Archive for the ‘ce mai zice presa’ Category

Cum apare deficitul din sistemul asigurarilor sociale si de pensii publice

iunie 17, 2013

Pensionarii pentru limita de varsta si stagiu complet de cotizare reprezinta 40 % din totalul benficiarilor din bugetul asigurarilor sociale.
Cei asimilati pensionarilor reprezinta 60 % din totalul beneficiarilor din bugetul asigurarilor sociale.
1,2 milioane de persoane nu au cotizat niciodata la bugetul asigurarilor sociale.
Raportul complet este publicat aici
http://cursdeguvernare.ro/cum-apare-deficitul-asigurarilor-sociale-diferenta-dintre-pensionar-si-beneficiar-de-pensie.html
Cum ramane atunci cu deficitul real, existent in fondul national al asigurarilor sociale de stat (fond colectat din contributii de asigurari sociale platite de cetateni si angajatori), de este nevoie de completare de la bugetul de stat ?
Fondul colectat in prezent este arhisuficient pentru numarul actual de pensionari (cei 40 %), fiind posibile pensii cu mult mai mari decat cele actuale.
De ce cei 60 % nu beneficiaza direct de fonduri de la bugetul de stat, daca tot nu au contribuit de loc sau doar partial la sigurarile sociale ?
In sistemul de sanatate, unde asigurarile obligatorii de sanatate colectate in fondul unic de asigurari de sanatate, nu se regasesc integral si intr-un buget separat al asigurarilor de sanatate, este posibil sa fie o situatie si mai complicata.

Discutii pe marginea acestui subiect puteti vedea si aici http://www.avocatnet.ro/content/forum%7CdisplayTopicPage/topicID_362886/Cum-apare-deficitul-din-sistemul-asigurarilor-sociale-si-de-pensii-publice.html#axzz2WT5eBJwa

Reclame

Contraste cu specific romanesc

iulie 22, 2010

Nu stiu daca modul meu de a gandi este corect sau nu. Nu am pretentia ca detin adevarul absolut. Nu ma consider un om simplu, care este dispus sa creada orice, numai de dragul de a face pe plac, cuiva anume.

Vreau sa cred ca vad lucrurile asa cum sunt, fara patima si fara incrancenare.

Uneori imi este putin ciuda ca nu pot schimba vremurile, ca nu pot da anii inapoi si nu mai am vigoarea tineretii pentru a o lua de la capat. Departe de mine gandul ca as fi un pesimist sau vreun impacat cu soarta. Nici nu am motive. Anii nu au trecut degeaba peste mine si sotia mea. Copii nostri, aflati la inceput de drum, sunt pe picioarele lor, iar eu nu pot si nu am cum sa mai influentez viata lor. Poate doar cu sfaturi, sa-i ajut, atunci cand mi le cer.

Introducerea de mai sus, a fost un simplu gand care m-a fulgerat, in timp ce incercam, de fapt, sa planuiesc ce sa scriu, legat de titlul pe care l-am pus ? Cum articolul l-am catalogat la „Ce mai zice presa”, voi face referire la stiri de presa, citite pe internet sau auzite pe la tv.

Colegiul medicilor din Romania si-a facut datoria de asociatie profesionala, a analizat atitudinea parlamentarilor medici la votarea motiunii de cenzura, introduse de PSD si PNL cu ocazia actului normativ introdus de guvern, pentru reducerea salariilor bugetarilor cu 25 % (deci si a salariilor medicilor, asistentelor, infirmierelor, etc.) si a hotarat excluderea din asociatie a celor care au votat impotriva motiunii de cenzura. Ce o insemna acest gest pentru politicienii medici, greu de aflat, dar cu siguranta este o palma pe obrazul celor care fiind inregimentati politic, uita adeseori de unde au plecat. Inca un motiv sa credem ca acesti medici parlamentari, nu traiesc numai din salariul profesiei lor.

Reversul medaliei ? Este periculos, sa tii cu puterea, fara sa gandesti, mai ales daca peste 2-3 ani, mandatul de parlamentar inceteaza si nu ti se mai innoieste, fiind taiat de pe lista de partid sau de colegii de breasla, in cabinele de vot.

Ministerul muncii a trimis functionari din cadrul institutiei, sa verifice la domiciliu, daca persoane pensionate pe caz de boala sunt prezenti acasa, stau in pat si sufera de boala pentru care au fost pensionati, asteptand „mila” statului, sa le dea lunar, medicamentele compensate, necesare mentinerii lor in viata. Asa cred ca au inteles niste trepadusi ministeriali, clienti fideli de partid, trimisi de catre sefi, pe teren, ca trebuie sa se comporte pensionatii pe caz de boala. Sau pensionatii pe caz de boala ar trebui sa dea cotul cat mai repede, ca sa degreveze urgent bugetul asigurarilor sociale, de niste sume de bani, cat mai mari.

Nu apar in niciun fel pe cei care au profitat, de un sistem sanitar spagar, pagubos pentru societate si clientelar, obtinand nemeritat pensionarea pe caz de boala. Acestia trebuie revizuiti de catre comisii special infiintate (formate din profesionisti adevarati, neinregimentati politic), nu de catre niste tipteri. Cei, care se dovedeste ca au dat diagnostice gresite si cei care au profitat de pe urma acestora, pot fi trasi la raspundere, dar tinandu-se cont si de motivul social (lipsa locului de munca, concedierea), pentru care s-a apelat la astfel de solutii.

Accept verificarea la domiciliu a persoanelor aflate in concediu medical, dar nu fara  intocmirea unui document de cercetare a modului de acordare a concediului medical, in urma caruia sa se ia masurile care se impun.

Nu este, insa, constitutional vorbind, sa opresti plata lunara a pensiilor celor pensionati pe caz de boala, deoarece nu i-au gasit la domiciliu, omuletii trimisi sa-i verifice. Este un abuz pervers al statului duplicitar, care amesteca pensionarii cu bolnavii simulanti, care vrea sa induca ideea ca toti membrii comisiilor de pensionare pe caz de boala sau de pensionare anticipata sunt niste infractori,  ca toti medicii de familie sunt profitori de pe urma concediilor medicale acordate.

Nu am sa inteleg niciodata, de ce persoanele lezate, nu se manifesta energic, in public, in fata acestor abuzuri, de ce nu deschid actiuni in justitie si nu cer daune morale, direct de la persoanele care au initiat astfel de actiuni, care nu fac decat sa atinga sever si brutal, moral vorbind, persoanele cinstite din aceasta tara.

Muncitorii romani aflati in strainatate detin conturi de 30-40 miliarde de euro, la banci straine. Stirea mi se pare o dezinformare premeditata, a cetateanului simplu, dispus sa creada orice „stire senzationala” auzita la televizor sau citita prin ziare. Personal, consider stirea ca pe un banc guvernamental, ieftin, de rit basescianist, in ton cu multele declaratii contradictorii ale sefului statului, cu care ne-a obisnuit acesta, in ultimii 6 ani.

Stirea ar fi fost publicata ca urmare a unui studiu facut de un ONG austriac (?!). Se pare ca nu numai la noi, ONG -urile sunt cointeresate material, de catre partide si guverne. Oare cat o fi costat bugetul statului roman, un astfel de „studiu” ? Sau in studiu sunt prinse si conturile din strainatate ale profitorilor tranzitiei si ai amicilor partizani ? Probabil sunt inventariati si banii din privatizari si afaceri cu statul, bani care nu se regasesc in teren, in viata de zi cu zi a romanului de azi.

Aritmetic vorbind, nu ar fi prea mare „contributia” fiecaruia dintre cei 3 milioane de romani care muncesc in strainatate, daca toti ar avea conturi deschise in euro, in banci straine. Se uita cu buna stiinta, insa, ca milioanele de romani aflati la lucru in strainatate, au trimis si trimit acasa, anual, 4-5 miliarde de euro, cel putin, in ultimii 5-6 ani, bani care au sustinut economia romaneasca, sa nu se prabuseasca de tot, fiind bani investiti in tara, in constructii, mobila, electrocasnice, etc. 

Un tanar absolvent de liceu, ajuns la varsta de 70 de ani, la inscrierea la o facultate din Suceava, a solicitat decanatului, sa-l scuteasca de plata taxei de inscriere, fiind orfan de ambii parinti. O stire care m-a facut mandru ca sunt roman, atunci cand am citit-o. Inseamna ca acest popor respecta in continuare munca, ca cetatenii tarii doresc in continuare, sa stie tot mai mult, pentru sufletul lor, nu se impaca cu soarta, harazita de niste politicieni nevolnici. Culmea, ar fi fost, sa i se refuze cererea. Atunci, acest popor nu ar mai fi avut scapare, nu ar mai fi avut niciun viitor.

Nimeni nu moare virgin, viata ne f… pe toti. Un citat oarecum indecent, dar atat de real pentru majoritatea romanilor. Si totusi, de ce politicienii sunt obladuiti si nu sunt primii „beneficiari” ai citatului ?    😦

Noi muncim, nu gandim

martie 3, 2010

Dupa marea dezamagire din decembrie, am renuntat aproape in totalitate sa urmaresc stirile „cu adresa” la adversarul politic, sa pierd vremea pe la talk show -uri (slava domnului sunt „n” programe cu documentare, filme si sport, intre cele 100 de programe instalate) motiv pentru care nu am mai combatut pe teme politice abordate zilnic, de catre presa, lipsindu-mi „materia prima”. 

Cum presa scrisa o citesc pe internet (doar titlurile), legatura cu realitatea politica romaneasca, a fost rupta, din partea mea. De cumparat, nu cumpar ziare decat atunci cand este vreo carte care ma intereseaza. Ziarul il recicleaza sotia la sters geamurile.

Mi s-a facut „dor” sa mai fabulez pe teme politice. Nu am mai colectionat cam de mult vorbe amuzante (balbe), mascari, alinturi intre ei, chiar vorbe de duh (nu de duh sfant), ale politicienilor nostrii scumpi si dragi.  😛  

Solutia ?  Sa ma mai uit din cand in cand la stirile care umplu programele tv, pe la orele serii si uneori pe la ora pranzului, in timpul siestei.

Ce am retinut deja ? Politicienii nostrii, echipati cu casca si bocanci cutreiera santierele moarte ale tarii, se dau in spectacol, cu sapa, cu coasa, cu mistria sau cu canciogul, in mana, ca si cum ar avea habar la ce folosesc aceste unelte. Arunca cu vorbe care te ametesc, despre cat de bine o s-o ducem noi, dar acuma, cinicul FMI ne impune fel de fel de masuri nepopulare. Nu conteaza, daca televiziunile sunt de fata, se poate raporta in vazul lumii, la seful cel mare, ca au fost de fata la inundatii, la festivitatea de dare in folosinta a unei bucatele de autostrada sau a unui pasaj subteran (nu se pune, ca a doua zi se inchide „obiectivul” pentru terminarea lucrarilor sau pentru reparatii), la punerea temeliei primei case construite pentru intelectualii tarii, la Cucuietii din Vale (unde in veci nu se va stabili vreun profesor sa-si intemeieze un camin). Tot ce conteaza este parada, nici de cum utilitatea.

De atata munca pe santiere, sarmanii ministrii nu mai au timp de gandit la nevoile adevarate ale tarii, la iesirea din criza asta pe care o amintesc toata ziua, dar masurile lor anticriza, ori sunt ineficiente ori vizeaza doar noi restructurari (a se citi disponibilizari de personal).

Bataia de joc cu pensionarii se perpetueaza. Nici salariatii nu se simt confortabil. Magistratii fac greva si curand  o sa protesteze si in strada.

Se invrajbesc de catre putere, categoriile de bugetari, intre ele. Se suspecteaza pensionarii de rand intre ei, ca unii au o pensie „nesimtita”. Numai vechile garzi comuniste (militieni, securisti, membrii ai vechii nomenclaturi comuniste) stau linistite, nu indrazneste nimeni sa le taie pensia. Oare de ce ? Au servit tara doar ei ? Milioanele de pensionari batjocoriti astazi de puterea vremelnica, nu au slujit tot la stat ?

Toti cunoscutii cu care vorbesti despre situatia actuala a tarii, zic ca in decembrie 2009 au votat cu perdantul (nu ca ar fi fost o solutie viabila pentru tara, dar se remarca prin raul cel mai mic), dar din motive oculte a fost reinscaunat acelasi presedinte al tuturor roamnilor.

Umbla vorba prin vecini, inca inainte de a se bate moneda pe la televiziuni, ca domnul presedinte ar fi grav bolnav. Nu-i doresc acest lucru, nu ar fi crestineste sa vrei raul altuia. Ma intreb totusi, dar daca este adevarat, ce rost a mai avut toata tevatura cu realegerea ?

Am vazut la pranz, la stiri, ca se umbla la schimbarea presedintelui senatului. Se vaitau aceeasi invitati politici permanenti ai televiziunilor, ca presiunea santajului este in floare, in randul politicienilor si cei care se simt cu musca pe caciula, se declara peste noapte independenti, ca sa poata sluji puterea fara a fi oficial, inregimentati politic.

Asa reapar cadavrele politice, declarate ca atare, de fosti colegi de partid. Asa apar la suprafata, la mai toate partidele din opozitie, simulantii aproape perfecti, fara crez politic, fara orientare de stanga sau de dreapta, fara a le pasa de obligatia pe care o au fata de alegatori, simulanti politici care se orienteaza rapid spre ciolanul puterii, imediat ce li se clatina scaunul de parlamentar sau li se refuza accesul la functii, in partid. 

Sa nu se conteze pe mine ca pe un inrait comentator al politicii actuale. Voi observa in continuare, din linistea fotoliului, cat mai rar cu putinta si numai atunci cand voi avea ceva de zis, cu adevarat, nu voi ezita sa reapar cu ceva nou, asa cum vad eu.   😦

Fara referire la titlul acestui articol.

Initial am gandit acest blog, ca locul unde sa ma exprim liber, pe teme de protejarea muncii cetateanului, pe teme de analiza legislativa, in folosul aceluiasi cetatean, pe prezentarea unor aspecte ale vietii de zi cu zi, care sa ma faca sa nu trec indiferent pe langa ceea ce nu-mi convine.

Am inceput timid sa-mi arat hoby-ul, adica aplecarea catre bucataria traditionala romaneasca. In ultima vreme am insistat pe bucatareli, pentru ca am vazut ca se citeste, chiar daca nu se si comenteaza prea mult. 

Am fost sfatuit de catre copii mei sa separ hoby-ul meu si sa trec pe .ro, urmand sa pastrez pe acest blog doar celelalte categorii. Ma mai gandesc, deoarece in ultima vreme au aparut mai multe oferte de promovare a retelor mele. Cine stie ? Poate si iese ceva.   😀

Persoana publica

februarie 7, 2010

Persoanele publice sunt mai mereu in atentia presei, a oamenilor de rand si a celor care spera ca pot sa-si exprime inca, liber, parerea (asa cum vreau sa cred ca sunt eu).

Incepe sa-mi placa tot mai mult primul ministru – dl. Emil Boc, aflat la al 4-lea mandat de sef de guvern, in ultimele 14 luni. Imi da tot mai des subiecte de „combatut” (sau cum s-o numi ceea ce vreau sa scriu). Se poate chiar considera, o adevarata primadona, actuala, a politicii romanesti postdecembriste, daca luam in calcul, numai insistenta, chiar incapatanarea cu care continua sa repete la nesfarsit, vorbele si gandurile sefului sau spiritual.

Imi place cerbicia cu care suporta cele mai „sensibile” gratulari, din partea presei. Trece fericit si impasibil peste orice gaselnita a redactorilor nostrii, deosebit de inventivi in ceea ce priveste „alinturile”, dar mai putin vizionari, in ceea ce priveste viitorul politic al actualului prim ministru. Nu este usor sa treci senin, asa cum procedeaza domnia sa, peste catalogari mai mult sau mai putin inspirate, mai obiective sau inchipuite, ale presei.

Gradual, in gura presei, dl. Boc a parcurs poteci batute cu insistenta scribului si a vorbitorului inversunat din talk show-uri, adversari declarati ai fostului si actualului nostru presedinte:

-piticul ascultator, proteza de premier, mielul de sacrificiu al presedintelui, maurul si-a facut treaba, maurul trebuie sa plece, victima de serviciu a presedintelui care nu mai are ce pierde – imagine publica sifonata (pe masura ce isi facea „stagiatura” de prim ministru, in primul guvern pe care l-a condus si apoi in cel de colaborare cu PSD),

-Boc al III-lea si greu de ucis IV (la reinvestirea ca prim ministru), Lacusta voda (la aprobarea bugetului pe 2010, in parlament), Boc,boc, boc – la poarta raiului (cand vorbeste despre saracie si despre maretele realizari ale guvernarii sale).

La al 4-lea descalecat, incepe chiar sa devina inventiv, evadand din lesa presedintiala, cu afirmatii publice, la o ora de maxima audienta, pe tv: complicitatea institutiilor statului reprezinta motorul evaziunii fiscale din Romania. Hopa….,  gura pacatosului adevar graieste sau chiar si-a dat in sfarsit seama si pe la al 8-lea mandat (stai, sa scuip in san) va face chiar ceva concret pentru diminuarea „drepturilor” inspectorilor politruci, macar pentru a le scadea cat de cat „interesul propriu”, cand abordeaza inspectiile dirijate de catre partid, mai mereu indreptate catre adversarii politici.

Continuand cu astfel de afirmatii, dl. premier nu cred ca va apuca primavara, in functie. Parca mi-ar parea si rau sa vad scris pe garduri: nu trageti in cel care cara pianul, luati-l la ochi pe pianist. Traienica, traienica, ce ganduri ai oare, cu bietul om nevinovat ? 

Nu am sesizat nicio miscare a primului minstru cu referire la cum populimea proletara (satula de populism ieftin, cum ca o sa iesim din criza anul acesta si o sa vedem noi ce bine o sa ne fie, ca doar de aia am luat 30 de miliarde de euro imprumuturi), platitoare de taxe si impozite – responsabila cu returnarea bamilor din buzunarul personal, va reusi sa treaca cu bine peste noi si noi incercari. Cum adica cu bine ? Adica nu va mai indrazni sa creada, in sfarsit, in vorbele lipsite de noima ale politicienilor. Parca mi se face rau. Daca multimea celor napastuiti iese iar in strada, de data asta cu parul, pe unde vor mai scoate camasa, actualii guvernanti ?

Intr-o veselie totala -vorba cantecului – pocninid din bici pe langa boi (adica pe langa noi, platitorii de taxe si impozite), presedintele nostru, fara a consulta pulimea (alegatorii romani, din tara) si nici macar pe primul ministru (sau el nici nu conteaza), aflat in baie de multime la Chisinau (cica, la fratii moldoveni, care de altfel l-au si ales pentru un nou mandat), le promite altor napastuiti ai sortii – 1oo milioane de euro, nerambursabili. Pai sa nu ne dea cu FMI-ul cu firma in freza ? Adica voi vreti bani de la noi ca sa-i faceti cadou la altii ? Ori trebuiau platite ceva datorii, de la recentele alegeri ?  

Oare de ce toti politicienii vorbesc in numele romanilor ? Presedintelui nostru nu i-o fi spus niciun consilier, cum ca nu mai este posibila, azi in 2010, unirea a doua tari (recunoscute prin tratate internationale, ca atare), ca pe vremea lui Cuza, numit domn, prin nominalizare comuna, in parlamentele celor 2 tari ? Si-o fi stabilit si numele – Basescu al 2-lea, inscaunat la Cahul si Balti ? Cum altfel, un roman (care a auzit cate in luna si in stele, in ultimii 5 ani, despre -Sa traiti bine ?!) poate gandi, cand vede multimi de moldoveni, stransi cu autobuzul si aude aceleasi vorbe presedintiale, pe care de mult, nu le mai cred romanii ? De ce nu l-a insotit in Moldova si dl. Boc ? Sa nu i se fi stabilit inca locul, intr-o viziune politica, cel putin mediocra, daca nu chiar hilara ?

Presa rusa zice – Traian va gazdui scutul american. De ce nu ne intreaba si pe noi nimeni, nici pe primul ministru, nici parlamentul, cand se stabileste amplasarea de tehnica militara noua, pe teritoriul tarii ? S-o fi stabilit amplasarea de noi arme, in viziunea presedintelui nostru, de uniune cu Moldova ? M-as mira, ca altfel dna Clinton nu s-ar fi declarat ingrijorata, de relatia cu Transnistria, daca presedintele nostru ar fi „informat” intai seful de la Casa Alba. Atentie Traienica, incepi sa calci pe bec. Subalternul Boc iarasi a tacut malc. 

Alo, dl. Boc, parca mi-ar parea rau sa citesc in ziar, la adresa dvs. – cioc, cioc, ceau. In tineretea mea, expresia aceasta insemna – sedusa si abandonata. Astazi, nu sunt sigur ce mai inseamna. S-o referi, poate, la debarcarea dvs. din fruntea guvernului, la un moment dat, cand nu mai se poate suporta de catre prostime, presiunea saraciei si nemultumitii incep sa se „afirme” tot mai brutal. Tare mi-e frica ca sunteti calea de rezerva, pentru ca seful dvs. sa incerce sa iasa inca o data cu fruntea sus din incurcaturile pe care singur le creeaza. Atentie, sa nu va frigeti.    😛

Incerc sa inteleg declaratiile britanicilor de la Top Gear, veniti intr-o vajaiala auto prin tara – ne imaginam inainte de a vizita Romania, o tara plina de boi, in care oamenii arunca in tigani cu pietre. Ce idei apolitice si pe britanicii astia – cum i-or considera oare, pe tigani, daca cei care arunca cu pietre in ei sunt oameni ? Un adevarat mister, dar de inteles, ca doar pe la ei prin castele, bantuie fantomele.   😀 

Citeam un titlu de ziar, care mi-a ramas in minte – in Romania si Grecia, seceta de creiere de care sufera, conduce la lipsa de solutii pentru progres. O fi chiar asa, purul adevar ? Prin actiunile de pana acuma, se pare ca cel care a spus-o are multa dreptate. Il putem contrazice ? De…., stiu eu ?   😦

Cum ne umilim singuri

ianuarie 31, 2010

Noi romanii avem un talent deosebit sa ne umilim singuri. Nu este destul ca aproape peste tot in lume romanii sunt considerati tigani, hoti si lenesi. Nu este destul ca pe prima pagina a tabloidelor din lume, romanii sunt vedete negative.

Presa interna are si ea grija sa contribuie din plin la umilirea romanului simplu. Cum altfel pot fi considerate cuvintele utilizate (mai ceva ca pe vremea lui ceasca, cel inegalabil ridicat in slavi de pupincuristii de serviciu ai regimului) de unii scribi infantili, ai presei sportive romanesti, care categorisesc fotbalistii drept Il fenomeno, unicul fenomen, briliantul, printul, diamantul, tarul sau te miri ce cuvinte mai gasesc. Cum majoritatea dintre cei gratulati dau destul de des „cu mucii in fasole” ma intreb de ce este nevoie sa se consume hartie (si asa destul de scumpa) sau sa se umple cu vorbe goale emisiuni sportive, in care sunt invitati mai mereu aceeasi „unici a toate stiutori” in ale sportului in general si ale fotbalului in special. Pot sa inteleg nevoia de a-si castiga existenta a realizatorilor de emisiuni, dar nu pot intelege ce castiga invitatii din utilizarera acelorasi vorbe goale, despre sportul rege.

Sportivii ridicati in slavi de presa interna, de cele mai multe ori dezamagesc cand sunt transferati pe bani grei la echipe cu nume din Europa. Exemple: Dica, Sapunaru, Bratu, Marius Nicolae, Dorin Goian si lista poate constinua. Readucerea sub forma de imprumut, la echipele de unde au plecat este o practica aplicata mai mereu de catre impresari, care s-au imbogatit de pe urma transferurilor. Apropo ce s-o mai auzi de procesul cu transferurile ilegale, ca presa interna nu are timp sa ne spuna si nici interes probabil.

Mutu tine prima pagina in presa interna si prin lume. Se face singur de ras prin declaratii hilare, care mai mereu sunt contrazise de faptele sale. Ca fotbalist o fi bun, ca om nu sunt convins, iar ca trisor sportiv dovedit, se pare ca nu mai trebuie comentat. Anturajul, vedetismul sau educatia sa fie cauza ? Cine poate stii ? Inclin spre toate cele trei.

Iubesc sportul si fotbalul in special. Ma refer la sportul adevarat, fara fite si fara mofturi, cu sportivi care isi dau sufletul pe teren pentru echipa si pentru suporteri. Ii compatimesc pe cei care cauta sa insele, sa triseze.

Pe vremuri se gaseau pentru fotbalisti „porecle” mai romanesti, care se potriveau de minune adresantului – taranul, sapaliga, gascanul, chirurgul, etc. Parca era altceva. Te duceai cu placere pe stadion, unde gaseai 2-3 militieni care fiind iubitori de sport isi faceau de lucru, pe stadion. Astazi sunt zeci de politisti, jandarmi si bodigarzi care se lupta cu fanii. Ce fel de fani or fi aia care se duc pe stadion numai ca sa injure, sa strige mascari si sa se bata ? Este o alta racila a societatii sportive actuale.

La noi, fotbalul este plin de purtatori ilegali de crampoane, de jaloane si bijuterii ruginite. Asazisii patroni, majoritatea imbogatiti dupa revolutie si multi dintre ei cercetati penal, contribuie si ei activ, la starea precara a sportului romanesc actual. Se vaita mai mereu ca investec in sport, dar de fapt sunt profitori de imagine si chiar de multi bani. Nimeni nu incearca sa faca lumina in banii negrii care se invart in sport. Oare de ce ?

Te uiti la tv si nu-ti vine sa crezi ca in lume se face sport adevarat. In Anglia, Italia, Germania si Spania se joaca fotbal, cu stadioane arhipline. Fanii canta, iar cand se intampla sa se bata intre ei, se iau masuri drastice cu cei vinovati. Rusii si ucrainienii se organizeaza in prezent si rezultatele nu intarzie sa apara. Arabii sunt la inceput de drum, iar banii la ei nu conteaza.

La noi de 20 de ani nu se intampla mai nimic nou in sport. Bazele sportive lipsesc. Bani de la buget nu se dau, dar nici patronii nu investesc in baze sportive si se milogesc pe la detinatorii de drept ai acestora (ministere, primarii, consilii judetene). De cresterea sportivilor proprii se uita mai mereu si se recurge la aducerea unor straini care de prea putine ori sunt peste cei romani. Rezultatele pe plan olimpic, mondial, european si chiar balcanic aproape ca lipsesc. Avem minister sau structura asemanatoare pentru sport, dar banii sunt putini, iar responsabilii sunt politicieni care nu inteleg si nu cunosc fenomenul sportiv.

Poate se gandeste cineva serios si la sport. O minte sanatoasa nu poate fi decat intr-un corp sanatos. Sportul scolar trebuie sa reinvie. Sa se termine o data cu impostorii-investitori din sport. Impozitele si taxele sa se aplice tuturor egal si nu preferential. Institutiile statului sa nu mai inchida ochii cand este vorba de vedete inchipuite si patroni cu iz penal. Cine ia taurul de coarne ?

In gura presei

iulie 29, 2009

Este mai greu pentru cei de varsta mea sa se obisnuiasca cu navalirile si tavalelile presei asupra unor persoane publice si chiar a unor oameni simpli.

Mereu am considerat ca un minim de decenta verbala si un comportament adecvat lumii civilizate, nu strica nimanui, dar se pare ca m-am inselat.

Sunt adeptul scoaterii la iveala a tuturor matrapazlacurilor, sa se infiereze chiar cu „manie proletara” (un termen pe care l-am mai folosit, nu din lipsa de vocabular, ci doar pentru a sublinia un aspect al modului cum vad unii sa reactioneze) comportamentul si actiunile unor farisei politici, a unor functionari bine platiti ai statului, a unor „vedete”, a unor „contribuabili” la prosperitatea natiunii. Nu consider necesar sa se utilizeze limbajul pur romanesc, cu dublu inteles, aflat la limita bunului simt, chiar daca, poate, protagonistii dezvaluirilor presei, chiar o merita cu prisosinta.

Pentru a fi mai clar, un exemplu – nu inteleg interesul presei pentru Elena Udrea – aflata pe bicicleta, pe cal, la malul marii, langa masina de serviciu, urcand treptele la parlament, discutand cu colegi de partid, in plenul Camerei Deputatilor (in picioare, pe culoarul salii de sedinta) si stand cu spatele la un vorbitor de la tribuna Camerei Deputatilor, in vajaiala la un targ popular, in plimbare pe malul marii, etc.

Comportamentul presei aservite politicului nu poate avea decat o singura explicatie – banii. 8)

La fiecare numire de prim ministru am asistat la pareri pro si contra, vis a vis de competenta, de aspectul fizic, de moralitatea si „afacerile” in derulare sau inchipuite ale celor vizati. Dupa „stilul” de abordare a comentatorului, vocabularul politic s-a imbogatit cu noi si noi expresii. In functie de accesul la ciolan sau de „atentia” celui vizat acordata comentatorului, expresiile au atins limite incredibile, de cele mai multe ori inimaginabile pentru observatorul simplu. 🙂

Am „selectat” expresii utilizate de presa la adresa lui Emil Boc, incercand sa le plasez gradual, dupa momentul ascensiunii tanarului politician spre varful aisbergului. Cine stie, candva, Emil Boc (daca seful spiritual va dori si va putea) poate chiar va calari si aisbergul.  😀

Iata expresiile despre care este vorba:

-unitatea de masura – bocul (cu referire la incapatanarea de a sustine politica sefului spiritual),

-seful cel mic al PDL (dupa acapararea puterii executive a partidului, la recomandarea sefului spiritual, ajuns in varful piramidei politice),

-oglinda – oglinjoara financiara, ne putem tine promisiunile electorale ? (cand zbaterea guvernului pentru incropirea bugetului primea primele lovituri, zilnice, de la realitatea cruda a finantelor tarii),

-Boc munceste, Boc nu gandeste (dupa desemnarea ca prim ministru si luarea unor masuri nepopulare, ulterior abrogate prin hotararea Curtii Constitutionale, cu referire la sloganul sindical din anii ’90 – noi muncim, nu gandim, cand masele infierbantate iesite in strada, au inceput sa inteleaga ca democratie nu inseamna doar miere ci si fiere si constrangeri). Ulterior s-a vazut in faptele actualului guvern, apasat de criza, neputincios in fata promisiunilor electorale, fara o viziune clara asupra economiei si finantelor (nevoit sa se intoarca sub tutela FMI), confruntat cu miscari sindicale (aflate inca la inceput). O coalitie de 2 partide cu idei complet diferite nu poate sa aiba un viitor, va duce doar la amanari in luarea unor decizii, la schimbari permanente de sefi, la ranchiuna, la „certuri” si la lovituri sub centura, aplicate reciproc, cu orice ocazie, de catre reprezentantii celor doua partide.

-pudelul din lesa de aur a presedintelui (primele directive ajung la Palatul Victoria si se transcriu in ordonante de urgenta),

-purtatorul de oala de noapte al presedintelui (in momentul in care s-a inteles de catre toata lumea, de ce presedintele jucator l-a numit prim ministru),

-portavocea (goarna) lui Basescu (cand s-a prins presa, ca numai pe firul scurt, maretele idei de la Palatul Cotroceni se revarsa in Palatul Victoria),

-acut dependent de presedinte – mentorul sau spiritual si politic (primul ministru nu indrazneste sa ia nicio masura, fara binecuvantarea de la Cotroceni),

-personaj second hand, intr-o functie prin excelenta first hand (apar primele lovituri dure, in coalitia de guvernamant),

-de mic ce era, tatal il batea cu cureaua de la ceas (limbaj poetic, fara legatura cu politica economica si financiara dezastruoasa, doar o mica incercare de „abatere a atentiei”, de la cruda realitate a crizei actuale pe care o strabate tara),

-bocaneli (despre ineficienta metodelor de lucru ale premierului, asupra economiei romanesti),

-piromanul, pompierul atomic care nu iarta pe incendiatorii din PSD (replicile zilnice, din presa, ale sefilor celor doua partide ale coalitiei, au devenit acide, cu miros de invrajbire politica, cu unicul scop de a ramane un partid, singur la guvernare, dupa alegerile prezidentiale),

-magazionerul care da foc depozitului  (nemultumirile celor afectati de politica dezastruoasa a guvernului fac valuri in presa scrisa si vorbita),

-adept al pupincurismului profund si sinistru (criticii politicii guvernamentale nu mai au rabdare sa vada daca se va ajunge undeva, vor masuri imediate si urgente, la care contributia presedintelui sa fie in limita constitutiei, acesta trebuind sa renunte la „joaca” de-a guvernarea si de-a politica).

Se pare ca sfarsitul „intelegerii” de la Cotroceni privind guvernarea tarii este aproape sa se rupa. Nu mai conteaza decat cine va fi noul presedinte. Nevoile tarii raman pentru viitor. Cetatenii pot sa mai astepte, ce atata progres si bunastare pe capul lor. 😐

Ai nostrii trebuie sa iasa invingatori in alegeri. Care sunt acestia ? Mai conteaza. 😕

Politicienii nostrii scumpi si dragi se vor schimba la putere (alternanta la putere este castigul democratiei doar, NU ?), dar cetateanul simplu va ramane tot singur, in fata greutatilor vietii.

Pazea guvernanti !

iulie 2, 2009

Citeam cu cateva zile in urma o stire de presa – „o banda de pensionari” a rapit in Germania, a sechestrat si a torturat un consultant financiar, dupa ce individul le-a pierdut 2,5 milioane de euro, in timpul crizei financiare.

Daca in Germania unde 90 % din pensionari sunt privilegiati si isi permit sa traiasca nu decent, ci bine, din pensie (fara a fi nevoiti sa astepte pomana guvernantilor), apeleaza la masuri extreme, ce ar trebui sa faca pensionarii romani (80 % dintre ei traind sub pragul de saracie, 10 % oarecum multumiti – avand si alte venituri din munca prestata suplimentar, 5 % – printre putinii beneficiari care au si pensie conforma cu munca prestata, fara a avea nevoie sa primeasca ajutor de la terti – rude apropiate, 5 % – alesii, cu pensii speciale – huzurind) ?

Ce ar trebui sa mai faca pensionarii romani, pacaliti la Caritas, la SAFI, la FNI, la FNA, etc. ? Cum sa mai protesteze ? Ce forme noi, de protest, sa mai imbrace nemultumirea lor ?

De ce sunt vinovati guvernantii, pentru pacalirea pensionarilor si a celorlalti cetateni, de catre  profitorii tranzitiei ? 

Guvernantii au pastorit aceste nemernicii, prin lipsa lor de reactie, prin profit personal imens, prin neluarea de guler si de piept a celor care au devalizat economia, care au furat si au indesat in propriile buzunare, care au profitat de naivitatea romanilor in ale economiei de piata si in ale finantelor.

Guvernantii, prin populismul lor ieftin, promit in campanii electorale cate in luna si in stele, iar ulterior dau inapoi (invocand criza economica), ba chiar incearca sa mimeze uimirea, cand sunt luati la intrebari, de catre alegatori.

Campionul ipocriziei, fara frontiere, ramane presedintele nostru actual.

Ti se face scarba cand auzi politicieni care deplang situatia cetateanului sarac si cocosat sub birul taxelor si al impozitelor, inventand o noua forma de „ajutoare sociale” – un nou os de ros pentru prostime si doar atat.

Te apuca furia cand vezi cum politicienii de la centru, prin cozile lor de topor, locale, pun la cale tot felul de afaceri in folos propriu, sub valul negru al interesului cetatenesc. Toata lumea stie si carteste, pe la colturi. Presa maraie si musca doar de forma, numai de acolo de unde nu este vorba de implicatii majore. Justitia se face ca face dreptate.

Noi cetatenii de rand, scarbiti de politicieni, ne impacam cu starea asta de lucruri. Oare de ce ? De ce glasul nostru nu este luat in seama ? De ce suntem mintiti si tavaliti prin mizeria politicii ?

Nu cred ca o participare masiva a cetatenilor la vot ar putea schimba cumva lucrurile actuale. Oferta politica actuala este limitata doar la interesul personal al protagonistului politic.

Stirea se incheia asa – pensionarii germani obtinusera banii prin foloase necuvenite ?!

Cum ar putea fi catalogate castigurile (dupa care li s-a calculat pensia) obtinute la noi, de fostii securisti, militieni, activisti de partid, etc. – toti  „profesionisti” ai gargarei, minciuni si pupincurismului, ai trasului cu ochiul si urechea,  povestitori consacrati ai „superioritatii” socialismului fata de capitalism ?

Sa fie si aceasta intamplare, tot o forma de democratie europeana, care la noi nu a prins inca radacini ? Chiar as indrazni sa spun, democratie, la care inca noi romanii nu avem acces. 😕

Atentie guvernanti ! Va fi riscant pentru voi, cand vi se va pregati ceva. 8)

De fapt si de drept – de ce nu si asa ? Adica cum au procedat germanii. Da, da, adica cetatenii aia responsabili cu razboaiele. 😯

Si totusi se poate

ianuarie 8, 2009

Un articol citit ieri in presa http://www.hotnews.ro/stiri-opinii-5305289-cum-ard-gazul-rusesc-pomana-apostolii-apocalipsei-cui-foloseste-politica-fricii.htm precum si comentariile facute de catre cititori, m-au facut sa-mi dau si eu cu parerea.

Am mai combatut si alta data vis a vis de ura colhoznica cu care anumiti „reporteri interesati” scumpesc produsele alimentare, despre mania proletara cu care alti reporteri de duzina infiereaza orice actiune guvernamentala, sindicala, a patronatelor, chiar daca este benefica pentru cetateanul simplu, despre sictirul oarecum intelectual cu care alti reporteri inchipuiti trateaza politica indiferent de culoarea politica  a celor care comenteaza.

Nu pot fi de acord nici cu analisti panicarzi, dar nici cu politicieni habarnisti. Cand se discuta despre dreapta, despre stanga, despre centru, ma lasa rece. Nu ma intereseaza decat ce este in folosul meu si al familiei mele. Sunt pentru actiuni in folosul celor multi si ma scarbesc „aranjamentele de culise”, in folosul celor putini.

Nu ma consider un cetatean de stanga, daca vreau binele celor multi. Am pretentia ca gandesc inca, chiar spre liberalism, fara a fi insa de acord cu imbogatirea unora in detrimentul altora. Dupa parerea mea, zicala – fiecare cum isi asterne, asa doarme – poate fi adevarata numai daca toti dispunem de aceleasi conditii si date de analiza.

Mi se pare foarte periculoasa cufundarea tarii intr-o hazna politica. Nu vreau sa mai asist la acele zile cand presedintele baga strambe guvernului, cand premierul musca cu furie din presedentie, cand politicieni de diverse coloraturi isi aruncau reciproc, vorbe grele. Nu am inteles niciodata logica sarcasmului autohton pus la lucru de „cozile de topor” din presa, platite cu bani grei de catre stapanul spiritual al acestora.

Astazi, cand la guvernare sunt doua partide care in trecutul apropiat isi aruncau vorbe grele, dihonia politica nu-i mai desparte, ci ii uneste sau cel putin asa ar fi normal (daca in Romania se poate vorbi de normalitate). Nici figuranti politici in parlament nu ar trebui sa mai existe, chiar daca votul uninominal, nu a propulsat in fata, cele mai valoroase figuri.

Prea multi figuranti politici, economici, financiari, etc. (aparuti ca ciupercile dupa ploaie) am vazut perindandu-se in ultimii ani, pe la toate televiziunile, dandu-si cu parerea. Prea mult delir verbal si zgariere cu pixul pe hartie. Nu vreau sa cred ca mocirla creeaza audienta sau vinde bine maculatura de pe tarabe, desi datele prezentate, de rating/ de vanzari, ma contrazic de cele mai multe ori.

Sa terminam cu bascalia si cu reprosul. Sa ne vedem de binele nostru. Sa uitam de ranchiuna si de „polite” neplatite. Oare, vom putea ?

Concluzia ? Avem o presa de cacao sau o presa total aservita interesului unor grupuri de alesi sau a unor grupuri de profitori ai tranzitiei ? Ce a mai ramas din presa libera, atat de frumos promovata, imediat dupa revolutia din decembrie 1989 ? Nu pot admite ca reporterul care imi prezinta o stire, indiferent de natura acesteia, sa fie un incult, un agramat. Nu pot fi de acord ca acest tip de purtator cu vorba sa critice invatamantul, sa dea sfaturi despre cum sa muncim, despre cum sa ne distram, despre cum sa ne imbracam, etc. incercand sa fie si formator de opinie.

Este nevoie de o industrie a fricii (asa cum o denumea reportera din articolul mentionat de mine la inceput), promovata prin televiziuni si prin vorbele analistilor ? Avem nevoie de o presa scrisa, suburbana ? Nu stiu. Poate. Dar foloseste sanatatii mintale a natiunii ? Suntem constienti de viitorul pe care il dorim copiilor si nepotilor nostrii ? Greu de apreciat. Totusi speranta de mai bine, moare ultima.

Este folosita presa ?

decembrie 11, 2008

Parerile sunt impartite cand se pune problema de a afla daca este folosita presa in folosul puterii sau a anumitor grupuri de interese, daca presa este independenta sau este aservita. Nu vreau sa dau verdicte. Cred totusi ca presa din Romania se comporta de cele mai multe ori cel putin ciudat, daca nu luam in considerare cozile de topor care permanent o tin mereu infipta, pe a lor, fara a tine cont de realitati. Ma refer aici la acei jurnalisti (greu pot fi nominalizati cei care isi pastreaza verticalitatea in orice conditii; acestia intaresc insa regula) care lanseaza atacuri in presa, indreptate spre tinte certe, in domenii diverse precum: deprecierea leului si scaderea ratingului de tara, plata pentru cheltuielile cu constructia de autostrazi, discriminarea bugetarilor cand este vorba de majorarea de salarii, incaierarea diverselor categorii de pensionari cand este vorba de majorarea diferentiata a pensiilor, cresterea preturilor la alimente, utilitati, etc.

Cand apare o stire de senzatie in presa, iti pui intrebarea fireasca, daca nu se mai pregateste cumva, ceva. Adica ce ? In niciun caz, ceva in folosul cetateanului. Toate marile „aranjamente”, de regula, sunt anuntate anterior, in presa, cu surle si zurgalai. Exemple ? Cat incape pe hartie: taxa de poluare se va percepe numai pentru masinile vechi, anual se vor face emisiile de gaze poluante numai la masinile mai vechi de 7 ani, soferii mai batrani de 50 de ani vor fi verificati anual asupra starii de sanatate, aparitia sindromului vacii nebune, generalizarea gripei aviare, proliferarea pestei porcine, toata carnea de porc este infestata cu dioxina, sa vaccinam antigripal toata populatia, sa vaccinam fetitele de 14 ani contra cancerului, etc.

Acest gen de stiri naste isterie. Oficialitatile (inspectiile specializate ale statului), fara a avea o baza analitica solida (in speta niste analize de laborator clare si precise, din lipsa unor laboratoare specializate) si o documentare tehnic0-stiintifica clara (oare nu stiu sa citeasca in engleza, rusa, franceza ?) o dau mai mereu in bara, prin difuzarea de stiri alandala. Ministerul sanatatii si institutul de sanatate publica, mai mereu, stau ca mortul in papusoi si tac malc. De ce ? Nu este vorba de sanatatea cetatenilor ? Sa fie vorba de lipsa de profesionalism ? De ce notorietatile medicale nu se implica ? Este greu sa li se ceara parerea ? Nu ajunge presa la acestia ? De ce avem parte numai de papagali politici, care se plimba pe la televiziuni, de unde ne impoaie capul cu cifre din statistici numai de ei stiute, care nu folosesc de fapt nimanui ? Cui foloseste aceasta stare de incertitudine ? Cetateanul nelamurit este mai usor de vehiculat politic ? Mai tine acesta la abureala ? Se pare ca Da.

Toate marile „gaselnite” ale ultimilor ani au mai imbogatit pe cate cineva dintre clientii politici. La gripa aviara, cand s-au sacrificat milioane de pasari, s-a vorbit de solutiile de dezinfectare, la pesta porcina de injectiile pentru vaccinare aduse pe bani grei la comanda UE (ulterior interzicandu-se exportul de carne de porc din Romania, spre UE pentru ca fusesera porcii vaccinati), la sacrificarea a mii de porci bolnavi de pesta porcina nedovedita in clar, la fostul Comtim Timisoara, iar in prezent este pe rol proces cu strainii care au cumparat combinatul si care cer despagubiri.

Niciodata nimeni nu este vinovat, nimeni nu este judecat si condamnat. De ce nu se aplica conceptul de coruptie si de lupta anticoruptie, in aceste cazuri ? Sau la clientele politica, nu se pune ?

Acuma se „pregateste” probabil scumpirea masiva a carnii de porc prin „efectul” dioxina la carnea de porc si de vita adusa din Irlanda. De ce toate marile gaselnite se lanseaza numai in apropierea sarbatorilor, cand cetateanul de rand cheltuie mai mult cu mesele festive. 

Nu exclud posibilitatea sa fie adevarate aceste stiri senzationale. Daca este asa, trebuie ca cetateanul sa fie informat corect, autoritatile sa faca publice toate datele tehnice si stiintifice existente (nu doar cele pe care le banuie), somitatile in domeniu sa se pronunte clar, fara „floricele”. Sa nu se generalizeze, sa nu se creeze panica, isterie, neliniste. Stop senzationalului. Sa vorbeasca doar stiinta. Cand vom avea in tara laboratoare specializate, pentru orice fel de „inventii” ? Cand vom putea avea certitudini, nu banuieli sau influente ?

Este posibil sa avem o politica coerenta, in folosul sanatatii cetateanului ? Eu cred ca Da, dar numai daca atunci cand se lanseaza zvonuri, in folosul anumitor grupuri de interese (vorba presedintelui nostru), daca acestea nu se adeveresc si apar ulterior dedesubturile afacerii, mii de cetateni ar actiona in judecata statul (institutia abilitata a statului), dar despagubirile civile nu ar fi platite de la buget (adica de catre noi toti) ci numia de catre cei vinovati de dezinformarea si intoxicarea omului simplu.

Mi se va spune ca rolul presei este sa informeze cetateanul. Da ?  Asa o fi, dar sa nu fie zvonuri, ci certitudini, cand este vorba de sanatatea fizica si mintala a unui popor.

Nu sunt absolut sigur, daca politicul sponsorizeaza in vreun fel sau nu articolele de presa sau reportajele la care ma refer. Valabil si pentru marii producatori de medicamente, pentru marii procesatori de carne, pentru angrosisti, pentru firmele de deratizare, etc. Vom stii candva ? Poate, daca s-ar afisa semnul de publicitate sau un alt semn special pentru dezinformarea cetateanului.

Ne vom multumi noi romanii, la nesfarsit, cu jumatati de masura si cu vorba populara: interesul poarta fesul si Andrei rade de ei ? Ca asa-i si in UE (!?).

Maxime sau cam asa ceva

august 25, 2008

Ca orice roman care doreste sa fie informat, pedalez cu telecomanda prin emisiunile de stiri. Ma uit in trecere si pe la dezbateri politice, fara a avea preferinte.

Cum toate televiziunile prezinta cam aceleasi stiri, multe nu sunt de comentat in ceea ce priveste calitatea. Abunda violurile, crimele, avortul la copii (stire intoarsa pe toate fetele vreo 3 saptamani, la toate televiziunile), plansetele celor amarati la personalitatile zilei care se incumeta sa ajunga prin locuri uitate de lume (in preajma alegerilor, pe la inundatii sau alunecari de teren), multa balacareala politica si injuraturi mascate, exprimate in purul stil dambovitean, „intamplari” mai mult sau mai putin hilare din viata de noapte a fitelor si a cocolarilor, a manelistilor si vedetelor xxx, a fotbalistilor si cantaretilor de muzica zbuciumata, din productia proprie si din lume, a infractorilor de drept comun.

Mai rar se prezinta si atunci doar cateva secvente, din concerte de o tinuta deosebita (intrerupte insa de retorica fara rost a prezentatorului de stiri), de la festivaluri de prestigiu, de la manifestari de tinuta din domeniul economic, financiar, tehnic, educational, cultural. Chiar daca sunt programe tv care au emisiuni consacrate in domeniu, acestea tind sa dispara, devenind din ce in ce mai scurte sau sunt programate la ore foarte tarzii sau prea de dimineata.

Am colectionat cateva fraze (le-am numit eu maxime sau cam asa ceva), din diverse domenii, care m-au scos din monotonia vizionarii sau din cocaitul din fotoliu. Le prezint de-a valma, fara a le comenta, considerand ca daca le comentez, le iau din izul de diferit fata de obisnuitele reprezentatii ale reporterilor de stiri:

-Angelina Jolie – extrem de gravida a ajuns in Franta, unde urmeaza sa nasca (A. Esca, la PRO Tv),

-Artificiile de la JO nu au fost reale, fiind facute pe calculator (A. Stoicescu, la Antena 1),

-Funar vine cu 1000 de propuneri ca sa potcoveasca purici morti (Vadim Tudor, la Realitatea Tv), 

-Masinile sunt frumoase, dar scumpe, ca si fetele care stau pe langa ele (reporter la un targ de masini, la Antena 3),

-America si-a declarat independenta fata de Statele Unite (M. Melinescu incurcand US cu Anglia, la TVR 1),

-lui Putin i-a trecut supararea pe sine si s-a hotarat sa-si vorbeasca (Carcotasii, la Prima Tv),

-Barbu constata ca toate sunt la locul lor (isi mangaia zona sensibila) – E. Gradinescu, la GSP,

-E. Basescu calca cu tocuri inalte gramatica limbii romane (un invitat, la Antena 3),

-Daca vrei sa apari in presa zici ca stii unde este Elodia sau vorbesti despre E. Udrea (alt invitat, la Antena 3),

-Adevarata drama politica – E. Udrea a renuntat la decolteu (stire la Antena 3),

-Pacea sociala este necesara inainte de alegeri (P. Pacuraru, la Realitatea Tv)

-Pensionarii sunt prostituatele Romaniei (un pensionar, la Realitatea Tv).

Se intocmesc tot felul de almanahuri. Se fac colectii de bancuri cu Bula, cu Ceausescu, cu militienii. Apar si colectii de maxime, dar este adevarat ca nu precum cele de mai sus, sau cel putin asa vreau eu sa cred.