzute de art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, modificată şi completată prin Legea nr. 197/2021, indiferent de condițiile în care a fost încadrată activitatea de angajator/ fostul angajator, conform legislației anterioare şi indiferent de tipul contribuției de asigurări sociale datorate de angajator/ fostul angajator.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Decizia ICCJ nr. 2/ 13.03.2023 produce efecte dupa publicarea in MO

Sursa: https://www.juridice.ro/825410/iccj-ril-admis-varsta-standard-de-pensionare-se-reduce-cu-13-ani-pentru-persoanele-care-au-realizat-un-stagiu-de-cotizare-de-25-de-ani-in-unitatile-de-productie-a-energiei-electrice.html?utm_source=newsletter&utm_medium=email&utm_campaign=juridice_news&utm_term=2023-03-14/

Decizia ÎCCJ nr. 267/ A din 20.12.2022. Interceptarea convorbirilor telefonice de către SRI.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că sunt lovite de nulitate absolută interceptările și înregistrarea convorbirilor telefonice ale unui inculpat efectuate de Serviciul Român de Informații, în baza Protocolului nr. 00750/ 4 februarie 2009 dintre SRI și DNA (Decizia nr. 267/A din 20 decembrie 2022, pronunțată de Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție).

Decizia ICCJ nr. 267/ 2012.2022 se aplica dupa publicare in MO

Decizia ICCJ nr. 73 din 7 noiembrie 2022 Drepturi ale vaduvelor supravietuitoare care nu s-au recasatorit, dupa persoane care au efectuat stagiul militar in cadrul DGSM

ÎCCJ În numele legii decide:

Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Bacău — Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, prin Încheierea din 9 iunie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 1.653/110/2021, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept și, în consecință, stabilește că:

În interpretarea dispozițiilor art. 5 lit. a) și lit. b) teza finală din Legea nr. 309/2002 privind recunoașterea și acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950—1961, cu modificările și completările ulterioare, văduvele supraviețuitoare care nu s-au recăsătorit beneficiază nu doar de scutirea de la plata taxei de abonament la radio și televizor, ci și de asistență medicală și medicamente în mod gratuit, atât în tratamentul ambulatoriu, cât și în timpul spitalizării.

Obligatorie, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 7 noiembrie 2022.

Decizia ICCJ nr. 73/ 07.11.2022 a fost publicata in MO nr. 72/ 27.01.2023

Decizia ÎCCJ nr. 144/ A din 21.07.2022. Cerere majorare onorariu expert formulată în apel, în lipsa exercitării apelului.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că formularea în apel de către experți a unei cereri de majorare a onorariului, după ce aceeași cerere fusese formulată în fața instanței de fond, cerere încuviințată, dar nedispunându-se achitarea onorariului majorat, nu poate fi primită în lipsa formulării unei cereri de apel (art. 409 lit. e) C. proc. pen., pot face apel „martorul, expertul, interpretul şi avocatul, în ceea ce priveşte amenzile judiciare aplicate prin sentinţă, precum şi în ceea ce priveşte cheltuielile judiciare şi indemnizaţiile cuvenite acestora.

Decizia nr. 144/A din 21 iulie 2022 a fost pronunțată de Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție)

Sursa:

https://www.juridice.ro/815190/iccj-cerere-majorare-onorariu-expert-formulata-in-apel-in-lipsa-exercitarii-apelului.html?utm_source=newsletter&utm_medium=email&utm_campaign=juridice_news&utm_term=2023-01-03

Decizia ÎCCJ nr. 1939/ 19.10.2022 Cuantificarea şi dovedirea cheltuielilor de judecată

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că se impune acordarea cheltuielilor de judecată, conform art. 453 alin. 1 C. proc. civ., dacă partea care solicită cheltuielile de judecată (onorariu de avocat) a depus acte justificative, fiind îndeplinită astfel cerinţa dispoziţiilor art. 452 C. proc. civ. cu privire la cuantificarea şi dovedirea cheltuielilor de judecată. (Decizia nr. 1939 din 19 octombrie 2022, pronunțată de Secţia I civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție).

Sursa: https://www.juridice.ro/814342/iccj-cuantificarea-si-dovedirea-cheltuielilor-de-judecata.html?utm_source=newsletter&utm_medium=email&utm_campaign=juridice_news&utm_term=2022-12-27/

Decizia ICCJ nr. 1939/ 19.10.2022 devine efectiva dupa publicarea in MO

Excepție de neconstituţionalitate admisă: Prin OUG nu se poate diminua cuantumul pensiei, nici prin instituirea de impozite, nici prin instituirea de alte contribuții.

Joi, 15 decembrie 2022, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a posteriori, cu unanimitate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sunt neconstituționale dispozițiile art. XXIV pct. 11 [cu referire la art. 153 alin. (1) lit. f ind. 2)], pct. 12 [cu referire la art. 154 alin. (1) lit. h) sintagma „de până la suma de 4.000 lei lunar inclusiv”], pct. 13 [cu referire la art. 155 alin. (1) pct. a ind. 1)], pct. 14 [cu referire la sintagma „venituri din pensii” din cuprinsul titlului secţiunii a 3-a capitolul III al titlului V „Contribuții sociale obligatorii”], pct. 16 [cu referire la art. 157 ind. 3], pct. 17 [cu referire la sintagma „precum și al veniturilor din pensii” din cuprinsul titlului secțiunii a 4-a capitolul III al titlului V „Contribuții sociale obligatorii”], pct. 18 [cu referire la art. 168 alin. (1) în privința trimiterii la art. 153 alin. (1) lit. f ind. 2), alin. (5) în privința trimiterii la art. 157 ind. 3 și alin .(7) ind. 1] și pct. 19 [cu referire la alin. (1) lit. a) în privința trimiterii la art. 153 alin. (1) lit. f ind. 2)] și art. XXV alin. (1) lit. c) [cu referire la pct. 12, 13, 16, 18 în privința alineatelor (1) și (5) ale art. 168 și pct. 19] din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea şi completarea unor acte normative, potrivit unui comunicat.

În esență, Curtea a reținut că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 a diminuat cuantumul pensiei prin instituirea unei contribuții la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate. Or, prin  ordonanță de urgență nu se poate diminua cuantumul pensiei, nici prin instituirea de impozite, nici prin instituirea de alte contribuții, pentru că o asemenea măsură conduce la o afectare a dreptului la pensie prevăzut de art. 47 alin. (2) din Constituție, fiind, astfel, contrară art. 115 alin. (6) din Constituție, care interzice afectarea drepturilor și libertăților fundamentale prin ordonanțe de urgență.

Sursa: https://www.juridice.ro/813587/exceptie-de-neconstitutionalitate-admisa-prin-oug-nu-se-poate-diminua-cuantumul-pensiei-nici-prin-instituirea-de-impozite-nici-prin-instituirea-de-alte-contributii.html?utm_source=newsletter&utm_medium=email&utm_campaign=juridice_news&utm_term=2022-12-16/

Decizia CC nr. 650/ 15.12.2022 a fost publicata in MO nr. 1262/ 28.12.2023

Decizia produce efect de la publicarea in MO, data de la care se restituie sumele colectate ilegal (respectiv 28-31.12.2022 si ianuarie 2023), incepand cu luna februarie 2023.

Decizia ÎCCJ nr. 78/ 28.11.2022. Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul de către o persoană care deţine un permis de conducere provizoriu eliberat în Marea Britanie („Provisional Driving Licence”) constituie infracţiunea de conducere a unui vehicul fără permis de conducere, în situaţia în care persoana nu are dreptul de a conduce autovehicule în România.

Luni, 28 noiembrie 2022, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, legal constituit, a pronunțat următoarea soluție:

Prin Decizia nr. 78/2022, ÎCCJ a admissesizarea formulată de Curtea de Apel Alba Iulia – Secția penală prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:

„În situaţia în care, potrivit legislaţiei române, este obligatoriu ca persoana care conduce pe drumurile publice un vehicul să deţină un permis de conducere, iar aceasta posedă exclusiv un permis de conducere provizoriu eliberat de autoritatea competentă din Marea Britanie (Provisional Driving Licence), se reţine forma atenuată  a infracţiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere prevăzută de art. 335 alin. (2) din Codul penal, respectiv situaţia în care persoana nu are dreptul de a conduce autovehicule în România ?” și stabilește că:

Potrivit legislaţiei române, conducerea pe drumurile publice a unui vehicul de către o persoană care deţine un permis de conducere provizoriu valabil, eliberat de autoritatea competentă din Marea Britanie („Provisional Driving Licence”) constituie infracţiunea de conducere a unui vehicul fără permis de conducere prevăzută de art. 335 alin. (2) din Codul penal, în situaţia în care persoana nu are dreptul de a conduce autovehicule în România.

Decizia ICCJ nr. 78/ 28.11.2022 produce efecte dupa publicarea in MO.

Sursa: https://www.juridice.ro/811811/iccj-dezlegarea-unor-chestiuni-de-drept-conducerea-pe-drumurile-publice-a-unui-vehicul-de-catre-o-persoana-care-detine-un-permis-de-conducere-provizoriu-eliberat-in-marea-britanie-provisio.html?utm_source=newsletter&utm_medium=email&utm_campaign=juridice_news&utm_term=2022-11-29

Comunicat CCR din data de 17.11.2022. Este discriminatorie sintagma „sistemului public de pensii” din titlul Legii nr. 8/ 2006 privind instituirea indemnizației pentru pensionarii sistemului public de pensii.

Joi, 17 noiembrie 2022, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a posteriori, cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că este neconstituțională sintagma „sistemului public de pensii” din titlul Legii nr. 8/2006 privind instituirea indemnizației pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite și recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, precum și din cuprinsul art. 1 alin. (1) din această lege, potrivit unui comunicat.

În esență, Curtea a reținut că sintagma „sistemului public de pensii” din titlul Legii nr.8/2006, precum și din cuprinsul art. 1 alin. (1) din această lege are un caracter discriminatoriu, contrar prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție, întrucât legea condiționa acordarea indemnizației de apartenența la sistemul public de pensii. Or, ea trebuie acordată indiferent de sistemul public de pensii din care provine asiguratul.

Sursa: https://www.juridice.ro/810478/ccr-este-discriminatorie-sintagma-sistemului-public-de-pensii-din-titlul-legii-nr-8-2006-privind-instituirea-indemnizatiei-pentru-pensionarii-sistemului-public-de-pensii.html?utm_source=newsletter&utm_medium=email&utm_campaign=juridice_news&utm_term=2022-11-18/

Decizia ICCJ nr. 17/ 03.10.2022 Activitatea desfasurata in cadrul fostelor centre teritoriale de calcul pentru perioada lucrata dupa 01.03.1990 nu se poate incadra in grupa a 2-a de munca.

ÎCCJ in numele legii decide:

Respinge, ca inadmisibil, recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului, privind următoarea problemă de drept: Interpretarea și aplicarea dispozițiilor pct. 3 coroborat cu pct. 6—8 și pct. 12 raportat la anexa nr. 2 din Ordinul Ministerului Muncii și Ocrotirilor Sociale, Ministerului Sănătății și Comisiei Naționale pentru Protecția Muncii nr. 50/1990 pentru precizarea locurilor de muncă, activităților și categoriilor profesionale cu condiții deosebite care se încadrează în grupele I și II de muncă în vederea pensionării, cu completările ulterioare, și dispozițiilor pct. 1—5 din Ordinul Ministerului Muncii și Ocrotirilor Sociale, Ministerului Sănătății și Comisiei Naționale pentru Protecția Muncii nr. 125/1990 pentru precizarea locurilor de muncă, activităților și categoriilor profesionale cu condiții deosebite care se încadrează în grupele I și II de muncă în vederea pensionării, pentru perioada lucrată după 1 martie 1990, în sensul de a se stabili dacă activitatea desfășurată în cadrul fostelor centre teritoriale de calcul poate fi încadrată în grupa a II-a de muncă. Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 3 octombrie 2022.

Decizia ICCJ nr. 17/ 03.10.2022 a fost publicata in MO nr. 1105/ 16.11.2022

Decizia ÎCCJ nr. 73/07.11.2022. Drepturile cuvenite văduvelor supraviețuitoare care nu s-au recăsătorit.

ÎCCJ a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Bacău – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, prin Încheierea din 9 iunie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 1.653/110/2021, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept şi, în consecinţă, stabileşte că:

În interpretarea dispozițiilor art. 5 alin. (1) lit. a) şi lit. b) teza finală din Legea nr. 309/2002 privind recunoașterea și acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961, cu modificările și completările ulterioare, văduvele supraviețuitoare care nu s-au recăsătorit beneficiază nu doar de scutirea de la plata taxei de abonament la radio şi televizor, ci şi de asistență medicală şi medicamente în mod gratuit, atât în tratamentul ambulatoriu, cât şi în timpul spitalizării.

Obligatorie, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Decizia ICCJ nr. 73/ 07.11.2022 produce efecte dupa publicarea in MO

Decizia ICCJ nr. 54/ 03.10.2022 privind incetarea de drept a contractului individual de munca.

Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Bacău – Secţia I civilă în Dosarul nr. 2.316/103/2019.

În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 56 alin. (1) lit. c) şi art. 56 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte că:

Respingerea cererii de pensionare pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei standard de pensionare în procedura revizuirii prevăzută la art. 107 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, atrage aplicarea normelor de drept din Codul civil ce reglementează efectele nulităţii actului juridic, în privinţa deciziei de constatare a cazului de încetare de drept a contractului individual de muncă emise de angajator în temeiul dispoziţiilor art. 56 alin. (2) coroborat cu art. 56 alin. (1) lit. c) din Codul muncii.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Decizia ICCJ nr. 54/ 03.10.2022 a fost publicata in MO nr. 1055/ 31.10.2022

Decizia ICCJ nr. 19 din 11 aprilie 2022

Varsta standard de pensionare pentru acordare pensie de urmas.

ÎCCJ in numele legii decide:

Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Ploiești — Secția I civilă și, în consecință, stabilește că:

În interpretarea art. 85 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 și art. 3 alin. (1) lit. v) din Legea nr. 263/2010, vârsta standard de pensionare pentru acordarea pensiei de urmaș este atât vârsta standard de pensionare din anexa nr. 5 la Legea nr. 263/2010, cât și vârsta standard de pensionare redusă în condițiile legii.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Decizia ICCJ nr. 19/ 11.04.2022 a fost publicata in MO nr. 587/ 16.VI.2022

Decizia ÎCCJ nr. 215/ 05.04.2022 Când instanța preia concluziile expertului și din răspunsul la obiecțiuni, fără referire la susținerile celeilalte părți.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că este admisibil motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. 1 pct. 6 C. proc. civ. în situația în care litigiul a fost tranșat de către instanță prin însușirea argumentelor reclamantei şi preluând concluziile din raportul de expertiză întocmit în cauză şi din răspunsul la obiecţiuni, fără să analizeze şi să combată apărările pârâtei şi fără să arate propriul raţionament asupra cauzei deduse judecăţii. În speță, Înalta Curte a constatat că instanța deşi şi-a bazat concluziile şi pe „înscrisurile din dosar”, nu le-a identificat, pentru a se putea observa teza lor probatorie. A reţinut judecătorul fondului că „recalificarea sumelor respective drept dividende este lipsită de temei, nefiind dovedită aprobarea acordării de dividende în societate şi nici folosul personal al asociatului administrator”, „nefiind efectuată proba contrară că respectivele cheltuieli au fost efectuate în interesul societăţii şi în activitatea curentă a acesteia” în condiţiile în care reclamantei îi revenea sarcina probei, actul administrativ bucurându-se de prezumţia de legalitate şi temeinicie. Instanţa de fond a preluat întocmai concluziile expertului, fără a ţine seama şi de documentaţia care a stat la baza actelor a căror legalitate s-a verificat. Deşi instanţa şi-a însuşit în totalitate concluziile expertului se impunea să indice care sunt mijloacele de probă care i-au întemeiat convingerea de a exclude situaţia prezentată în documentaţia pârâtei, respectiv să indice înscrisurile sau eventual prezumţiile avute în vedere la excluderea situaţiei de fapt prezentată în documentaţia care a stat la baza emiterii deciziei de impunere şi a raportului de inspecţie fiscală. (Decizia nr. 215 din 5 aprilie 2021, pronunțată de Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție)

Av. Alina Matei, SĂVESCU & ASOCIAȚII

Decizia ICCJ nr. 215/ 05.04.2022 produce efecte dupa publicarea in MO

https://www.juridice.ro/784457/iccj-cand-instanta-preia-concluziile-expertului-si-din-raspunul-la-obiectiuni-fara-referire-la-sustinerile-celeilalte-parti.html?utm_source=newsletter&utm_medium=email&utm_campaign=juridice_news&utm_term=2022-05-24/

Decizia ICCJ nr. 8/ 07.03.2022 Personal angajat al serviciilor de urgenta voluntare/ private nu este incadrat „ope legis” in conditii speciale de munca.

Completul pentru solutionarea recursului in interesul legii.

Admite recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Suceava și, în consecință, stabilește că: În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 39 alin. (1) din Legea nr. 307/2006, personalul angajat al serviciilor de urgență voluntare/private nu este încadrat ope legis în condiții speciale de muncă, prin raportare la art. 1—3 din Hotărârea Guvernului nr. 1.025/2003, iar dispozițiile art. 1 și 6 din Hotărârea Guvernului nr. 1.294/2001 și ale art. 2 alin. (2) din Ordinul ministrului de interne nr. 283/2002 nu îi sunt aplicabile. Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă. Pronunțată în ședință publică astăzi, 7 martie 2022.

Decizia ICCJ nr. 8/ 07.03.2022 a fost publicata in MO nr. 453/ 06.05.2022

Decizia ÎCCJ nr. 22/ 04.05.2022. Dezlegarea unor chestiuni de drept. Fapta oricărei persoane de a modifica starea locului are în vedere și schimbarea poziției vehiculului implicat într-un accident de circulație.

Miercuri, 4 mai 2022, ÎCCJ – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, legal constituit, a pronunțat următoarea souție:

Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti – Secția a II-a penală, în dosarul nr. 4091/229/2018 (1518/2021) prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:

„Dacă în interpretarea și aplicarea prevederilor art. 338 alin. (2) din Codul penal, fapta oricărei persoane de a modifica starea locului are în vedere și schimbarea poziției vehiculului implicat într-un accident de circulație, sintagmă prevăzută distinct de art. 77 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice” şi, în consecinţă, stabileşte:

În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 338 alin. (2) din Codul penal privind infracţiunea de părăsirea locului accidentului ori modificarea sau ştergerea urmelor acestuia, stabileşte că „fapta oricărei persoane de a modifica starea locului are în vedere și schimbarea poziției vehiculului implicat într-un accident de circulație”.

Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală.

https://www.juridice.ro/781729/iccj-dezlegarea-unor-chestiuni-de-drept-fapta-oricarei-persoane-de-a-modifica-starea-locului-are-in-vedere-si-schimbarea-pozitiei-vehiculului-implicat-intr-un-accident-de-circulatie.html?utm_source=newsletter&utm_medium=email&utm_campaign=juridice_news&utm_term=2022-05-05/

Decizia ÎCCJ nr. 8/ 07.03.2022. RIL privind neîncadrarea ope legis a personalului angajat al serviciilor de Urgenţă voluntare/private în condiţii speciale de muncă şi neaplicarea dispoziţiilor art.1 şi art.6 din HG nr. 1294/ 2001 şi art. 2 alin. (2) din OMAI nr. 283/ 2002 acestei categorii de personal.

Luni, 7 martie 2022, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, legal constituit, a pronunțat următoarea soluție:

Admite recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Suceava și, în consecinţă, stabileşte că:

În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 39 alin. (1) din Legea nr. 307/ 2006, personalul angajat al serviciilor de urgenţă voluntare/ private nu este încadrat ope legis în condiţii speciale de muncă, prin raportare la art. 1-3 din Hotărârea Guvernului nr. 1025/ 2003, iar dispoziţiile art. 1 şi art. 6 din Hotărârea Guvernului nr. 1294/ 2001 şi art. 2 alin. (2) din Ordinul ministrului de interne nr. 283/ 2002 nu îi sunt aplicabile.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Decizia ICCJ nr. 8/ 07.03.2022 produce efecte dupa publicarea in MO

https://www.juridice.ro/773398/iccj-ril-privind-neincadrarea-ope-legis-a-personalului-angajat-al-serviciilor-de-urgenta-voluntare-private-in-conditii-speciale-de-munca-si-neaplicarea-dispozitiilor-art-1-si-art-6-din-h-g-nr-129.html?utm_source=newsletter&utm_medium=email&utm_campaign=juridice_news&utm_term=2022-03-08/

Decizia Curtii de Apel Constanța nr. 1918/ AS din 14.12.2021

Venituri atestate printr-o adeverință a angajatorului și nevalorificate de Casa de Pensii.

Curtea de Apel Constanța a hotărât că neluarea în considerare, de către Casa Județeană de Pensii, la emiterea deciziei de pensionare a unor sume evidențiate într-o adeverință a angajatorului, fără a depune la dosar dovada achitării CAS-ului cuvenit, echivalează cu o încălcare a principiului contributivității, având drept finalitate nerealizarea scopului avut în vedere de legiuitor. (Decizia nr. 1918/AS din 14 decembrie 2021, prounțată de Secția I civilă a Curții de Apel Constanța, disponibilă pe rolii.ro).

https://www.juridice.ro/771151/curtea-de-curtea-de-apel-constanta-venituri-atestate-printr-o-adeverinta-a-angajatorului-si-nevalorificate-de-casa-de-pensii-constanta-venituri-atestate-printr-o-adeverinta-a-anagajatorului-si-nevalo.html?utm_source=newsletter&utm_medium=email&utm_campaign=juridice_news&utm_term=2022-02-21/

Inginer condamnat pentru accidentarea muncitorului ce efectua lucrări nesemnalizate.

La data de 31 ianuarie 2022 a rămas definitivă hotărârea de condamnare a unui inginer-șef din cadrul Secției Drumuri Naționale Oradea, găsit vinovat pentru rănirea unui muncitor din cauza semnalizării neadecvate a lucrărilor pe care acestea le efectua.

La șoseaua de centură a orașului se efectuau reparații. Un autoturism a lovit, din spate, o autoutilitară a CNAIR ce staționa pe prima bandă, care a fost împinsă și a accidentat grav un muncitor ce lucra la șosea. El a suferit leziuni vindecabile în 120 de zile de îngrijiri medicale.

Cu privire la incident, s-a deschis un dosar penal:

-Procurorul a găsit că inginerul care se ocupa de acele lucrări este responsabil, pentru că el nu le-a semnalizat în mod corespunzător;

-Ca urmare, Judecătoria Oradea l-a condamnat, la 1 martie 2021, pe inginer pentru două infracțiuni: vătămare corporală din culpă prev. de 196 alin. (2) și (3) din pen și efectuarea de lucrări neautorizate în zona drumului public prev.de art. 341 alin. (4) C.pen. El a fost condamnat la pedeapsa de 7 luni de închisoare cu suspendare sub supraveghere timp de 2 ani și, alături de CNAIR, a fost obligat la plata sumei de 120.000 lei daune morale către muncitorul rănit;

-Curtea de Apel Oradea a menținut pedeapsa aplicată de judecătorie, sentința rămânând definitivă.

Gianina Clop, Membru VeDem Just

https://www.juridice.ro/769261/inginer-condamnat-pentru-accidentarea-muncitorului-ce-efectua-lucrari-nesemnalizate.html?utm_source=newsletter&utm_medium=email&utm_campaign=juridice_news&utm_term=2022-02-07/

Decizia CA Tg. Mures nr. 45/ R din 20.01.2021

(Ne)relevanța prestigiului profesional al expertului.

Curtea de Apel Târgu-Mureș a hotărât că sunt nerelevante în recurs aprecierile proprii ale recurentei cu privire la capacitatea expertului de a întocmi expertiza sau prestigiul profesional al acestuia. (Decizia 45/R din 20 ianuarie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Târgu-Mureș).

https://www.juridice.ro/765615/curtea-de-apel-targu-mures-nerelevanta-prestigiului-profesional-al-expertului.html?utm_source=newsletter&utm_medium=email&utm_campaign=juridice_news&utm_term=2022-01-13

Decizia Curtii de Apel Galați nr. 697/ 22.06.2021.

Neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă.

Curtea de Apel Galați a hotărât că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de Neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă, prev. de art. 349 al. 1 Cod penal, fapta administratorului unei societăți comerciale de a nu instrui victima din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă.

În speță, instanța a constatat că ”susținerea inculpatului cum că nu are calitatea de subiect activ al infracțiunii întrucât calitatea de angajator o are societatea, nu poate fi primită deoarece, în calitate de administrator al societății în cauză are atribuții de conducere, organizare şi control în procesul muncii, inclusiv pentru luarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă, nerespectarea acestora atrăgând răspunderea sa penală.

Apărarea inculpatului în sensul că victima … nu era angajatul societății, neavând încheiat contract de muncă, nu-i înlătură răspunderea penală pentru neinstruirea acesteia în domeniul  securităţii şi sănătăţii în muncă întrucât, prin încredințarea sarcinii de a conduce un ifron ce aparţine … de la … la …, victima a primit statutul de lucrător deoarece a fost inclus în categoria „alţi participanţi la procesul de muncă” respectiv „persoane aflate în întreprindere sau/ şi unitate cu permisiunea angajatorului”, conform definiţiilor cuprinse în art. 5 lit. a şi c din Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, modificată..” (Decizia nr. 697 din 22 iunie 2021, promunțată de Curtea de Apel Galați) 

https://www.juridice.ro/759143/curtea-de-apel-galati-neluarea-masurilor-legale-de-securitate-si-sanatate-in-munca.html?utm_source=newsletter&utm_medium=email&utm_campaign=juridice_news&utm_term=2022-01-01/

Decizia ÎCCJ nr. 1716/ 22.09.2021.

Răspunderea pentru prejudiciul cauzat de lucru

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că în materia răspunderii pentru prejudiciul cauzat de lucru culpa este indiferentă (art. 1376 Cod civil: oricine este obligat să repare, independent de orice culpă, prejudiciul cauzat de lucrul aflat sub paza sa), fiind vorba de o răspundere obiectivă.

În speţă – angajarea răspunderii unei unități administrativ teritoriale ca urmare a căderii unui copac ce a cauzat decesul unei persoane). Constatând că evenimentul extern invocat (furtuna) nu întrunea elementele cazului fortuit şi a fortiori, ale forţei majore, instanţele fondului s-au raportat la elementele de fapt rezultate din administrarea probatoriului, pe baza cărora au statuat asupra cauzelor generatoare ale prejudiciului ca regăsindu-se în starea avansată de degradare avansată a copacului, care ar fi făcut posibilă ruperea, prăbuşirea acestuia independent de orice acţiune a unei forţe externe. Or, în acest context, fapta ilicită şi deopotrivă, culpa pârâtei sunt circumscrise nerespectării de către aceasta a dispoziţiilor

-art.12 din Legea nr.24/ 2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților, potrivit cărora:

(2) Proprietarii şi administratorii de spaţii verzi cu arbori şi arbuşti sunt obligaţi să realizeze măsurile de întreţinere a acestora.

(3) Proprietarii şi administratorii de spații verzi sunt obligaţi să asigure măsurile privind siguranţa persoanelor care pot fi afectate de ruperile şi desprinderile arborilor şi elementelor acestora, ca urmare a gradului de îmbătrânire avansat sau a stării fitosanitare precare. 

Decizia nr. 1716 din 22 septembrie 2021, pronunțată de Secția I civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție produce efect dupa publicarea in MO)

https://www.juridice.ro/763328/iccj-raspunderea-pentru-prejudiciul-cauzat-de-lucru.html?utm_source=newsletter&utm_medium=email&utm_campaign=juridice_news&utm_term=2021-12-24/

Decizia Curtii de Apel Ploiești nr. 10/ 11.01.2021.

Recunoașterea grupei a II-a de muncă

Curtea de Apel Ploiești a decis că ocupația de strungar presupune un risc profesional ce afectează sănătatea organismului prin inhalarea de vapori de ulei și de alți poluanți de la emulsii sau uleiuri de ungere ori pulberi de la pilire și șlefuire, fapt pentru care aceasta poate fi încadrată la poziția 34 alin. 4 din Anexa 2 la Ordinul nr. 50/ 1990 („polizarea, șlefuirea și lustruirea pieselor din metale feroase și neferoase”).

În consecință, persoanele care au îndeplinit funcția de strungar până la 31 martie 2001 sunt îndreptățite la plata drepturilor salariale pentru muncă desfășurată în condiții deosebite, chiar dacă această activitate nu se regăsește expres în anexele din ordinul antemenționat. (Decizia nr. 10 din 11 ianuarie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, Secția I civilă).

https://www.juridice.ro/760641/curtea-de-apel-ploiesti-recunoasterea-grupei-a-ii-a-de-munca.html?utm_source=newsletter&utm_medium=email&utm_campaign=juridice_news&utm_term=2021-12-07/

Decizia ÎCCJ nr. 935/ 17.02.2021

Completarea hotărârii cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că este admisibilă cererea de completare a hotărârii în situația în care partea a câștigat procesul (art. 453 alin. 1 C. proc. civ.), a solicitat cheltuieli de judecată și instanța a omis să se pronunțe asupra acestora. (Decizia nr. 935 din 17 februarie 2021, pronunțată de Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție).

https://www.juridice.ro/757246/iccj-completarea-hotararii-cu-obligarea-la-plata-cheltuielilor-de-judecata.html/

Decizia ICCJ nr. 935/ 17.02.2021 produce efecte dupa publicarea in MO

Decizia CA Constanta nr. 93/CM din 03.03.2020

Modificarea stării de sănătate a salariatului nu conduce la modificarea condițiilor de muncă.

Curtea de Apel Constanța a hotărât că toate obligaţiile angajatorului stabilite atât prin dispoziţiile Codului muncii, cât şi prin legea specială, în legătură cu sănătatea şi securitatea în muncă, nu impun acestuia modificarea condiţiilor de muncă ca urmare a modificării stării de sănătate a salariatului. În cazul în care modificarea stării de sănătate a salariatului nu îi permite să îşi îndeplinească atribuţiile de serviciu acestuia urmează să îi fie oferit un post vacant existent corespunzător stării sale de sănătate, iar în cazul în care nu există un astfel de post salariatul urmează să fie concediat pentru motivul prevăzut de art. 61 lit. c) din Codul muncii. În speță, Curtea a constatat că a existat efortul angajatorului de a oferi reclamantului condiţii optime de lucru, programând-l la lucru pe macaraua care îi oferă posibilitatea alternării activităţii într-un ciclu de 3 ore de repaus cu 3 ore de muncă, după cum rezultă din înscrisurile la care am făcut referire. Angajatorul a încercat şi oferirea unui alt post avut liber în schemă, refuzat de către angajat. Prin urmare, nu se poate reţine reaua credinţă a angajatorului aşa cum se afirmă de către apelant. (Decizia nr. 93/CM din 3 martie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Constanța, disponibilă pe portalul instanței).

https://www.juridice.ro/756670/curtea-de-apel-constanta-modificarea-starii-de-sanatate-a-salariatului-nu-conduce-la-modificarea-conditiilor-de-munca.html?utm_source=newsletter&utm_medium=email&utm_campaign=juridice_news&utm_term=2021-11-03?

Decizia CA Timisoara nr. 577/ 25.05.2021 Dreptul de proprietate privata afectati de dreptul de trecere pentru utilitati.

Curtea de Apel Timișoara a hotărât că titularii dreptului de proprietate privată afectaţi de dreptul de trecere pentru utilităţi pot pretinde indemnizaţii pentru lipsa de folosinţă numai în măsura în care utilităţile au fost realizate după intrarea în vigoare a noului Cod civil şi a Legii nr. 241/2006. Pentru cele realizate anterior, exercitarea de către proprietarii utilităţilor a drepturilor de uz şi de servitute se face cu titlu gratuit, potrivit dispoziţiilor speciale în vigoare la data punerii lor în funcţiune, decizia nr. 27 din 11 noiembrie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul competent să soluţioneze recursul în interesul legii, în dosarul nr. x/1/2019, fiind aplicabilă pentru identitate de rațiune. (Decizia civilă nr. 577 din 25 mai 2021, pronunțată de Secţia I civilă a Curții de Apel Timișoara, disponibilă pe portalul instanței)

Decizie rezumată de judecător Oana Sanda Avramescu

Curtea de Apel Timișoara

https://www.juridice.ro/755738/curtea-de-apel-timisoara-dreptul-proprietarului-terenului-afectat-de-utilitati-publice-la-indemnizatii.html?utm_source=newsletter&utm_medium=email&utm_campaign=juridice_news&utm_term=2021-10-29/

Decizia Curtii de Apel Craiova nr. 846/ 05.10.2021

Cheltuiala de judecată cu onorariul expertului în cazul admiterii în parte a acțiunii

Curtea de Apel Craiova a hotărât că onorariul de expert este o cheltuială care are caracter indivizibil, iar admiterea în parte a pretențiilor reclamantului nu are drept consecință reducerea onorariului expertului, dat fiind utilitatea probei în cadrul procesului. (Decizia nr. 846 din 5 octombrie 2021, pronunțată de Secția I civilă a Curții de Apel Craiova, disponibilă pe portalul instanței).

https://www.juridice.ro/754810/curtea-de-apel-craiova-cheltuiala-de-judecata-cu-onorariul-expertului-in-cazul-admiterii-in-parte-a-actiunii.html?utm_source=newsletter&utm_medium=email&utm_campaign=juridice_news&utm_term=2021-10-21/

Decizia ICCJ nr. 70/ 11.10.2021 Data acordarii indicelui de corectie

Decizia ÎCCJ nr. 70/ 11.10.2021 Dezlegarea unor chestiuni de drept referitor la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010

Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a decis, în şedinţa din 11 octombrie 2021, că:

Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Craiova – Secţia de litigii de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr.1245/95/2020 şi, în consecinţă, stabileşte că:

În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/ 2010, data acordării indicelui de corecţie este cea la care stabilirea pensiei a avut loc pentru prima oară în condiţiile Legii nr. 263/ 2010, chiar dacă aceasta este anterioară zilei de 10 februarie 2020, când Decizia nr. 702 din 31 octombrie 2019 pronunţată de Curtea Constituţională a fost publicată în MO al României, Partea I, nr. 96.

Obligatorie, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică 11 octombrie 2021.

Minuta Deciziei nr. 70/2021

Avocat Andrei Pap

Decizia ICCJ nr. 70/ 11.10.2021 isi produce efecte dupa publicarea in MO

Decizia Curtii de Apel Bacău nr. 733/ 16.12.2020.

Stabilirea drepturilor de pensie pe baza carnetului de muncă neconform.

Curtea de Apel Bacău a stabilit că asumarea celor înscrise în adeverințe sau în carnetul de muncă de cei care le-au emis este o condiție necesară pentru valorificarea de către casele teritoriale de pensii, însă nu și suficientă, acestea din urmă având dreptul și obligația de a verifica actele originare care au stat la baza eliberării acelor înscrisuri.

În speță, Curtea a reținut că deși în carnetul de muncă a fost înscrisă funcția de „funcționar administrativ” care aparent nu se încadrează în grupa I de muncă, față de activitatea concretă și locul de muncă al reclamantei, aceasta este îndreptățită la acordarea grupei I de muncă. (Decizia nr. 733 din 16 decembrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, Secția I civilă)

https://www.juridice.ro/742036/curtea-de-apel-bacau-stabilirea-drepturilor-de-pensie-pe-baza-carnetului-de-munca-neconform.html?utm_source=newsletter&utm_medium=email&utm_campaign=juridice_news&utm_term=2021-07-23/

Altfel spus, întrucât adeverința este emisă în baza unor documente primare, Casele Județene de Pensii au dreptul/ obligația să verifice înscrisurile originare, câtă vreme acestea – casele – sunt obligate ca la emiterea deciziilor de pensionare să respecte legislația în materie de pensii și luând în considerare faptul că plata pensiilor se face din bugetul de asigurări sociale.

Că este așa o demonstrează dispozițiile edictate de legiuitor în art.138 alin.1 lit.a din Legea 263/ 2010 și art.7 pct.I lit.d, pct. II lit. a, b, c, h, pct.III a și b și respectiv art.18 lit.e din HG 118/ 2012.

Decizia ICCJ nr. 5/ 12.04.2021

Instanta de judecata nu are posibilitatea să examineze proporționalitatea acestei sancțiuni complementare.

ÎCCJ (Complet RIL) a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Constanța și, în consecință, a stabilit că în interpretarea dispozițiilor art. 96 alin. (1) și alin. (2) lit. b), art. 100 alin. (3), art. 101 alin. (3), art. 102 alin. (3) și art. 109 alin. (9) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 5 alin. (5), art. 21 alin. (3) și art. 34 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, instanța de judecată, învestită cu soluționarea plângerii contravenționale formulate împotriva unui proces-verbal de contravenție, prin care s-a aplicat sancțiunea complementară a suspendării temporare a exercitării dreptului de a conduce un autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai, nu are posibilitatea să examineze proporționalitatea acestei sancțiuni complementare.

Cu alte cuvinte: Instanțele nu mai pot reduce perioadele sau decide înlăturarea măsurii complementare.

Decizia ICCJ nr. 5/ 12.04.2021 a fost publicata in MO nr. 608/ 18.06.2021

Decizia ÎCCJ nr.1982/ 08.10.2020

Infecție nosocomială. Răspunderea spitalului și sarcina probei.

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că – în condițiile în care art. 655 din Legea nr. 95/ 2006 instituie angajarea răspunderii civile (răspundere obiectivă şi nu subiectivă) a unităţilor sanitare pentru prejudiciile produse în activitatea de prevenţie, diagnostic sau tratament în situaţia în care acestea sunt consecinţă a infecţiilor nosocomiale, cu excepţia cazului când se dovedeşte o cauză externă ce nu a putut fi controlată de către instituţie, textul instituind astfel o răspundere obiectivă a furnizorului de servicii medicale – sarcina probei este răsturnată.

Așadar, în condiţiile în care, la momentul internării, examinările şi analizele medicale la care a fost supusă reclamanta nu au relevat prezenţa/ manifestările stafilococului auriu, infecţia plăgii chirurgicale intră sub incidenţa dispoziţiilor art. 655 alin.1 lit.a) din Legea nr. 95/ 2006, atrăgând răspunderea unităţii sanitare pentru prejudiciul cauzat pacientului în activitatea de tratament, deoarece pe parcursul internării la unitatea spitalicească, reclamanta a suferit o infecţie nosocomială în înţelesul Anexei I din Ordinul nr. 916/ 2006 privind aprobarea Normelor de supraveghere, prevenire şi control al infecţiilor-nosocomiale în unităţile sanitare emis de ministrul sănătăţii publice.

Trimiterea din conţinutul textului la prevederile dreptului comun, consecutivă instituirii mecanismului de răspundere potrivit căruia pacientul nu este ţinut să probeze culpa unităţii sanitare, semnifică ideea reparaţiei integrale conform art. 1385 Cod civil, cu trimitere la dispoziţiile art. 1391 alin.1 Cod civil care circumstanţiază repararea prejudiciului nepatrimonial, în caz de vătămare a integrităţii corporale sau a sănătăţii. 

Decizia nr. 1982 din 8 octombrie 2020, pronunțată de Secția I civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost publicată în Buletinul jurisprudenței 2020, pag. 28-38

Decizia ICCJ nr. 19 din 17 octombrie 2011

privind recursul în interesul legii, referitor la stabilirea şi recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, prin luarea în considerare a formelor de retribuire obţinute în acord global, prevăzute de art. 12 al. (1) lit. a) din Legea retribuirii după cantitatea şi calitatea muncii nr. 57/ 1974.

ÎCCJ a decis:

    Admite recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

    În interpretarea dispoziţiilor art. 2 lit. e), art. 78 şi art. 164 al. (1) şi (2) din Legea nr. 19/ 2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi ale art. 1 şi 2 din OUG nr. 4/ 2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabileşte că:

    Formele de retribuire obţinute în acord global, prevăzute de art. 12 al. 1 lit. a) din Legea retribuirii după cantitatea şi calitatea muncii nr. 57/ 1974, vor fi luate în considerare la stabilirea şi recalcularea pensiilor din sistemul public, dacă au fost incluse în salariul brut şi, pentru acestea, s-a plătit contribuţia de asigurări sociale la sistemul public de pensii.

    Obligatorie, potrivit art. 330^7 al. 4 din Codul de procedură civilă.

Decizia ICCJ nr. 19/ 17.10.2011 a fost publicata in MO nr. 824 din 22 noiembrie 2011

Lista experti medicali pe judete si specializari de expertiza

In MO nr. 393 Bis/ 15.04.2021 a fost publicat Ordin MS nr. 513/ 13.04.2021 prin care se modifica si inlocuieste anexa la Ordin MSP nr. 1344/ 2006 privind Lista nationala a expertilor medicali.

Expertii medicali sunt personele la care apeleaza ministerul justitiei, Ministerul sanatatii, Directiile judetene de sanatate publica si Colegiul medicilor pentru a se stabili/ concluziona cauze/ diferende pe teme medicale.

Prin Ordin MS nr. 523/ 19.04.2021 publicat in MO nr. 429 Bis/ 22.04.2021 s-a modificat si inlocuit anexa cu lista expertilor medicali pe judete si specializari de expertiza aprobata prin Ordin MSP nr. 1344/ 2006

Decizia ICCJ nr. 2/15.02.2016 Acţiunile privind reconstituirea vechimii în muncă. Dispoziții din Codul muncii, Codul de procedură civilă și din Legea nr. 85/2014

ÎCCJ (Complet RIL) a admis recursul în interesul legii declarat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Suceava si a stabilit următoarele:

– În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 279 alin. (2) din Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pentru acțiunile privind reconstituirea vechimii în muncă, anterioare intrării în vigoare a Codului de procedură civilă actual/același text de lege cu referire la art. 32 alin. (l) lit. b) și art. 36 din Codul de procedură civilă, pentru acțiunile în reconstituirea vechimii în muncă, introduse de la momentul intrării în vigoare a actualului Cod de procedură civilă și în continuare; art. lll din Codul de procedură civilă din 1865 pentru acțiunile privind constatarea încadrării activității desfășurate în grupele I și a II-a de muncă introduse sub imperiul acestei reglementări/art. 35 cu referire la art. 32 alin. (l) lit. b) și art. 36 din Codul de procedură civilă, pentru același tip de acțiuni, formulate după intrarea în vigoare a codului actual, în toate ipotezele, atunci când angajatorul nu mai există din punct de vedere juridic (lichidat, radiat), justifică legitimare procesuală pasivă casele teritoriale de pensii, în situația în care nu există documente primare.

– În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 34 alin. (5) și art. 40 alin. (2) lit. h) din Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu referire la art. 18 din Legea Arhivelor Naționale nr. 16/1996, republicată, în cazul existenței documentelor primare, persoana interesată, care nu posedă dovezi privind vechimea în muncă sau activitatea desfășurată în anumite grupe de muncă, are deschisă calea unei acțiuni în realizare – obligație de a face – având ca obiect obligarea deținătorului de arhivă de a elibera adeverința constatatoare a vechimii în muncă/încadrării în grupele superioare de muncă.

– În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 41 alin. (l) din Codul de procedură civilă din 1865/art. 32 alin. (l) lit. a și art. 56 alin. (l) din Codul de procedură civilă, respectiv a art. 136 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, cu modificările și completările ulterioare/art. 180 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, angajatorul desființat în urma procedurilor de insolvență, finalizate cu radierea din registrele specifice, nu poate sta în judecată, neavând capacitate procesuală de folosință, iar fostul lichidator, chemat în judecată în nume  propriu, nu are calitate procesuală pasivă.

https://www.universuljuridic.ro/decizia-iccj-complet-ril-nr-2-2016-comunicat-iccj-actiunile-privind-reconstituirea-vechimii-in-munca-dispozitii-din-codul-muncii-codul-de-procedura-civila-si-din-legea-nr-85-2014/

Decizia ICCJ nr. 2/ 15.02.2016 a fost publicata in MO nr. 263/ 07.04.2016

Decizia ÎCCJ nr.1517/ 29.07.2020

Malxpraxis. Sesizarea direct a instanței de judecată, fără parcurgerea precedurii prevăzute de legea specială.

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că procedura stabilirii cazurilor de malpraxis nu împiedică liberul acces la justiţie potrivit dreptului comun (art. 684 alin. 2 din Legea nr. 95/2006), astfel că în cazul în care reclamantul a ales să sesizeze direct instanţa de judecată potrivit dreptului comun, fără a parcurge procedura din legea specială, competenţa de soluţionare a litigiului nu aparţine judecătoriei în care a avut loc actul de malpraxis reclamat, conform art. 687 din Legea nr. 95/2006 – având în vedere că ea nu soluţionează decât litigiile prevăzute de legea specială, ci rămâne partajată între judecătorie și tribunal, conform criteriului valoric.

Decizia nr. 1517 din 29 iulie 2020, pronunțată de Secţia a II-a civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Aflaţi mai mult despre Inalta Curte de Casatie si Justitie, Legea nr. 95/2006, malpraxis

https://www.juridice.ro/717392/iccj-malxpraxis-sesizarea-direct-a-instantei-de-judecata-fara-parcurgerea-precedurii-prevazute-de-legea-speciala.html?utm_source=newsletter&utm_medium=email&utm_campaign=juridice_news&utm_term=2021-02-24/

Decizia CA Bucureşti nr. 1663/ 26.11.2020

Despăgubiri de 400.000 euro pentru familia victimei malpraxisului medical.

Curtea de Apel Bucureşti a statuat că, în cazurile de malpraxis medical din care a rezultat moartea victimei, prejudiciul moral se cuantifică pornind de la specificul situației de fapt, de la vârsta și rolul pe care l-a avut și trebuia să îl aibă persoana decedată în viaţa acelora care solicită despăgubirea. În speţă, pierderea intempestivă în timpul naşterii, la vârsta de 34 de ani, a persoanei care a avut calitatea de mamă, soție, fiică și soră pentru reclamanţi a cauzat perturbări grave și iremediabile în viaţa de familie a acestora. În baza criteriilor stabilite de practica judiciară, cunoscute ca daune prin ricoșeu, Curtea a majorat cuatumul daunelor morale la 400.000 euro, acordând, de asemenea, despăgubiri materiale pentru cheltuielile efectuate cu înmormântarea, plus dobânda legală remuneratorie. 

Decizia civilă nr. 1663/2020 din 26 noiembrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a IV-a Civila.

Aflaţi mai mult despre Curtea de Apel Bucuresti, daune materiale, daune morale, malpraxis medical

https://www.juridice.ro/718354/curtea-de-apel-bucuresti-despagubiri-de-400-000-euro-pentru-familia-victimei-malpraxisului-medical.html?utm_source=newsletter&utm_medium=email&utm_campaign=juridice_news&utm_term=2021-02-24/

Decizia Curtii de Apel Pitesti nr. 400/ 03.02.2021

Pentru sporurile care au facut parte din baza de calcul a pensiilor, plata contributiilor de asigurari sociale se prezuma.

Curtea de Apel Piteşti a statuat că, pentru sporurile care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, plata contribuțiilor de asigurări sociale se prezumă, iar pentru celelalte sporuri și venituri de natură salarială urmează a se face dovada plății acestei contribuții, în cazul în care se solicită valorificarea la stabilirea sau recalcularea drepturilor de pensie. Prin urmare, achiesând opiniei tribunalului, Curtea a apreciat că orice dispoziţie care adaugă la lege, în sensul că exclude expres anumite venituri de la valorificare, este lipsită de eficienţă, întrucât încălcă normele de principiu privitoare la calculul pensiilor, precum şi principiul contributivităţii. (Decizia civilă nr. 400/2021 din 3 februarie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, Secția I civilă.)

Aflaţi mai mult despre baza de calcul, contributii de asigurari sociale, Curtea de Apel Pitesti, drepturi de pensie, recalculare pensii

https://www.juridice.ro/716547/curtea-de-apel-pitesti-baza-de-calcul-a-drepturilor-de-pensie.html?utm_source=newsletter&utm_medium=email&utm_campaign=juridice_news&utm_term=2021-02-10

Hotararea Curtii de Apel Cluj nr. 45 din 13.01.2021

Stabilirea cuantumului pensiei cu luarea în considerare a sporurilor.

Curtea de Apel Cluj a statuat că, pentru ca un venit suplimentar să poată fi luat în considerare la stabilirea punctajului mediu anual și a cuantumului pensiei, trebuie ca acesta să îndeplinească două condiții: să fi fost inclus în baza de calcul potrivit legii și pentru acesta să se fi plătit contribuție de asigurări sociale.

În cauză, Curtea a constatat că veniturile suplimentare realizate de angajat, denumite impropriu de angajator „ore festive”, îndeplinesc cerințele enumerate, acestea nefiind o simplă plată a orelor suplimentare ori o formă de retribuire după timp, ci un spor reglementat prin dispoziții legale speciale.

Prin urmare, la stabilirea pensiei se va ţine seama de toate sporurile cu caracter permanent, legate de specificul activității profesionale, indiferent de denumirile pe care acestea le poartă. (Hotărârea nr. 45/2021 din 13 ianuarie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale).

https://www.juridice.ro/713029/curtea-de-apel-cluj-stabilirea-cuantumului-pensiei-cu-luarea-in-considerare-a-sporurilor.html?utm_source=newsletter&utm_medium=email&utm_campaign=juridice_news&utm_term=2021-01-19/

Decizia ÎCCJ nr. 45/ 22.06.2020

Dezlegarea unor chestiuni de drept ref. actele de procedură transmise prin fax sau e-mail în ultima zi a termenului procedural care se socoteşte pe zile.

Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a decis, în şedinţa din 22 iunie 2020, că:

Admite sesizarea formulată de Tribunalul Gorj – Secţia I civilă, în dosarul nr. 14725/ 318/ 2019, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că:

În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 182 şi art. 183 alin. (1) şi (3) din Codul de procedură civilă, modificat prin Legea nr. 310/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, actele de procedură transmise prin fax sau e-mail, în ultima zi a termenului procedural care se socoteşte pe zile, după ora la care activitatea încetează la instanţă, este socotit a fi depus în termen.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Decizia ÎCCJ nr. 45/ 22.06.2020 a fost publicata in MO nr. 961/ 20.10.2020