Noi muncim, nu gandim

Dupa marea dezamagire din decembrie, am renuntat aproape in totalitate sa urmaresc stirile „cu adresa” la adversarul politic, sa pierd vremea pe la talk show -uri (slava domnului sunt „n” programe cu documentare, filme si sport, intre cele 100 de programe instalate) motiv pentru care nu am mai combatut pe teme politice abordate zilnic, de catre presa, lipsindu-mi „materia prima”. 

Cum presa scrisa o citesc pe internet (doar titlurile), legatura cu realitatea politica romaneasca, a fost rupta, din partea mea. De cumparat, nu cumpar ziare decat atunci cand este vreo carte care ma intereseaza. Ziarul il recicleaza sotia la sters geamurile.

Mi s-a facut „dor” sa mai fabulez pe teme politice. Nu am mai colectionat cam de mult vorbe amuzante (balbe), mascari, alinturi intre ei, chiar vorbe de duh (nu de duh sfant), ale politicienilor nostrii scumpi si dragi.  😛  

Solutia ?  Sa ma mai uit din cand in cand la stirile care umplu programele tv, pe la orele serii si uneori pe la ora pranzului, in timpul siestei.

Ce am retinut deja ? Politicienii nostrii, echipati cu casca si bocanci cutreiera santierele moarte ale tarii, se dau in spectacol, cu sapa, cu coasa, cu mistria sau cu canciogul, in mana, ca si cum ar avea habar la ce folosesc aceste unelte. Arunca cu vorbe care te ametesc, despre cat de bine o s-o ducem noi, dar acuma, cinicul FMI ne impune fel de fel de masuri nepopulare. Nu conteaza, daca televiziunile sunt de fata, se poate raporta in vazul lumii, la seful cel mare, ca au fost de fata la inundatii, la festivitatea de dare in folosinta a unei bucatele de autostrada sau a unui pasaj subteran (nu se pune, ca a doua zi se inchide „obiectivul” pentru terminarea lucrarilor sau pentru reparatii), la punerea temeliei primei case construite pentru intelectualii tarii, la Cucuietii din Vale (unde in veci nu se va stabili vreun profesor sa-si intemeieze un camin). Tot ce conteaza este parada, nici de cum utilitatea.

De atata munca pe santiere, sarmanii ministrii nu mai au timp de gandit la nevoile adevarate ale tarii, la iesirea din criza asta pe care o amintesc toata ziua, dar masurile lor anticriza, ori sunt ineficiente ori vizeaza doar noi restructurari (a se citi disponibilizari de personal).

Bataia de joc cu pensionarii se perpetueaza. Nici salariatii nu se simt confortabil. Magistratii fac greva si curand  o sa protesteze si in strada.

Se invrajbesc de catre putere, categoriile de bugetari, intre ele. Se suspecteaza pensionarii de rand intre ei, ca unii au o pensie „nesimtita”. Numai vechile garzi comuniste (militieni, securisti, membrii ai vechii nomenclaturi comuniste) stau linistite, nu indrazneste nimeni sa le taie pensia. Oare de ce ? Au servit tara doar ei ? Milioanele de pensionari batjocoriti astazi de puterea vremelnica, nu au slujit tot la stat ?

Toti cunoscutii cu care vorbesti despre situatia actuala a tarii, zic ca in decembrie 2009 au votat cu perdantul (nu ca ar fi fost o solutie viabila pentru tara, dar se remarca prin raul cel mai mic), dar din motive oculte a fost reinscaunat acelasi presedinte al tuturor roamnilor.

Umbla vorba prin vecini, inca inainte de a se bate moneda pe la televiziuni, ca domnul presedinte ar fi grav bolnav. Nu-i doresc acest lucru, nu ar fi crestineste sa vrei raul altuia. Ma intreb totusi, dar daca este adevarat, ce rost a mai avut toata tevatura cu realegerea ?

Am vazut la pranz, la stiri, ca se umbla la schimbarea presedintelui senatului. Se vaitau aceeasi invitati politici permanenti ai televiziunilor, ca presiunea santajului este in floare, in randul politicienilor si cei care se simt cu musca pe caciula, se declara peste noapte independenti, ca sa poata sluji puterea fara a fi oficial, inregimentati politic.

Asa reapar cadavrele politice, declarate ca atare, de fosti colegi de partid. Asa apar la suprafata, la mai toate partidele din opozitie, simulantii aproape perfecti, fara crez politic, fara orientare de stanga sau de dreapta, fara a le pasa de obligatia pe care o au fata de alegatori, simulanti politici care se orienteaza rapid spre ciolanul puterii, imediat ce li se clatina scaunul de parlamentar sau li se refuza accesul la functii, in partid. 

Sa nu se conteze pe mine ca pe un inrait comentator al politicii actuale. Voi observa in continuare, din linistea fotoliului, cat mai rar cu putinta si numai atunci cand voi avea ceva de zis, cu adevarat, nu voi ezita sa reapar cu ceva nou, asa cum vad eu.   😦

Fara referire la titlul acestui articol.

Initial am gandit acest blog, ca locul unde sa ma exprim liber, pe teme de protejarea muncii cetateanului, pe teme de analiza legislativa, in folosul aceluiasi cetatean, pe prezentarea unor aspecte ale vietii de zi cu zi, care sa ma faca sa nu trec indiferent pe langa ceea ce nu-mi convine.

Am inceput timid sa-mi arat hoby-ul, adica aplecarea catre bucataria traditionala romaneasca. In ultima vreme am insistat pe bucatareli, pentru ca am vazut ca se citeste, chiar daca nu se si comenteaza prea mult. 

Am fost sfatuit de catre copii mei sa separ hoby-ul meu si sa trec pe .ro, urmand sa pastrez pe acest blog doar celelalte categorii. Ma mai gandesc, deoarece in ultima vreme au aparut mai multe oferte de promovare a retelor mele. Cine stie ? Poate si iese ceva.   😀

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: