Decizia ICCJ nr. 17/ 03.10.2022 Activitatea desfasurata in cadrul fostelor centre teritoriale de calcul pentru perioada lucrata dupa 01.03.1990 nu se poate incadra in grupa a 2-a de munca.

ÎCCJ in numele legii decide:

Respinge, ca inadmisibil, recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului, privind următoarea problemă de drept: Interpretarea și aplicarea dispozițiilor pct. 3 coroborat cu pct. 6—8 și pct. 12 raportat la anexa nr. 2 din Ordinul Ministerului Muncii și Ocrotirilor Sociale, Ministerului Sănătății și Comisiei Naționale pentru Protecția Muncii nr. 50/1990 pentru precizarea locurilor de muncă, activităților și categoriilor profesionale cu condiții deosebite care se încadrează în grupele I și II de muncă în vederea pensionării, cu completările ulterioare, și dispozițiilor pct. 1—5 din Ordinul Ministerului Muncii și Ocrotirilor Sociale, Ministerului Sănătății și Comisiei Naționale pentru Protecția Muncii nr. 125/1990 pentru precizarea locurilor de muncă, activităților și categoriilor profesionale cu condiții deosebite care se încadrează în grupele I și II de muncă în vederea pensionării, pentru perioada lucrată după 1 martie 1990, în sensul de a se stabili dacă activitatea desfășurată în cadrul fostelor centre teritoriale de calcul poate fi încadrată în grupa a II-a de muncă. Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 3 octombrie 2022.

Decizia ICCJ nr. 17/ 03.10.2022 a fost publicata in MO nr. 1105/ 16.11.2022

Decizia ÎCCJ nr. 73/07.11.2022. Drepturile cuvenite văduvelor supraviețuitoare care nu s-au recăsătorit.

ÎCCJ a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Bacău – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, prin Încheierea din 9 iunie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 1.653/110/2021, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept şi, în consecinţă, stabileşte că:

În interpretarea dispozițiilor art. 5 alin. (1) lit. a) şi lit. b) teza finală din Legea nr. 309/2002 privind recunoașterea și acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961, cu modificările și completările ulterioare, văduvele supraviețuitoare care nu s-au recăsătorit beneficiază nu doar de scutirea de la plata taxei de abonament la radio şi televizor, ci şi de asistență medicală şi medicamente în mod gratuit, atât în tratamentul ambulatoriu, cât şi în timpul spitalizării.

Obligatorie, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Decizia ICCJ nr. 73/ 07.11.2022 produce efecte dupa publicarea in MO

Decizia ICCJ nr. 54/ 03.10.2022 privind incetarea de drept a contractului individual de munca.

Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Bacău – Secţia I civilă în Dosarul nr. 2.316/103/2019.

În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 56 alin. (1) lit. c) şi art. 56 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte că:

Respingerea cererii de pensionare pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei standard de pensionare în procedura revizuirii prevăzută la art. 107 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, atrage aplicarea normelor de drept din Codul civil ce reglementează efectele nulităţii actului juridic, în privinţa deciziei de constatare a cazului de încetare de drept a contractului individual de muncă emise de angajator în temeiul dispoziţiilor art. 56 alin. (2) coroborat cu art. 56 alin. (1) lit. c) din Codul muncii.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Decizia ICCJ nr. 54/ 03.10.2022 a fost publicata in MO nr. 1055/ 31.10.2022

Decizia ÎCCJ nr. 8/ 07.03.2022. RIL privind neîncadrarea ope legis a personalului angajat al serviciilor de Urgenţă voluntare/private în condiţii speciale de muncă şi neaplicarea dispoziţiilor art.1 şi art.6 din HG nr. 1294/ 2001 şi art. 2 alin. (2) din OMAI nr. 283/ 2002 acestei categorii de personal.

Luni, 7 martie 2022, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, legal constituit, a pronunțat următoarea soluție:

Admite recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Suceava și, în consecinţă, stabileşte că:

În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 39 alin. (1) din Legea nr. 307/ 2006, personalul angajat al serviciilor de urgenţă voluntare/ private nu este încadrat ope legis în condiţii speciale de muncă, prin raportare la art. 1-3 din Hotărârea Guvernului nr. 1025/ 2003, iar dispoziţiile art. 1 şi art. 6 din Hotărârea Guvernului nr. 1294/ 2001 şi art. 2 alin. (2) din Ordinul ministrului de interne nr. 283/ 2002 nu îi sunt aplicabile.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Decizia ICCJ nr. 8/ 07.03.2022 produce efecte dupa publicarea in MO

https://www.juridice.ro/773398/iccj-ril-privind-neincadrarea-ope-legis-a-personalului-angajat-al-serviciilor-de-urgenta-voluntare-private-in-conditii-speciale-de-munca-si-neaplicarea-dispozitiilor-art-1-si-art-6-din-h-g-nr-129.html?utm_source=newsletter&utm_medium=email&utm_campaign=juridice_news&utm_term=2022-03-08/

Inginer condamnat pentru accidentarea muncitorului ce efectua lucrări nesemnalizate.

La data de 31 ianuarie 2022 a rămas definitivă hotărârea de condamnare a unui inginer-șef din cadrul Secției Drumuri Naționale Oradea, găsit vinovat pentru rănirea unui muncitor din cauza semnalizării neadecvate a lucrărilor pe care acestea le efectua.

La șoseaua de centură a orașului se efectuau reparații. Un autoturism a lovit, din spate, o autoutilitară a CNAIR ce staționa pe prima bandă, care a fost împinsă și a accidentat grav un muncitor ce lucra la șosea. El a suferit leziuni vindecabile în 120 de zile de îngrijiri medicale.

Cu privire la incident, s-a deschis un dosar penal:

-Procurorul a găsit că inginerul care se ocupa de acele lucrări este responsabil, pentru că el nu le-a semnalizat în mod corespunzător;

-Ca urmare, Judecătoria Oradea l-a condamnat, la 1 martie 2021, pe inginer pentru două infracțiuni: vătămare corporală din culpă prev. de 196 alin. (2) și (3) din pen și efectuarea de lucrări neautorizate în zona drumului public prev.de art. 341 alin. (4) C.pen. El a fost condamnat la pedeapsa de 7 luni de închisoare cu suspendare sub supraveghere timp de 2 ani și, alături de CNAIR, a fost obligat la plata sumei de 120.000 lei daune morale către muncitorul rănit;

-Curtea de Apel Oradea a menținut pedeapsa aplicată de judecătorie, sentința rămânând definitivă.

Gianina Clop, Membru VeDem Just

https://www.juridice.ro/769261/inginer-condamnat-pentru-accidentarea-muncitorului-ce-efectua-lucrari-nesemnalizate.html?utm_source=newsletter&utm_medium=email&utm_campaign=juridice_news&utm_term=2022-02-07/

Decizia Curtii de Apel Galați nr. 697/ 22.06.2021.

Neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă.

Curtea de Apel Galați a hotărât că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de Neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă, prev. de art. 349 al. 1 Cod penal, fapta administratorului unei societăți comerciale de a nu instrui victima din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă.

În speță, instanța a constatat că ”susținerea inculpatului cum că nu are calitatea de subiect activ al infracțiunii întrucât calitatea de angajator o are societatea, nu poate fi primită deoarece, în calitate de administrator al societății în cauză are atribuții de conducere, organizare şi control în procesul muncii, inclusiv pentru luarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă, nerespectarea acestora atrăgând răspunderea sa penală.

Apărarea inculpatului în sensul că victima … nu era angajatul societății, neavând încheiat contract de muncă, nu-i înlătură răspunderea penală pentru neinstruirea acesteia în domeniul  securităţii şi sănătăţii în muncă întrucât, prin încredințarea sarcinii de a conduce un ifron ce aparţine … de la … la …, victima a primit statutul de lucrător deoarece a fost inclus în categoria „alţi participanţi la procesul de muncă” respectiv „persoane aflate în întreprindere sau/ şi unitate cu permisiunea angajatorului”, conform definiţiilor cuprinse în art. 5 lit. a şi c din Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, modificată..” (Decizia nr. 697 din 22 iunie 2021, promunțată de Curtea de Apel Galați) 

https://www.juridice.ro/759143/curtea-de-apel-galati-neluarea-masurilor-legale-de-securitate-si-sanatate-in-munca.html?utm_source=newsletter&utm_medium=email&utm_campaign=juridice_news&utm_term=2022-01-01/

Decizia ÎCCJ nr. 1716/ 22.09.2021.

Răspunderea pentru prejudiciul cauzat de lucru

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că în materia răspunderii pentru prejudiciul cauzat de lucru culpa este indiferentă (art. 1376 Cod civil: oricine este obligat să repare, independent de orice culpă, prejudiciul cauzat de lucrul aflat sub paza sa), fiind vorba de o răspundere obiectivă.

În speţă – angajarea răspunderii unei unități administrativ teritoriale ca urmare a căderii unui copac ce a cauzat decesul unei persoane). Constatând că evenimentul extern invocat (furtuna) nu întrunea elementele cazului fortuit şi a fortiori, ale forţei majore, instanţele fondului s-au raportat la elementele de fapt rezultate din administrarea probatoriului, pe baza cărora au statuat asupra cauzelor generatoare ale prejudiciului ca regăsindu-se în starea avansată de degradare avansată a copacului, care ar fi făcut posibilă ruperea, prăbuşirea acestuia independent de orice acţiune a unei forţe externe. Or, în acest context, fapta ilicită şi deopotrivă, culpa pârâtei sunt circumscrise nerespectării de către aceasta a dispoziţiilor

-art.12 din Legea nr.24/ 2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților, potrivit cărora:

(2) Proprietarii şi administratorii de spaţii verzi cu arbori şi arbuşti sunt obligaţi să realizeze măsurile de întreţinere a acestora.

(3) Proprietarii şi administratorii de spații verzi sunt obligaţi să asigure măsurile privind siguranţa persoanelor care pot fi afectate de ruperile şi desprinderile arborilor şi elementelor acestora, ca urmare a gradului de îmbătrânire avansat sau a stării fitosanitare precare. 

Decizia nr. 1716 din 22 septembrie 2021, pronunțată de Secția I civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție produce efect dupa publicarea in MO)

https://www.juridice.ro/763328/iccj-raspunderea-pentru-prejudiciul-cauzat-de-lucru.html?utm_source=newsletter&utm_medium=email&utm_campaign=juridice_news&utm_term=2021-12-24/

Decizia Curtii de Apel Ploiești nr. 10/ 11.01.2021.

Recunoașterea grupei a II-a de muncă

Curtea de Apel Ploiești a decis că ocupația de strungar presupune un risc profesional ce afectează sănătatea organismului prin inhalarea de vapori de ulei și de alți poluanți de la emulsii sau uleiuri de ungere ori pulberi de la pilire și șlefuire, fapt pentru care aceasta poate fi încadrată la poziția 34 alin. 4 din Anexa 2 la Ordinul nr. 50/ 1990 („polizarea, șlefuirea și lustruirea pieselor din metale feroase și neferoase”).

În consecință, persoanele care au îndeplinit funcția de strungar până la 31 martie 2001 sunt îndreptățite la plata drepturilor salariale pentru muncă desfășurată în condiții deosebite, chiar dacă această activitate nu se regăsește expres în anexele din ordinul antemenționat. (Decizia nr. 10 din 11 ianuarie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, Secția I civilă).

https://www.juridice.ro/760641/curtea-de-apel-ploiesti-recunoasterea-grupei-a-ii-a-de-munca.html?utm_source=newsletter&utm_medium=email&utm_campaign=juridice_news&utm_term=2021-12-07/

Decizia CA Constanta nr. 93/CM din 03.03.2020

Modificarea stării de sănătate a salariatului nu conduce la modificarea condițiilor de muncă.

Curtea de Apel Constanța a hotărât că toate obligaţiile angajatorului stabilite atât prin dispoziţiile Codului muncii, cât şi prin legea specială, în legătură cu sănătatea şi securitatea în muncă, nu impun acestuia modificarea condiţiilor de muncă ca urmare a modificării stării de sănătate a salariatului. În cazul în care modificarea stării de sănătate a salariatului nu îi permite să îşi îndeplinească atribuţiile de serviciu acestuia urmează să îi fie oferit un post vacant existent corespunzător stării sale de sănătate, iar în cazul în care nu există un astfel de post salariatul urmează să fie concediat pentru motivul prevăzut de art. 61 lit. c) din Codul muncii. În speță, Curtea a constatat că a existat efortul angajatorului de a oferi reclamantului condiţii optime de lucru, programând-l la lucru pe macaraua care îi oferă posibilitatea alternării activităţii într-un ciclu de 3 ore de repaus cu 3 ore de muncă, după cum rezultă din înscrisurile la care am făcut referire. Angajatorul a încercat şi oferirea unui alt post avut liber în schemă, refuzat de către angajat. Prin urmare, nu se poate reţine reaua credinţă a angajatorului aşa cum se afirmă de către apelant. (Decizia nr. 93/CM din 3 martie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Constanța, disponibilă pe portalul instanței).

https://www.juridice.ro/756670/curtea-de-apel-constanta-modificarea-starii-de-sanatate-a-salariatului-nu-conduce-la-modificarea-conditiilor-de-munca.html?utm_source=newsletter&utm_medium=email&utm_campaign=juridice_news&utm_term=2021-11-03?

Decizia ICCJ nr. 70/ 11.10.2021 Data acordarii indicelui de corectie

Decizia ÎCCJ nr. 70/ 11.10.2021 Dezlegarea unor chestiuni de drept referitor la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010

Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a decis, în şedinţa din 11 octombrie 2021, că:

Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Craiova – Secţia de litigii de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr.1245/95/2020 şi, în consecinţă, stabileşte că:

În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/ 2010, data acordării indicelui de corecţie este cea la care stabilirea pensiei a avut loc pentru prima oară în condiţiile Legii nr. 263/ 2010, chiar dacă aceasta este anterioară zilei de 10 februarie 2020, când Decizia nr. 702 din 31 octombrie 2019 pronunţată de Curtea Constituţională a fost publicată în MO al României, Partea I, nr. 96.

Obligatorie, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică 11 octombrie 2021.

Minuta Deciziei nr. 70/2021

Avocat Andrei Pap

Decizia ICCJ nr. 70/ 11.10.2021 isi produce efecte dupa publicarea in MO