Archive for the ‘politica’ Category

Decizia ICCJ nr. 19/ 15.10.2018 Obligaţia de declarare prealabilă a adunărilor publice

octombrie 16, 2018

În şedinţa din 15 octombrie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul competent să judece recursul în interesul legii, legal constituit, a soluţionat un recurs în interesul legii, fiind pronunţată următoarea soluţie:

ÎCCJ a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Bucureşti şi, în consecinţă, stabileşte că:

”În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 3 prima teză din Legea nr. 60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice, republicată, cu referire la dispoziţiile art. 26 alin. (1) lit. a) şi d) din aceeaşi lege, există obligaţia de declarare prealabilă a adunărilor publice, atunci când adunările urmează să se desfăşoare în pieţe ori pe căile publice (drum public, parte carosabilă şi trotuar) sau în alte locuri prevăzute de art. 1 alin. (2) din Legea nr. 60/1991, situate în imediata vecinătate a sediilor ori imobilelor persoanelor juridice de interes public sau privat.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.”

Decizia ICCJ nr. 19/ 15/10.2018 a fost publicata in MO nr. 1055/ 13.12.2018

https://www.juridice.ro/608809/iccj-ril-admis-ref-obligatia-de-declarare-prealabila-a-adunarilor-publice.html/

 

 

Reclame

Istoria se repeta ?!

septembrie 9, 2015

O definitie a societatii in care traim.

La 02 februarie 1905 în Rusia, la St.Petersburg, s-a născut filozoafa şi scriitoarea americană Zinovievna Alisa Rosenbaum, cunoscută în lumea literară sub pseudonimul Ayn Rand, care a decedat în luna martie 1982 la New York. Cuvintele acestei scriitoare nicicând nu s-au potrivit mai bine, ca în aceste vremuri: ,,Când vei constata că, în scopul de a produce, trebuie să obţii aprobarea de la acei care nu produc nimic, când vei observa cum banii se scurg spre cei care nu activează în bunuri, ci în favoruri, când vei înţelege că o mulțime de oameni se îmbogățesc prin luare de mită şi influența lor e mai eficace decât munca lor, că legile nu te protejează contra lor, ci dimpotrivă, ei sunt cei care sunt protejaţi împotriva ta, când vei descoperi că este răsplătită corupția iar onestitatea devine un sacrificiu de sine, atunci vei putea spune fără teama de a greşi, că soarta societăţii în care trăieşti, este condamnată.”
Ayn Rand (1950)

P.S Fara comentarii … Si au trecut de atunci 65 de ani.

Despre etica

iunie 28, 2015

Un test simplu. Trebuie citite cele doua intrebari, de raspuns sincer la acestea si in finalul articolului se gasesc raspunsurile.

  1. Să presupunem că ştii o femeie însărcinată care deja are 8 copii. Trei dintre ei sunt surzi, doi sunt orbi şi unul este dezechilibrat mintal. Femeia are sifilis. Ati sfatui-o să facă un avort ?
  2. Este momentul alegerii preşedintelui lumii şi votul tău va determina cine este alesul. Iată-i pe cei trei candidaţi:

-Candidatul A are legături cu politicieni corupţi şi crede în astrologie. A avut două amante. Fumează ca o locomotivă şi bea 8 până la 10 pahare zdravene de whisky pe zi.

-Candidatul B a fost concediat de două ori, doarme până după prânz, în facultate se droga şi bea un sfert de litru de whisky în fiecare noapte.

-Candidatul C este un medaliat şi un erou de război, este un vegetarian convins, consuma doar bere si asta ocazional si nu a avut niciodata legaturi extraconjugale.

Dintre aceşti trei candidaţi, pe care l-ai alege (sincer) ?

Candidatul A este Franklin D. Roosevelt.

Candidatul B este Winston Churchill.

Candidatul C este Adolf Hitler.

Morala.

Trebuie să fiti întotdeauna atenti cu cei care trăiesc prea … sănătos !

Apropo, dacă la întrebarea despre avort ati răspuns afirmativ, tocmai l-ati fi ucis pe Ludwig von Beethoven !

Cum ne furam caciula, singuri

august 12, 2010

Am incadrat prezentul articol, la categoria – politica, desi puteam sa-l incadrez la categoria – protectia muncii, deoarece voi prezenta in continuare un aspect pagubos pentru cetateanul roman, platitor de taxe si impozite, dar in acelasi timp si degradant pentru imaginea tarii in lume (al politicii dambovitene, practicate de 20 ani incoace, in democratie ?!) pe care nu pot sa-l inteleg, oricat as dori sau as incerca. De ce politicienii una vorbesc, diferit mai mereu de ceea ce gandesc (sau cel putin, asa vreau eu sa cred) si total diferit, atunci cand se pune problema de a intreprinde ceva, concret ? 

Cititi si va minunati. Este un exemplu clasic al democratiei sociale, de mahala, care stapaneste tara, in ceea ce priveste asistenta sociala si asistenta medicala.

In monotorul oficial nr. 572/ 12.08.2010 s-a publicat HG nr. 762/ 21.07.2010 privind conditiile de acordare, gratuit, a asistentei medicale, medicamentelor si protezelor pentru procurori, judecatori, personal asimilat, magistrati asistenti, personal auxiliar de specialitate, executori judecatoresti, activi sau pensionati si a copiilor acestora, aflati in intretinere.

Sa fie clar – nu am nimic cu magistratii si ceilalti beneficiari ai actului legislativ susmentionat. Este un drept al lor, stabilit prin Legea nr. 567/ 2004, OUG nr. 27/ 2006, aprobata prin Legea nr. 45/ 2007, cu modificarile si completarile ulterioare. Bravo lor ca au stiut sa-si mentina privilegiile (in situatia de criza profunda, in care se afla tara), fata de restul cetatenilor tarii (ma refer aici, la pensionarii de rand, la lucratorii activi, din industrie si agricultura, la profesori, medici si ingineri, la toti ceilalti actuali si fosti salariati la stat), precum si la copii acestora.

Totusi este nedrept sa aprobi un document legislativ, numai in favoarea unei minoritati si ca sa pui mot, ai grija, tu guvern, sa scrii, cand este vorba despre coplata asistentei medicale si a medicamentelor, ca aceasta se va realiza, la cererea asiguratului, din bugetul ministerului justitiei (adica din bani publici, adica restul cetatenilor cotizeaza in favoarea unei minoritati sociale), sa precizezi ca daca nu se poate asigura asistenta medicala in spitalele proprii ale ministerului justitiei, aceasta sa se asigure la spitalele, din sistemul ministerului de interne si/ sau al serviciilor speciale. Apropo, despre restructurarea asistentei medicale, proprii ministerului justitiei si ministerului de interne, respectiv al serviciilor secrete, nu se vorbeste niciodata. Aceasta asistenta medicala nu este blagoslovita de „reforme”, este exceptata si tratata ca ceva tabu.

Nu trebuie uitat, cele de mai sus sunt drepturi ale celor mentionati, in conditiile in care platesc acelasi procent din venitul salarial, propriu, la asigurarile de sanatate.

Nu pot sa cred ca un astfel de act normativ poate fi considerat un act de justitie sociala. Nu cred, ca in aceste conditii, exista vreun politician sau chiar presedintetele tarii, care sa aiba dreptul moral, cetatenesc, de a face apel la solidaritatea sociala a tuturor cetatenilor.

Mai sunt exemple de acelasi gen, de „justitie sociala”. Angajatii de la Electrica nu platesc un procent din energia electrica consumata, in propria gospodarie. Angajatii de la CFR beneficiaza ei si copii lor de abonament gratuit pe caile ferate, pentru un numar de calatorii. Minerii au o cantitate de carbune pe care o primesc gratuit de la companie sau contravaloarea acesteia in lei. Angajatii din sistemul sanitar beneficiaza de asistenta medicala gratuita. Exemplele pot continua, pentru firmele in care statul este inca, majoritar.

In acelasi timp, se suspenda calatoriile gratuite pentru pensionarii de rand, de la stat, se diminueaza cu 25 % salariile tuturor bugetarilor. Se intentioneaza impozitarea tuturor pensiilor.

Nu inteleg de ce nu se doreste aducerea muncii la negru, la impozitare. De ce nuntasilor de la petrecerile tiganesti, aratate pe toate posturile tv, nu li se pune impozit pe averile afisate ? De ce manelistii si ceilalti guristi, posesori de vile si masini scumpe, nu platesc impozit la stat ?

Nu sunt uitati, in schimb, la impozitare, beneficiarii de drepturi de autor (artisti emeriti, ziaristi – formatori de opinie, intelectuali cu multe inventii si inovatii, care prin contracte de prestari servicii, aduc bani grei firmelor, prin aportul lor intelectual).

De ce nu se trece odata, la verificarea pensionarilor pe caz de boala ? Sunt insa, „atacati” de catre inspectori, la domiciliu, pensionarii pe caz de invaliditate, gradul I si II. De ce sunt in continuare platite ajutoare sociale la cetateni care nu lucreaza nicaieri si nu au lucrat niciodata, nu pentru ca nu au unde, ci pentru ca „starea lor sociala”, de etnici romi, nu le permite munca ? 

De ce pensionarilor  – politisti, fosti agenti ai serviciilor secrete, celor care au lucrat in penetenciare, etc. (nu au cotizat la asigurarile sociale), conform prevederilor Legii nr. 119/ 30.06.2010, la recalcularea pensiilor, pana la sfarsitul anului 2010, li se va acorda grupa de munca, iar celor cca. 2,5 milioane de pensionari (cotizanti lunar, multi ani, la asigurarile sociale, in perioada cat au fost salariati, la stat), care au lucrat efectiv la locuri de munca, incadrate conform legii, in grupe de munca I si II, nu li se va aplica Legea nr. 218/ 27.10.2008, probabil, nici incepand cu 01.01.2011 ?  

Este si acesta un aspect al vremurilor pe care le traim, al „interesului” politicienilor, pentru justitie sociala.

Apartinem unei lumi/ societati civilizate sau mai putin civilizate, care nu este construita dupa chipul si asemanarea noastra (adica, asa cum ne-au educat parintii nostrii si cum, la randul nostru, ne-am educat/ ne educam, copii. Nu reusesc sa-mi dau raspuns la intrebarea – o fi bine, o fi rau ?

Circoteca damboviteana continua

iunie 6, 2010

De 20 de ani, in Romania, alba – neagra a devenit sport national. Este practicat in politica, in economie, in finante, la capul podului, in autogari si in gari, la iarba verde, in varful muntelui, pe banca in parc sau la intruniri de familie, cu ocazia sarbatorilor.

Cum altfel se poate numi situatia prin care trece tara ? Este criza sau nu se stie inca, daca a inceput sau urmeaza sa ne cocoseze ? Aplicam reforme anticriza sau ne facem ca lucram la asa ceva ? Uite reforma, nu e reforma. Reforma mai presupune si altceva decat disponibilizari de personal, inchideri de firme si incredintari directe de lucrari ale statului catre clientii politici ? Este greva generala, dar ne mai gandim cat de generala va fi ? Ii ovationam si le apreciem modul cum gandesc unii in folosul cetateanului sau ii huiduim si ii scuipam pe politicieni ? Societatea civila este civila sau nu prea ?  In ONG -uri se face politica de partid sau nu se face ? Avem partide situate pe esichierul politic, la stanga, la dreapta, spre centru sau michiduta este singurul care stie ce politica fac partidele ? Suntem cu adevarat in Europa sau doar in perpetua asteptare ? Nivelul de trai in tara are vreo legatura cu cel din UE sau urmeaza in urmatorii 50 de ani, sa aflam ?

Se pot pune multe intrebari ca cele de mai sus. Dar, cui ar folosi ? Cetateanului simplu, in niciun caz.

Cum poti compara demisia presedintelui german care a zis ca prin participarea cu trupe in Afganistan, Germania isi apara de fapt interesele sale economice, repectiv a premierului japonez, care nu a reusit in 5 luni, sa rezolve promisiunea facuta la alegerea sa, ca va muta o baza americana, cu pasivitatea nemernica a politicienilor nostri, care nici macar nu au curajul sa-si aduca aminte ce au promis in campaniile electorale ? Cum poti sa-l consideri politician responsabil, pe ministrul transporturilor R. Berceanu, care la tv declara senin ca in campania electorala s-a mintit prin omisiune pentru a  se ascunde faptul ca mergem spre prapastie sau pe ministrul finantelor, care de la tribuna parlamentului declara  ca mai puteau minti poporul inca 6 luni.

Seful statului nici el nu este usa de biserica. Minciuna sta cu el la masa, permanent, il insoteste prin tara si prin lume, pe unde mai este inca primit. Exemple ? Le stie toata lumea. Il mai crede cineva ? Se pare ca da, daca este inca la Cotroceni. Cine sunt cei care mai cred inca, in patriotismul si profesionalismul sau ? Un adevarat mister, nu si pentru trepadusii prezidentiali stiuti de toata lumea, care apar pe la tv si cauta sa ne indobitoceasca seara de seara. Se mizeaza, presupun, pe lehamitea populara si pe pasivitatea din totdeauna a romanului. Cam periculos, zic eu. Au fost cazuri, chiar recente, cand multimea a iesit din pasivitate, iar conducatorilor nu le-a fost chiar placut, ce au patit.

Restrictii noi, dar numai pentru cei saraci, bat la usa. Cei bogati vor huzuri in continuare si ne vor minti asisderea. Astazi, guvernul interpreteaza munca nu ca pe un drept constitutional al cetatenilor, ci ca pe o pedeapsa, iar sloganul – merge si asa, este litera de lege pentru seful statului, pentru ministrii actuali si pentru „ganditorii” din umbra acestora. Totul se reduce la numarul celor care vor fi concediati si la procentele cu care se reduc salariile, pensiile, prestatiile sociale, etc.

Citean un studiu facut de catre englezi si americani, care ajunsesera la concluzia ca intelepciunea populara vine o data cu varsta si experienta de viata, iar fericirea individuala vine dupa varsta de 50 de ani. Asa o fi pe la ei. Vazand cum gandesc, promoveaza si aplica, politicienii nostri, aflati in preajma varstei de 50 de ani, cu greu gasesti o paralela cu studiul amintit, la romani, poate doar in ceea ce priveste fericirea si chiverniseala personala a clicii de la putere si a acolitilor lor.

Cum poate fi interpretata de catre omul de rand, parada prezidentiala, de la botezul copilului printului Paul si al printesei Lia, de Romania (?!), in conditiile in care in Romania sunt copii care mor de foame ? Printul (!?) castiga la CEDO, procese intentate statului roman si primeste imediat de la stat (vorba vine, de fapt din taxele si impozitele platite de prostime) mii de euro. Normal as zice, doar are de platit un botez. Dar de ce sa nu plateasca judecatorul care a gresit cand a dat sentinta in procesul judecat in tara, proces ulterior pierdut la CEDO ? Urmarea botezului ? Printul Charles al Marii Britanii, un prieten decalarat al Romaniei, care chiar si-a cumparat o proprietate la Viscri (prin zona fostilor sasi, in prezent emigranti in Germania, din cauza „traiul bun” pe care il duceau) a renuntat la vizita oficiala, pe care o avea deja anuntata la Bucuresti.

In paralel cu sindrofia botezului, de ce sa nu punem pe tapet declaratia presedintelui cum ca poate o fi fost sub influenta alcoolului, atunci cand a declarat in campania electorala, ca pensia minima ar trebui sa fie de 500 lei. Cavalcada rasului sau teroarea plansului ?

In protestele de strada care au cuprins tara, se fac auzite lozinci ale maniei dezlantuite a populatiei, ale neputintei cetatenilor de rand in fata impostorilor. Ce gandeste omul simplu, scrie sau striga, doar doar l-o vedea sau l-o auzi cineva? „Piticu si cu chioru au distrus poporul”. „Romania – lagarul pensionarilor”. „Pleaca ai nostri, vin ai nostri, noi ramanem tot ca prostii”. Bine zicea un ilustru necunoscut – „Politicienii sunt ca porumbeii, cand sunt jos, iti ciugulesc din palma, iar cand sunt sus, se gainateaza pe tine”.

Mi-a ramas intiparita in minte remarca lui R. Tudor, referitoare la ce zic politicienii romani, ca au creat in ultimii 20 de ani – „Am creat o lume noua, nu voua”. Trist, dar adevarat.   😦

Tezele din mai

mai 9, 2010

Zilele trecute, presedintele tuturor romanilor, iesit in fata natiunii la ora de varf (se transmiteau meciuri de fotbal pe vreo 6 canale de televiziune), ne-a prezentat viziunea grandioasa asupra gandirii sale profunde, de iesire din criza, gandire care ii creaza insomnii, din cauza nemaipomenitei sale griji pe care o poarta natiunii romane. Sa traiti bine….Hi, hi, hi….   

Ca si cum domnia sa ar fi fost plecat din tara in ultimii 5 ani, ca si cum nu domnia sa ar fi pastorit guvernele ce s-au perindat in ultimii 5 ani pe la Palatul Victoria, ne-a prezentat situatia grava in care se afla tara, ne-a cerut sa fim de acord cu curba de sacrifiu pe care a visat-o domnia sa in noaptea precedenta si pe care a prezentat-o cu surle si zurgalai reprezentantilor FMI sositi la Bucuresti sa „ne ajute” sa nu ajungem in faliment precum Grecia. Concluzia discursului stralucit al alesului romanilor de peste Prut, in fata/ urechile natiunii romane, de dincoace de Prut, ramasa surda, muta si oripilata – nu se pune problema ca tara sa intre in faliment, nu conteaza falimentul cetateanului simplu. Nepotismul sa infloreasca, clientii de partid sa se imbogateasca in continuare fara limite, omul de rand sa se sperie tot mai tare.

Continuand in stilul sau inconfundabil de vechil al natiunii, prim ministru, prim procuror, unic parlamentar si singur roman responsabil, taras grapis si-a exprimat neputinta propriei invataturi in ceea ce priveste economia si finantele. A reusit inca o data sa inflameze spiritele, in randul omului simplu, sa-l sperie si sa-l aduca in situatia de a nu mai sti ce sa creada, anuntand reduceri masive, de salarii si pensii, inchiderea robinetului cu pomeni spre cei cca. 8 milioane de asistati sociali din Romania, inflatia preturilor la alimente, carburanti, lumina si caldura.

A omis doar sa ne spuna, ca a preluat oficial si functia de prim ministru, renuntand la cea de doar cucuvea – vestitor de nenorociri, de la Cotroceni.

Actualele teze, din mai, ale actualului presedinte al tarii, mi-au amintit de tezele din aprilie 1989, in cinstea congresului XIV, de pe vremea lui Ceasca (ce trebuie sa mai rada si sa se hlizeasca in oglinda iadului, ilustrul fost conducator), care ni se prelucrau la invatamantul politic de partid, la care participau obligatoriu, toti salariatii, indiferent daca erau sau nu membrii de partid, ca doar trebuia sa stim toti ce gandeste si pitroceste seful suprem in numele nostru, al prostimii de rand.

Astazi, poate sa mai spere cineva ca nu se vor mai intoarce niciodata, cozile de la 2 noaptea, la abonament pentru lapte (pe care tot nu-l gaseai mereu), cartelele pentru ulei, malai, faina si oua, alergatura prin piata dupa cartofi ?

Ce n-a stiut Ceasca si nu a crezut ca este posibil, a fost ca mamaliga explodeaza si s-a vazut ce a urmat in decembrie 1989.

Asistam oare, astazi, la razbunarea marinarului, harsit pe oceanele lumii, care a vazut din statistici, ca la ultimele alegeri a fost votat doar de 50% din cei 30 % de romani cu drept de vot ? Alesul isi arata coltii la poporul care nu l-a mai vrut.

Ce urmeaza ? Se intrevede o posibila recunoastere oficiala a esecului total al politicii si guvernarii basesciene – cu caciula in mana, ne ploconim la straini ? O noua mascarada politica, adresata actualilor guvernanti, de altfel acolitii si copii de suflet ai presedintelui, se iteste la orizontul politic dambovitean ? 

Nu pot sa fiu de acord ca fara straini nu ne descurcam. De ce polonezii pot ? De ce pe vremea lui Tariceanu, s-a putut ? Sa fie clar, nu sunt un sustinator al politicii lui Tariceanu, dar al politicii liberale adevarate, da.

Urmeaza sa cersim din poarta in poarta, la UE si banci internationale ? Urmeaza sa nu fim in stare sa accesam fonduri europene, din motive de coruptie si dezinteres total al guvernului ? Sa mascam in continuare propria neputinta in fata unor adevarate reforme economico-financiare si de ce nu politice ?

Oare cand vom apuca taurul de coarne ? O fi posibil in urmatorii 5-10 ani ? Eu unul sunt un incapatanat prin definitia capricornului. Sper in continuare, desi nu prea am motive serioase sa cred ca voi apuca zilele unei schimbari majore.

Ce este mai trist ? Ce urmeaza dupa guvernarea Basescu ? Parca nu as mai vrea sa vad tot strategia alarmismului care sperie pe toata lumea, aplicata de guvernul Boc, doar doar o crede cineva – ce de mai de reforme se fac in tara noastra si doar cetatenii sunt de vina ca nu muncesc si asteapta doar castiguri usoare. Vor continua romanii pur sange din guvern, sa se zvarcoleasca in somn de grija natiunii, dar in acelasi timp sa se tavaleasca, in delegatii prelungite, pe bani publici, prin nisipurile fierbinti din Dubai ? Vom asista la prezenta in prim plan, a acelorasi fete de politicieni, rosi in coate de trasul la edec in slujba cetateanului cocosat insa de noi biruri puse de catre stat pe seama lor ?

O disparea vreodata populismul ieftin si discursul anost practicat de toti politicienii damboviteni, indiferent de carnetul de partid din buzunar ?

Mi s-a parut de bun simt replica dr. Ion Uta, cand a aflat ca fiica sa Teo Trandafir candideaza pe listele PDL pentru un loc de deputat – daca PDL este un mare cacat, Udrea este motul.    😀

 Apropo, pentru cei care nu stiu. Primii someri inregistrati in Romania dupa decembrie 1989 au fost securisti si activisti ai fostului partid comunist, componenti de „elita” ai fostului regim. Care o sa fie ultimii someri din zilele de azi ? Ca doar nu o sa fie politicienii.

Icisa Craiova

aprilie 19, 2010

Romanului de rand ii lipsesc multe lucruri pentru a se considera, cat de cat, realizat. Depinde de el, de norocul lui, dar si de altii, care il conduc, cel putin teoretic sau care ar trebui sa conduca tara. Incotro ? Greu de precizat.

Mare pacat, ca si astazi, dupa 20 de ani de sperante, romanul depinde in viata de zi cu zi, prea mult, tot de altii.

Carcotasii ar putea zice – pai nemultumitilor, de obicei, li se ia darul. Cei mai cu lasa-ma sa te las ar zice – lasa ca trece si asta, apoi om mai vedea. Cei mai multi zic – da-i in aia a masii, ca tot acolo ajungem.

O fi bine, o fi rau ? Cine mai stie ?!

Inventivitatea la romani este totusi sport national. Umorul, inca nu a pierit de tot, desi de multe ori are un gust cam amar. Pentru explicatii, vezi mai jos.

Antireclama pentru candidatul la primarie al actualei guvernari. Adevar, speranta, minciuna, credibilitate, icnet de neputinta, protest spontan (ce o fi aia ?), chicoteli, infantilism, indemn la nesupunere, uitatura peste gardul vecinului, zambet feciorelnic, ipocrizie, noi aranjamente locale, aceeasi profitori ai tranzitiei, fete vechi si fete noi ?

Cat priveste pacalelile, nu s-a stabilit inca un numar maxim, atat la nivel national cat si la nivel local, peste care romanul sa nu mai fie atat de credul. Cum s-ar putea interpreta altfel, cei 20 de ani de promisiuni populiste si sfidatoare fata de bunul simt, al tuturor politicienilor care s-au perindat pe la guvernare ?

Astazi am invatat un cuvant nou – mizerabilism. Il folosea un promotor cultural, de carte scrisa, vis a vis de ceea ce traim astazi prin cultura, plina de manele si bataieli dizgratioase in emisiuni tv, de tatze si cururi care se itesc prin geamul chioscurilor de ziare, de afrodisiace care se vand la pachet, copiilor, la coltul strazii, cu politaiul comunitar, alaturi, pazindu-l pe comerciant.

Utilizat in politica damboviteana, cuvantul de mai sus ar putea fi tradus ca fiind vorba de teribilism in promisiuni electorale, niciodata onorate in timpul guvernarii, practicat de mizerabili.

Of…, uf…si ziceam ca nu mai comentez politica. Dar te lasa astia sa taci, sa stai cuminte in banca ta ?

Nu a fost sa fie si de ce ne-a fost frica nu am scapat

ianuarie 18, 2010

Am crezut sincer ca in Romania se va intampla ce era normal sa se intample – alegerea unui nou presedinte, avand in vedere modul cum au votat cetatenii in ultimii 20 de ani – pentru raul cel mai mic. Nu am o deosebita incredere ca alegerea lui Mircea Geoana – contracandidatul actualului presedinte, ar fi insemnat o modernizare a tarii sau iesirea din saracia lucie in care se zbat majoritatea cetatenilor sau schimbarea mentalitatilor dambovitene ale politicienilor. Ar fi fost totusi altceva, macar prin prisma noului adus in politica – vorbe decente, fara ranchiuna si fara ura, un oarece respect si stima pentru adversarii politici si poate o colaborare in folosul tarii, intre fortele politice ceva mai responsabile (cel putin din punct de vedere declarativ), ale tarii. Nu a fost sa fie – o minoritate politica, oarecum izolata, a fost mai puternica decat majoritatea politica declarata fatis si sustinuta de societatea civila (partea neinregimentata politic). Sigur vom trai ce va urma si atunci ne vom putea pronunta. Romania poate promova, numai daca in urmatorii 5 ani, actualul presedinte isi va schimba radical pozitia avuta in precedentii 5 ani, altfel vom asista in continuare, la balacareli politice fara numar, pe la posturile de televiziune si la rafuieli in justitie (sau cel putin asa se zice prin presa, neexistand dovezi clare, pro sau contra).

As dori ca presedintele reales sa nu ne mai considere pe noi cetatenii acestei tari (neinregimentati politic), ca fiind niste simpli matrozi pe o nava a domniei sale  (de altfel plina de coroziune si necalafatuita la timp), numita Romania, al carei capitan se autointituleaza. Nu cred ca romanii pot fi considerati drept niste necuvantatoare ale marii, motiv pentru care doresc sa pot continua sa-mi exprim liber parerea. Sper din tot sufletul meu, sa nu se puna botnita, intr-un fel sau altul, acestui imens castig al romanilor ca urmare a revolutiei din decembrie ’89.

Nu pot fi de acord cu catalogari ale unor ziaristi, ca presedintele actual al tuturor romanilor este matrozul securist (cu referire la trecutul cam neclar al presedintelui), exponent al ipocriziei umane. Nu pot fi de acord nici cu expresii ale presedintelui (la aflarea scorului in alegeri), de genul – un fleac, i-am ciuruit sau – este posibil orice, astept un viol (cu referire la filmuletul in care lovea un copil, cu dosul palmei, de altfel filmulet care nici pana astazi nu este clar daca este real sau este o facatura). Exista o vorba prin batrani – gura pacatosului, adevar graieste. Doamne fereste, sa avem parte si de asa ceva.

As dori sa dispara din viata de zi cu zi – pupincurismul postdecembrist (a se avea in vedere manifestarile de asa zisa simpatie, din randul bailor de multime, organizate in cinstea politicienilor, de orice fel).

Nu vreau sa mai vad imagini cu tineri imberbi care cica organizeaza distractii la care poarta cravata si basca de pionier, de pe vremea lui ceasca. Nici in gluma nu trebuie sa mai readucem acele vremuri in vizor, cand politica ajunsese pana la nivelul soimilor patriei (adica copii de la gradinita). Nu vreau sa cred ca este vorba de o diversiune politica a puterii, pentru adormirea vigilentei cetateanului, ci este vorba de un tembelism de sorginte capitalisto-democratic, care tine de lipsa de informare corecta a tinerilor, care au crezut ca distractia lor este inocenta. Este greu de imaginat ca mustele pot bazai degeaba, fara a avea un scop in sine, adica mirosul pestilential care le atrage, precum un magnet spanul din fier.

Mai bine sa dam cu adevarat atentie unor fapte de genul – furtul sinelor de cale ferata de catre hotii de fier vechi. De ce sa nu analizam, ce ii impinge pe acesti sarmani sa fure sine de cale ferata. Sigur, nu sunt de acord cu gestul de a fura, dar in acelasi timp, ma gandesc, la disperarea acelor parinti, care nu au ce pune pe masa copiilor. Am fost in depozite de fier vechi. Gasesti utilaje noi, nefolosite vreodata, traverse de la constructii metalice, colaci intregi de cabluri de cupru si aluminiu. Pe patronii depozitelor de fier vechi, de ce nu-i intreaba nimeni cum isi permit sa achizitioneze asa ceva ? Politistii satului, de ce se fac ca ploua cand se intalnesc cu cei care duc caruta cu fier vechi la depozit ? De ce televiziunile ii prezinta pe hotii de fier vechi, drept adevarate vedete, pe post ?

De ce sa nu analizam „batalia” din deconcentratele statului, unde actualii politicieni inlocuiesc vechea garda ? De ce avem nevoie de sute de inspectori guvernamentali (cei dati jos din functie raman in aparatul guvernului, pentru ca altfel ar urma procese inteminabile, in contencios administrativ) ? Asa intelege guvernul sa faca economie la fondul de salarii ? Cu ce se ocupa acesti inspectori guvernamentali, platiti de la buget ? Care este fisa postului lor ? 

Ce se intampla cu banii virati la bugetul de stat, ca impozit pe pensiile care depasesc 1.000 de lei ? Dar cu banii colectati la asigurari de sanatate, tot din pensiile celor care depasesc 1.000 de lei ? Cat reprezinta valoric, aceste sume ? Nu cumva, banii declarati ca fiind dati de la bugetul de stat la bugetul de asigurari sociale, reprezinta o fictiune contabila, menita sa adoarma pensionarul si asa cocosat de taxe si impozite ?

De ce sa prezentam la televizor, veterani de razboi (care vand 2-3 bilete CFR pentru veterani, altor calatori, cu pret redus, ca fiind insotitori ai lor) drept niste infractori, cand de fapt nevoia personala si nepasarea statului ii impinge pe acesti eroi ai neamului, sa mai faca rost de un ban pentru medicamente ?

De ce legi ale statului votate de catre parlament, promulgate de catre presedinte si declarate constitutionale de catre Curtea constitutionala, nu se aplica si se tot amana, de la un an la altul (exemplu: legea cu grupele de munca, legea cu decontarea biletelor CFR neutilizate, legea salarizarii profesorilor, etc.) ? Nu cumva statul, prin guvern, isi bate joc de cetatenii sai ?

Vorbim de criza economica, dar masurile anticriza adoptate de catre guvern (de altfel criticate, de toata lumea, ca de fapt, nici nu ar fi masuri anticriza) se aplica ca restrictii numai pentru prostime, iar politicienii si acolitii lor sunt din ce in ce mai bogati (se vede din declaratiile lor de avere).

De ce le este frica politicenilor si apropiatilor lor, de o lege a impozitarii averilor, desi eu cred ca este mai potrivita o lege a verificarii averilor dobandite ilicit (poate parea o vorba din terminologia comunista). S-ar putea strange multi bani la buget din averile ce nu pot fi justificate si din scoaterea la iveala a muncii la negru.

Nu vreau sa mai fim considerati in presa straina drept tara lui fraudescu, hotescu, talharescu, golanescu, betivanescu, smecherescu, violescu, tulburescu, politicescu, etc.

As dori sa se adevereasca cat mai curand, remarca presedintelui nostru (cu referire la vaccinarea contra gripei porcine) – da-mi doamne mintea romanului de pe urma. Asa sa ne ajute Dumnezeu, pe noi romanii.

Prins cu izmenele in vine

noiembrie 27, 2009

Nu imi revin inca dupa imaginile pe care le-am vazut aseara la televizor, cand „manevrand” telecomanda in cautarea unui film sau a unui documentar, mi-a aparut pe ecran fata descompusa de frica, a presedintelui nostru, care folosind explicatii puerile – nu stiu daca m-a injurat, daca a zis ceva femeii, etc. – incerca sa raspunda unei intrebari puse in direct, de catre reporterul Realitatea TV.

Cum se derula pe imagine si titrarea – presedintele Basescu a lovit cu pumnul un copil, am urmarit si filmuletul, repetat apoi de mai multe ori.

Pentru mine este clar – un adult a lovit un copil, in public, de fata cu mii de oameni. Nu ca ar conta prezenta mai multor oameni, pentru un astfel de gest incalificabil. Figura crunta a protagonistului loviturii, adresata victimei din coltul ochilor, anterior aplicarii loviturii propriu-zise, nu ma lasa sa am dubii in ceea ce priveste intentia agresorului sau veridicitatea filmuletului. Declaratiile ulterioare ale presedintelui, dupa 3 ore de la explicatia sa initiala, facuta in direct la televizor, au doar rol de aburire a celor deosebit de creduli. Nici declaratiile unor „specialisti” in trucaje nu m-au dat pe spate.

Nu ma intereseaza motivele unei astfel de fapte reprobabile. Pentru mine – „faptele vorbeste”  😀

Nu am idei preconcepute. Ma pot insela, motiv pentru care cred ca ONG -uri care se ocupa cu protectia drepturilor copilului au tot dreptul legal si moral sa actioneze imediat, in justitie, pentru procedura de urgenta si sa ceara expertiza criminalistica a filmuletului. Nu stiu daca va indrazni vreo organizatie sa faca asa ceva, caci rezultatul ar veni doar dupa terminarea turului 2 al alegerilor prezidentiale si nu-i asa, nu se stie cine castiga.

Frica este mult mai mare decat indrazneala. Oare de ce ?

Sa candidez, sa nu candidez…..

septembrie 24, 2009

Cu ceva zile in urma, mi-am dat si eu cu parerea (ca doar la politica ne pricepem toti, nu-i asa ?) asupra necesitatii ca presedintele in functie sa mai candideze sau nu, pentru un nou mandat. La acea vreme nu beneficiasem de „raportul” presedintelui in fata parlamentului (apropo, daca nu i l-a cerut nimeni, de ce s-a straduit sa ne mai induca in eroare inca o data ?), nu citisem titlurile prin ziare, prin care initiati in ale politicii sau invatacei (ca mine, de altfel), spuneau verde in fata, cui voia sa-i citeasca, parerea lor despre „era Basescu”. Fara a cunoaste cu ce se va mai impauna presedintele nostru, in respectivul raport, am inserat pe blog niste constatari proprii. Recitindu-le, am ajuns la concluzia ca trebuie sa completez, cu noi aspecte, sesizate de catre mine, in urma prezentarii raportului si a comentariilor adiacente, auzite sau citite ulterior.

Ce ramane dupa ce presedintele in functie, va renunta sa mai candideze pentru un nou mandat sau va fi invins in alegeri (dupa cum ii doresc) ? Nu iau in considerare, posibilitatea de renuntare a domniei sale, la a candida pentru un nou mandat (desi ar putea fi singura sa decizie inteleapta).  😛

Nu am un candidat preferat (dintre cei deja anuntati ca vor candida). Mentin tot ce am scris anterior, considerand ca majoritatea celor care nu merg la vot (din diverse motive), au totusi dreptul sa viseze la un presedinte mai bun, mai responsabil, mai eficient pentru noi cetatenii obisnuiti, nu doar pentru niste privilegiati.

Protejarea vizibila, directa, a membrilor familiei si a apropiatilor sai, implicati in afaceri oneroase (divulgate de presa, dar neconfirmate inca de catre justitie) a fost o practica curenta a dlui. presedinte.

Este greu de acceptat, ca noi romanii putem fi de acord cu sloganul, aplicat mai mereu de catre politicieni, indiferent de culoarea lor politica – dupa noi potopul – trambitat prin fapte ce contrazic vorbele politicienilor ajunsi pe rand, la ciolan.

Fostul presedinte Ion Iliescu il considera pe actualul presedinte – o pacoste de care trebuie sa ne debarasam. Dupa stiinta mea, prin debarasare se intelege – solicitarea expresa a chelnerului, care ii cere picolitei cu picioare lungi si nuri la vedere, sa curete imediat masa, pentru ca vin sa se aseze invitati de sema ai sefului de local. Ce altceva decat o crasma de mahala, a facut actualul presedinte, din Romania ?

Candidatul la presedintia tarii, Crin Antonescu, referindu-se la o eventuala alianta cu actualul presedinte, crede ca este posibil orice, daca actualul sef al statului ar deveni respectuos, democratic, civilizat si sincer. Simple aiureli spuse la prima infatisare sau vise politice aparute in urma unei noi serii de injuraturi politice, specifice dlui. presedinte.

In cei 5 ani de mandat, multi intelectuali cu staif, s-au facut ca ploua, adica nu pricep ce se intampla cu adevarat si au slujit cu nesat regimul presedintelui Basescu. Gaselnita presedintelui cu infiintarea unor comisii prezidentiale, nu este in esenta ceva gresit, dupa parerea mea fiind necesare strategii in multe domenii de activitate, dar modul cum se slujeste presedintele actual de rapoartele acestor comisii, depaseste pe langa atributiile sale de presedinte si de multe ori, limitele bunului simt (in special prin comentariile care le face ulterior aparitiei rapoartelor si prin modul parsiv cum incearca sa le impuna ca legi, parlamentului). Ce altceva mai penibil poate fi auzit in parlament, decat un raport fantoma al uni presedinte obosit de propria sa neintelegere a politicii – in folosul cetateanului, sarcina pe care o avea ca presedinte ? Strategiile emise de aceste comisii au avut in final, doar rolul de a potoli setea de putere a presedintelui jucator.

Cultul vulgaritatii, prin exemplul propriu mai mereu promovat, arata cum nu trebuie sa se comporte un presedinte al tuturor romanilor.

Bagabonteala verbala in politica, a devenit o moda lansata din fieful prezidential.

Unele maxime prezidentiale fac ocolul tarii si deliciul presei strine:

pentru o traista de porumb, medicii trimit in pensie oameni care pot fi de folos economiei nationale. Cata perfidie poate contine un astfel de mesaj, care nu aminteste nimic de cei 450.000 de actuali someri inregistrati si de alti cel putin 3 milioane de cetateni, iesiti din somaj, care nu au loc de munca si se descurca cum pot, prin strainataturi sau muncind cu ziua, la negru, in tara.

ca presedinte nu poti actiona ca un comandant de nava. Dl. presedinte are uneori, momente de viziune clare, rare, dar are. Declaratia este OK, dar ce te faci cu aplicarea in practica a acestei cugetari prezidentiale ?

romanii au un IQ peste media UE, dar nu il valorifica. Fantezie de presedinte sau dispret declarat fata de profesori, medici, ingineri, magistrati, etc., salariati sau pensionari, cu totii nemultumiti de traiul zilnic si scarbiti de modul cum se face politica in Romania de dupa 1989. Multi dintre cei amintiti, nu au crezut ca dupa 30-40 de ani de munca sub regimul comunist, vor mai prinde zile, la batranete, in care sa-si duca iarasi traiul de pe o zi pe alta. Rusine pentru guvernanti si politicieni. Incep sa devin adeptul unei fraze citite pe internet (nu am retinut exact unde) – prostia nu are varsta, insista si vei reusi. Nu erau precizari, daca sa insistam in prostie sau doar sa asteptam sa inaintam in varsta.

Am asistat la promovarea unui stat slab administrator, cu functionari incompetenti profesional, corupti, numiti pe criterii politice. Sefii inlaturati din functii, pe criterii politice, au devenit inspectori guvernamentali, cu salarii grase, dar fara fisa de post. De ce nu au fost pur si simplu concediati, daca nu erau valorosi ? Ar fi fost prea multe procese pierdute de catre guvern, asa ca mai bine platim de la buget, 2-3 oameni pe acelasi post, ca tot vorbim toata ziua de reducerea cheltuielilor bugetare si de fapt le crestem permanent.

Criminalitatea este in crestere. Ne confruntam aproape zilnic cu jafuri la drumul mare, cu excrocherii financiare fara numar. Politia este depasita de evenimente. Procurorii nu fac fata volumului mare de munca. Judecatorii lungesc la nesfarsit durata proceselor.

Lipsa de strategie politica, economica, financiara, etc. a domnului presedinte este evidenta. Se remarca doar ambitie bolnavicioasa si propaganda pentru a controla totul, ca unic sef atotputernic.

Crezul politic nedefinit al dlui. presedinte se regaseste din plin, in doctrina politica a partidului pe care il pastoreste.

Sub masca incoruptibilului, in cei 5 ani de mandat, dl. presedinte a purtat adevarate razboaie verbale, pline de ifose, dar si de venin, razboaie pe care nu avea cum sa le castige, cu parlamentul, cu guvernul Tariceanu, cu magistratii, cu curtea constitutionala, cu presa, cu liderii de partide de opozitie, cu sindicatele.

Ultima gaselnita prezidentiala – liberalizarea consumului de droguri usoare si legalizarea prostitutiei – inflameaza inca o data opinia publica. Asa se intampla cand presedintele amesteca in stil propriu, lucrurile, pentru a deturna atentia electoratului de la adevaratele probleme cu care acesta se confrunta zilnic. Poate ca legalizarea prostitutiei nu ar fi o ideea prea rea. Sigur ar creste veniturile la bugetul de stat, sigur s-ar diminua numarul violurilor si a cazurilor de boli venerice inregistrate. Legalizarea consumului de droguri ar fi insa periculoasa pentru tineri in special, categorie sociala puternic expusa si dispusa la „experimente”, ceea ce ar duce la un moment dat ca fenomenul sa nu mai poata fi controlat.

La noi la romani este un obicei – sa lovesti tot mai puternic, in cel deja cazut. Fara a fi adeptul acestui obicei, poate voi contribui si eu la alegerea altui presedinte in fruntea tarii, care sa fie un presedinte al tuturor romanilor si care sa ne dea speranta de mai bine.

Ah…cat de mult am putut ura eternul – sa traiti bine….hi,hi,hi…  😦