La lupta cu birocratia

Cand se aduna mai multe „ocazii” de a da piept cu birocratia, imi iau inima in dinti si imi rezerv o zi in care imi propun sa nu ma enervez (ca-mi creste tensiunea), sa fiu indiferent (oho, de as putea, ce bine ar fi !) la nesimtirea semenilor, sa ma fac ca nu bag de seama cum suntem jefuiti zilnic de catre stat, de catre comercianti, de catre oricare profitor al actualei tranzitii (se va termina oare vreodata tranzitia asta spre civilizatie, de la noi ? Incep sa cred ca nu voi putea fi fericit prea curand sau poate niciodata, in aceasta directie). 

In aceste „zile grele” imi propun sa platesc taxe si impozite pe la ghiseele institutiilor statului, sa ma ocup de bunul mers al treburilor gospodaresti (tot pe la ghisee si cozi), sa iau legatura cu diferite persoane care mi-ar putea eventual furniza informatii utile pentru activitatea mea (tot stand la cozi sau asteptand sa-mi fie aduse documente de catre persoane care nu stiu unde sa le caute, desi sunt platite pentru asa ceva), sa ma interesez daca au fost virati banii de catre beneficiari, in cont, in urma serviciilor pe care deja le-am realizat si sa iau respectivele documente de plata (suportand privelistea unor „mutre acre”, tot din institutiile statului, care se fac ca au de lucru, doar doar nu li s-o desfiinta postul caldut si bine platit, dar cam inutil, din punctul meu de vedere).  

Astazi mi-am propus, printre altele, sa procur de la sediul RCS & RDS piesa necesara pentru a putea receptiona transmisia TV prin cablu, in sistem digital. In urma cu vreo 3 saptamani am mai incercat si nu aveau piesa respectiva. Raspunsul zeflemitor primit atunci de la tanarul care oficia la ghiseu m-a facut sa-l atentionez ca la urmatoarea mea solicitare nu o sa-i mai permit sa-mi raspunda la fel, in genul: mai incercati, nu avem acuma si nici nu ne intereseaza cand o sa avem, ca nu noi ne ocupam de aprovizionare.

Nu era nimeni la ghiseu. Acelasi tanar si o alta tanara, la ghiseul alaturat, se ocupau (vorba vine, caci de fapt dezbateau cu foc, probleme personale, la telefon) de nevoile cetatenilor. Dupa ce isi termina discutia telefonica (vreo 3-4 minute), cu buna prietena, tanara imi acorda atentie. Imi cere sa-i aduc copie dupa buletin. Incep sa ma incalzesc si-i spun sa caute in calculator ca de aia il are in fata si sa vada la vechiul contract. Surazand stramb insista sa-i aduc copie dupa buletin, ca cealalta copie este deja la arhiva (!?). Ii dau buletinul sa-si faca copie si-mi zice ca nu are xerox. La intrebarea mea (de ce nu are ?) raspunsul vine brutal: nu are nevoie de xerox, deoarece solicitantii trebuie sa vina cu copii xerox dupa documente, ei neavand obligatia de a face copii dupa documente.

Plec peste drum, fac o copie xerox si ma intorc. De data aceasta, tanarul se ofera sa ma „rezolve”, motivand ca respectiva colega ar avea altceva de lucru (de fapt continua discutia telefonica cu buna sa amica, discutie intrerupta de mine, anterior).

Tanarul aduce cutia cu piesa respectiva, ma asigura ca are cartea tehnica tradusa in limba romana si incepe sa scrie noul contract. Intr-un tarziu (dupa o discutie telefonica in interes personal, de vreo 3-4 minute), imi zice sa merg sa platesc la casierie abonamentul pe luna septembrie. Ii spun ca l-am platit la agentul de teren (ca de obicei), cu 2 zile in urma. Cere prin telefon confirmare. Mai sta vreo 3-4 minute de vorba cu cea de la capatul firului, timp in care in niciun fel nu discuta despre plata abonamentului meu. La finalul discutiei imi spune senin, ca nu se confirma plata si sa-i aduc chitanta. Il intreb la ce ii mai foloseste calculatorul daca nu este posibil sa se confirme plata facuta de catre mine in urma cu 2 zile. Insista sa-i aduc copia chitantei. Rabdarea mea inceteaza in acest moment si ii fac nesimtiti, pentru ca in timpul orelor de program discuta prea mult la telefon, in interes personal (mi-a parut rau ulterior, dar nesimtirea unora nu face parte din rarele lucruri pe care sa le pot suporta, fara a reactiona imediat). Rup copia xerox dupa buletin si plec scarbit si nervos, renuntand la a mai incerca sa imbunatatesc imaginea TV pe cablu. Intre timp se formase o coada de 5-6 persoane la cele 2 ghisee. Ma calmez repede, in ploaia rece, de afara.

Ce este de facut ca sa scapam de birocratie ? Cum convingem tinerii angajati la firmele care presteaza servicii catre populatie, ca ei primesc salariu in urma unor servicii (civilizate ?!), prestate catre cetateni.

Cand vom folosi si noi calculatoarele ca in lumea civilizata (cum vedem deocamdata prin filme), pentru „ruperea” cozilor de la ghisee, pentru „imblanzirea pasnica” a functionarilor din spatele ghiseelor, pentru „igienizarea” relatiei cetatean – „monstrul” din spatele ghiseelor ?

Vreau prea mult ?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: