Muraturile fermentate si sistemul imunitar

    Din pacate, banalele legume murate (în special varza murată) sunt tot mai puţin preparate acasă şi consumte în mod frecvent.

    Alimentele fermentate (crude, nu pasteurizate si nu cu otet) reprezinta veriga lipsa din dieta moderna si este important si practic destul de usor, sa intarim sistemul imunitar prin consumul de legume fermentate.

Ce lucruri minunate fac legumele fermentate ?

1. Cresc longevitatea. Bacteriile prietenoase din legumele fermentate sunt mici fabrici de enzime. Consumandu-le, economisim din enzimele organismului si le folosim pe acestea din urma pentru a elimina toxine, pentru a intineri celulele si pentru a intari sistemul imunitar – toate acestea duc la o viata mai lunga si un organism mai sanatos.

2.  Sunt alcalinizante si detoxifiante. Ajuta la restabilirea echilibrului organismului cand acesta este toxic si acid. Microflora este extrem de eficienta in a se asigura ca minerale precum calciul si magneziul sunt absorbite din colon, de unde sangele le ia usor si le transporta catre celule. Avand un echilibru optim de minerale, organismului ii este usor sa se mentina alcalin. Cancerul, diabetul, parazitii si virusii nu se pot dezvolta intr-un mediu alcalin.

3. Cu fiecare masa care contine legume fermentate reinnoim gradina interioara de bacterii prietenoase.

4. Bacteriile prietenoase din legumele fermentate ne apara de agentii patogeni.

5. Pe masura ce imbatranim, sistemul imunitar devine tot mai putin eficient, facandu-ne mai vulnerabili in fata bolilor – cu atat mai mult avem deci nevoie de alimente fermentate care sa ne asigure o microflora sanatoasa si deci un sistem imunitar puternic pe termen lung.

6. Legumele fermentate  joaca si rol de alchimisti prin faptul ca fabrica vitaminele B acolo unde sunt foarte usor de absorbit, precum si vitamina K2, care joaca un rol foarte important in protectia sistemului cardiovascular si a oaselor (dar si in reducerea simptomelor de diabet).

7. Alimentele fermentate sunt chiar mai potente decat suplimentele probiotice. Microflora obtinuta de la legumele organice crescute in sol formeaza puternice relatii sinergetice pentru a se asigura ca (se) vor prolifera. Ele sunt echipate pentru a supravietui in natura si nu in laborator, asa cum se intampla in cazul suplimentelor.  Este benefic a combina ceea ce ofera alimentele fermentate cu suplimentele probiotice pentru un efect maxim, prin adaugarea continutului catorva capsule probiotice atunci cand se pune la fermentat varza si alte legume.

8. Chiar si atunci cand legumele fermentate nu sunt organice, bacteriile prietenoase vor distruge din pesticide si alte substante nocive si le vor elimina prin colon; chiar si mercurul din peste poate fi distrus prin fermentare (si adaugarea de anumite condimente).

9. Muraturile ajuta si la absorbtia eficienta a nutrientilor din mancarurile impreuna cu care sunt consumate, prin cresterea biodisponibilitatii nutrientilor si corecteaza astfel deficientele.

10. Alimentele fermentate ajuta la controlarea poftelor de dulce. Carbohidratii, zaharul si alcoolul spala mineralele din oase, facand sangele acid. Desi stim cu totii cat de important este sa le evitam, ele provoaca dependenta si celor mai multora dintre noi ne este aproape imposibil sa le rezistam. Alimentele fermentate fac o treaba nemaipomenita si in aceasta privinta, dar si in privinta controlarii apetitului in general.

11. Zaharul din anumite legume (morcov, sfecla) este o problema pentru unele persoane intrucat poate crea dezechilibre la nivelul florei benefice (valabil si pentru fructele dulci). Acest lucru se schimba insa atunci cand acele vegetale sunt fermentate, bacteriile vor consuma zaharul, iar noi ne vom bucura si de acele legume care altfel nu sunt optime pentru unii dintre noi.

12.  Alimentele fermentate ajuta digestia si prin gustul lor acru dat de acidul lactic. Gustul acru stimuleaza miscarea peristaltica, astfel incat intestinele vor avea parte de o eliminare mai usoara. Un rol important joaca aici si prezenta fibrelor (bauturilor probiotice singulare le lipsesc fibrele, insa in rest aduc acelasi set de beneficii precum legumele fermentate).

13. Nu degeaba este bine ca legumele din familia crucifere sa predomine atunci cand punem la murat. Ele sunt extrem de eficiente in lupta cu boli grave precum cancerul.

Cruciferele ajuta la schimbarea tendintei estrogenului de a se detoxifica in ficat, in schimb il fac sa gaseasca alte cai de eliminare si astfel scade riscul de cancer ovarian, uterin, de san precum si de boli inflamatorii precum sindromul premenstrual.  Legumele crucifere sunt renumite pentru proprietatile lor anticancerigene, existand suficient de multe dovezi, incat sa-l convinga si pe cel mai inversunat opozant. Astfel, cruciferele sunt un aliat de nadejde in prevenirea cancerului la vezica urinara, sân, pulmonar, gastrointestinal, de prostata. Principalii compusi fitochimici cu activitate anticancer continuti de crucifere sunt glucosinolatii, care, la randul lor, elibereaza alti 2 compusi anticancer: izotiocianatii si indolii. Aceste molecule anticancer sunt eliberate atunci cand cruciferele sunt mancate, ele aflandu-se intr-o stare latenta pana in acel moment. Este foarte important insa de tinut minte faptul ca gatirea necorespunzatoare a legumelor crucifere duce la reducerea considerabila a numarului de glucosinolati. Asadar, acestea trebuie gatite cat mai putin posibil, intr-o cantitate cat mai mica de lichid. In acest sens, se recomanda fierberea in aburi cu amestecare continua.

Legumele congelate se recomanda a fi evitate deoarece nu mai beneficiaza de acelasi proprietati.

Familia cruciferelor se compune din:

  • Varza – indiferent de soi
  • Broccoli
  • Conopida
  • Varza de Bruxelles
  • Gulie
  • Nap
  • Ridichi

Cu cat consumam mai mult din aceste legume, cu atat, conform specialistilor, se reduc sansele de a face cancer:

  • Varza de Bruxelles – 237 glucosinolati (mg/100 g)
  • Varza furajera – 201 glucosinolati (mg/100 g)
  • Varza creata – 101 glucosinolati (mg/100 g)
  • Varza alba sau rosie – 65 glucosinolati (mg/100 g)
  • Broccoli – 62 glucosinolati (mg/100 g)
  • Conopida – 54 glucosinolati (mg/100 g)

In afara de glucosinolati, toate aceste legume contin si multe vitamine, minerale, fibre, ajutand la eliminarea toxinelor din organism. Nu trebuie uitat insa sa fie mestecate temeinic, pentru a beneficia la maxim de proprietatile lor anticancer.

2 Răspunsuri to “Muraturile fermentate si sistemul imunitar”

  1. merceleo Says:

    Foarte adevarat. Un articol din care avem mult de invatat si de …aplicat. Leguma mea preferata e varza, nici nu stiam (dar banuiam) ca are asemenea calitati si iarna beau cate o canita de zeama de varza (pusa de mine) zilnic. Vara si toamna beau sucuri de varza, gulie si alte legume proaspete care imi dau energie, nu mai fac niciodata gripa, nici macar guturai si am o stare grozava de buna-dispozitie.
    O intrebare: Cum as putea gati varza de Bruxelles fara ca prin tratamentul termic sa se distruga o mare parte din beneficiile continute? Multumiri anticipate!

    • gigipopa Says:

      Incercati sa le murati. Nu vad de ce nu ar fi delicioase. Eu o sa incerc desi nu sunt un fan al verzei de Bruxelles.
      Rareori fac la aburi sau trase in unt, la tigaie.
      Daca folositi congelate, sa le puneti in aparatul cu abur sau la oparit, inghetate, fara a le alsa sa se decongeleze.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: