Riscul de a munci

In aceasta perioada grea, de criza economica si financiara dura, indiferent ca lucreaza la stat sau in sectorul privat, riscul pierderii locului de munca de catre salariati este deosebit de mare. Muncitorii in special sunt primii expusi concedierilor sau a asa – ziselor reforme structurale aplicate de catre stat. Este perioada de timp in care sindicatele se agita vartos, „uitand” pentru moment de afacerile personale, patronatele incearca sa obtina „protectia statului”, iar factorii politici isi dau cu parerea asupra situatiei reale, in masura in care doresc sa o cunoasca sau sa o comenteze la concret. Cum este an electoral, politicienii vad in roz totul, desi realitatea le da cu tifla ori de cate ori are ocazia (vezi in prezent abordarea cu FMI, UE si BM).

Este greu de crezut ca in astfel de perioade nefaste, factorii responsabili isi aduc aminte de prevederile Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/ 2006, care la art.6 al.1 mentioneaza – „angajatorul are obligatia de a asigura securitatea si sanatatea lucratorilor, in toate aspectele legate de munca.” si continua la art.7 al.1 – „in cadrul responsabilitatii sale, angajatorul are obligatia sa ia masurile necesare pentru: a/ asigurarea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor…”

Nici in „perioade de avant economic”, asa cum s-a invocat de catre politicieni, in perioada 2000 -2008, angajatorii nu au dat dovada de o responsabilitate deosebita pentru asigurarea securitatii si sanatatii lucratorilor. Marturie stau numarul mare de accidente de munca, incendii, alte evenimente deosebite, incadrate la categoria – cu risc major, produse in Romania, comparativ cu celelalte tari membre UE.  Oare cand vom avea „placerea” sa citim un raport comparativ, al guvernului, in acest sens, urmat de o analiza profunda, realista si cu masuri concrete ce trebuie aplicate, nu doar scrise pe hartie ?

Aseara, in miezul noptii, am citit pe ecranul televizorului, stirea, ca la Midia a avut loc un incendiu, la o instalatie de PVC, aflata in reparatii planificate. Am devenit curios sa vad cum se va pune problema, in continuare si am amanat plecatul la culcare.

Au urmat convorbiri anoste, ale stiristei, cu prefectul Judetului Constanta, despre senzational – cati morti sunt, cati disparuti au mai aparut (dupa ce lucratorii ramasi vii, speriati fiind, au fugit de la locul exploziei), cat de mare este suprafata corpului, arsa, la una din victime, etc. Specific stirilor aiurea, plasate pe ecranul televizoarelor, pentru a marca doar senzationalul, fara a analiza realist, asa cum ar fi normal, evenimentul produs. Se va asterne in curand negura si peste acest eveniment. Se vor produce in continuare incendii, explozii, accidente rutiere, etc., care vor fi marcate doar ca senzational, fara a fi urmate si de lucruri concrete, din partea institutiilor statului.

Am afirmat in mai multe randuri, ca institutiile statului, care se ocupa (vorba vine) de siguranta si sanatatea lucratorilor – inspectia muncii, politia sanitara, pompierii sau ISU, ISCIR, inspectia in constructii, politia de mediu, etc. – sunt organisme ale statului, nereformate, existand doar ca fatada imaculata pentru inspectorii UE, ca legislatia UE, specifica, este transpusa in legislatia romaneasca doar declarativ, ca de fapt ea nu este completa si nu se aplica nici ce este legiferat. Numarul mare de evenimente produse imi sta marturie.

Nu inteleg, ce atributii are prefectul intr-o firma privata, de stie el tot ce se intampla acolo. De ce este luat la rost, prefectul, de catre reporterul stirist, la telefon – cum de este posibil sa se intample evenimente dese, in acelasi loc ? Iar prefectul, spasit, incearca sa dea niste explicatii infantile. Aceasta abordare a unui eveniment este paguboasa pentru cetateni si chiar pentru institutiile statului. Cui foloseste ? Ce atributii concrete poate avea un prefect intr-o firma privata, in legatura cu securitatea si sanatatea lucratorilor ? Aiureli electorale, care nu vor duce in niciun caz, la schimbarea atitudinii angajatorilor fata de lege.

Se va asterne negura si peste acest eveniment, ca peste toate celelalate, care s-au produs, de-alungul anilor. Nu vom afla nimic despre ce faceau victimele in momentul producerii exploziei, despre cauzele adevarate ale producerii evenimentului, despre masurile dispuse in urma cercetarii evenimentelor, despre responsabilii producerii evenimentelor, despre procesele penale si procesele civile care vor urma, despre despagubirile platite de catre anagajatori si de catre cei vinovati de producerea evenimentelor, urmasilor victimelor.

Nu sunt adeptul sloganului – mortul este cel vinovat. Nu sunt nici adeptul aplicarii sanctiunilor contraventionale doar angajatorilor. De la caz la caz, vinovatiile trebuie stabilite concret si responsabilitatile de asemenea. Poate tribunalele muncii ar putea rezolva astfel de situatii. Sigur este nevoie de institutii ale statului, puternice, cu angajati profesionisti si competenti, nu doar inregimentati politic, care sa fie in masura sa faca cercetarea corecta a acestor evenimente produse.

Rolul institutiilor abilitate ale statului este si de a desfasura munca de prevenire. Cum poti interpreta, „discursul” unui inspector, care intrebat fiind de catre reporter, daca stia de neregulile existente, afirma senin ca institutia sa nu a fost solicitata de catre angajatorul, la care s-a produs evenimentul, sa-l verifice. 

Cui foloseste un anunt de presa, de felul – la o firma de publicitate din Cluj s-au gasit 491 de lucratori lucrand fara forme legale ? De fapt, lucratorii lucrau cu conventie civila (nu platea nici angajatorul, nici angajatul, contributii sociale la stat), deci exista un document de angajare a activitatii, incheiat intre angajator si lucrator. Nu exista contract individual de munca. Daca ar fi fost vorba de 1-2 conventii civile ar fi fost credibil, dar fiind vorba de sute de conventii civile (oare ce publicitate facea firma, de avea atatia angajati !?), ma intreb de ce fiscul, casa judeteana de pensii, casa judeteana de sanatate, ITM-ul, nu s-au antesesizat ? De ce nu se reglementeaza o data pentru totdeauna, daca conventia civila este document oficial de angajare sau nu ? De ce ar fi permisa conventie civila doar la anumite activitati ? Nu are nevoie statul de bani la buget ? Ce impiedica statul (in afara de interesele personale ale unor politicieni, vremelnic aflati in fruntea institutiilor statului) sa impuna obligativitatea platii contributiilor si pentru conventiile civile, avand la dispozitie aceste institutii abilitate ?

Imi place initiativa Jurnalui National, cu miscarea de rezistenta. Este necesar sa demascam, sa ironizam, sa ridiculizam, in toate domeniile de activitate. Este un inceput. Pacat ca nu putem da cu parul. Despre respect, bun simt, responsabilitate, este greu de crezut ca se poate vorbi in prezent, pana nu vom scapa de pandemia politica grava, care ne apasa tot mai mult.

Speranta moare ultima !

Nu stiu cum vom iesi din acest paienjenis de interese personale si dispret pentru lege, prin neaplicarea prevederilor de catre institutiile statului, asa cum sunt ele, chiar daca sunt proaste sau incomplete.

Un răspuns to “Riscul de a munci”

  1. Dan Says:

    Protectia muncii face parte din optimizarea procesuluid e munca si neccesita niste investitii. Deocamdata din pacate toti cred ca se pricep la acest domeniu desi este destul de complicat.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: