Fiscul intra in piata sau „de ce o ducem atat de bine” noi romanii ….

In urma cu 3 zile, ca orice bun gospodar, am mers in piata privata (proprietarul incaseaza zilnic taxa pe taraba, piata primariei este demolata si in refacere/ modernizare pentru 1-2 ani) pe la orele 10 dimineata, sa fac cumparaturile de rigoare pentru sfarsitul de saptamana.

La intrarea in piata, stupoare: mese goale, mese cu marfa pe ele (unele acoperite cu prelatele folosite pentru „asigurarea” marfii pe timpul noptii, altele neacoperite), fosgaiala de comercianti bulversati, printre mese si in jurul pietei, sosoteli pe la colturile pietei si numai la cateva mese – doar babute cu legaturi de patrunjel si marar in mana sau cu o punga de fasole boabe/ o plasa cu cartofi, expuse la vanzare. In piata era un control fiscal (nu stiu daca erau inspectori de la ANAF sau de la Directia de taxe si impozite a primariei). Cam o treime dintre cei care vand zilnic in piata aflasera de controlul fiscal din timp (marfa de pe mase era acoperita cu prelate), cca. jumatate fusesera luati nepregatiti (marfa era expusa pe mese, dar cei care vindeau erau disparuti prin multimea celor care fosgaiau prin piata si in jurul pietei), mai putin de o treime, ori nu sesizasera inca „pericolul”, ori erau in regula.

Doua echipe de inspectori (cate 1 inspector plus cate 1 politai) abordau doar comerciantii de bazar (marfa turceasca si chinezeasca, nimic din productia interna si nici vorba de productie proprie) sau pe cei aflati in spatele tarabei. Cine isi imagineaza ca era vorba de vreun control la sange, se inseala amarnic. Inspectorii intrebau de certificate de inregistrare fiscala si de facturi, cereau sa le vada, se uitau prin caietele de evidenta, priveau spre ceea ce era expus pe taraba/ in cusca comerciantului de bazar (fara a numara sortimentele/ fara a cantari nimic, expus pe masa sau de sub tejghea). Sfaturi multe, rareori ceva concret. Nu am vazut sa se scrie vreun proces verbal de contraventie. Poate au scris dupa ce am plecat eu din piata, dupa cca. 1 ora in care au vrut sa vad ce se intampla.

In bazar, comerciantii aveau case de marcat, multe nefiscale, dar asta nu inseamna automat ca si elibereaza bonuri in zilele obisnuite, cand nu au loc „controale inopinate”.

In toata piata de legume si fructe daca erau 5-6 producatori (cu certificat de producator afisat la vedere) care aveau pregatite caietele cu marfa intrata/ inventariata spre vanzare (doar asa prevede legea, nu ?) si un singur comerciant care avea casa de marcat fiscala (initial plecat de la taraba si a aparut in timp ce se desfasura controlul in jur).

Daca tot era vorba de un control fiscal, oare de ce nu se confisca marfa de pe tarabele in spatele carora nu era nimeni ? Mister total.

Din pacate, nu am avut la mine camera de filmat. Cateva cadre filmate/ pozate ar fi putut fi elocvente, cu conditia sa nu supar cumva politaiul din „echipa” de control, care sa doreasca (nu era obligatoriu sa si reuseasca) sa imi confiste camera foto.

Experienta traita pe viu mi-a lasat un gust amar in gura. In drum spre casa mi-am amintit de un articol citit de curand, al caror protagonisti sunt Dan Pulea care a trecut de curand in nefiinta si Dan Boulea care a ramas printre noi, sa ne „lumineze” in continuare calea de urmat.

Vezi articolul aici:

http://www.timesnewroman.ro/life-death/9442-s-a-stins-cel-mai-bun-dintre-noi-a-trecut-in-nefiinta-dan-pulea

M-am intrebat de multe ori, daca noi romanii suntem pedepsiti cumva (de cine, de ce, pentru ce ?!), sa suportam mai mereu, numai nevolnici care sa ne conduca, sa platim la nesfarsit pentru lipsa noastra de atitudine impotriva celor care ne mint si ne tarasc dupa ei precum oile la stana. De ce trebuie sa fim nemultumititi/ uneori chiar violenti, numai atunci cand ne ajunge cutitul la os (ma gandesc la revolutia din ’89) sau cand lipsa de atitudine a autoritatilor statului ne scoate in strada (ma gandesc la tragedia de la clubul Colectiv) ? Ucrainienii de rand si-au fac dreptate singuri (personal nu cred in astfel de actiuni in forta, la limita legii), atunci cand functionarii statului nu isi mai faceau datoria sub nicio forma si coruptia atinsese culmi de neimaginat, inghesuindu-i pe cei necinstiti, corupti, in lazile cu gunoaie si aruncand cu faina pe acei care calcau stramb.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: