Ipocrizia ca arma politica

Fieful de pretutindeni al ipocriziei este politica. In politica ramaneasca, ipocrizia se manifesta la toate partidele, la toate nivelurile. Ai impresia, tu care stai pe margine si nu esti implicat in vreun fel in lupta nesfarsita care se da pe taramul politicii, ca exista o competitie permanenta, ca ipocrizia a fost ridicata intre timp la rang de unealta de partid si de stat, cu unic scop de a manevra masele de creduli, in competitia electorala.

Cum nu am mai „dezbatut” cam de mult la categoria – Topuri, clasamente, ierarhii, astazi lansez

Ierarhia – Ipocriti de serviciu ai neamului. Am colectionat figuri de politicieni, mai mult sau mai putin „credibili” cand se pune problema propriei lor alegeri/ inclinatii politice. Toti au ceva in comun: mor de gat cu cei necinstiti, imorali, profitori (in viziunea lor), fara a-si vedea parul din propriul ochi. Aclama numai pe cei care au aceeasi optiune cu ei. La ei totul este negru sau roz. Numai ei au dreptate (ca si cum Mafalda nu ar fi fost unul singur). Toti ceilalti sunt impotriva lor, au ceva cu ei, vor sa-i critice fara rost.

-Locul 1 – Traian Basescu.  Nu putea ocupa alt loc, fiind de departe primul ipocrit al tarii, mereu in frunte.

In ultima perioada, cand in Caucaz are loc un razboi teribil (ca de obicei, pe tema titeiului si a gazelor naturale), presedintele nostru vrea sa devina buricul pamantului sau cum este numit de presa (de cea mai mult laudativa decat critica la adresa domniei sale) – un actor regional, in costum de salvamar, figurant, cascador sau protagonist ? Este cel putin „nepoliticos” sa dai sfaturi Rusiei cum sa negocieze situatia actuala, cu Georgia. Sunt curios daca in mandatul acesta, va mai avea loc proiectata vizita (proiectata doar de presedintele nostru) la Moscova. Ce o vrea sa rezolve ? Sa negocieze pe prispa ruseasca, pretul la gaze si la titei ? Sa fim seriosi. 

In gasca de reporteri, care il acompaniaza pe presedinte prin turneu, a aparut o fatuca, care transmitea din Chisinau, cum ca niste romani moldoveni veniti sa-l aclame pe presedintele nostru, i-ar fi cerut acestuia sa intervina (?!) si sa-l dea jos pe Voronin. Oameni buni, tineti-va capul pe umeri, nu mai plecati urechea la lingaii de serviciu ai „vedetelor” actuale ale politicii romanesti. Nu au puterea sa intervina. Unde ? La Zeus, la Mahomed, la Michiduta ?

Altii incearca sa-l catalogheze pe presedintele nostru drept inteleptul plecat prin Caucaz, incearca sa sugereze ca ar fi vocea autorizata in zona, ca are patalama de la UE sa negocieze. Tembelismul romanilor de pretutindeni se manifesta prin vocea unor imberbi reporteri agramati.

Este adevarat ca declaratiile presedintelui nostru nu au mai fost presarate cu eternul ha..ha…ha, au avut un pronuntat iz impaciuitoristic, nu a mai dat apa la moara, scenei politice romanesti, imbolnavite deja de nervi. Sa fie vorba de intelepciune de ultima inspiratie ? Greu de crezut, desi eu i-o doresc.

Locul 2 – George Copos. Marele invins al jocurilor de culise din fotbalul romanesc incearca sa ne convinga de verticalitatea sa, de cinstea sa fara margini. Uita sau vrea sa ne faca pe noi sa uitam, ca este cercetat in niste dosare penale, in afaceri cu loteria romana. Clubul pe care il patroneaza este implicat in afaceri necurate cu transferuri de jucatori.

I se potriveste de minune zicala cum ca pe un imbogatit sa nu-l intrebi niciodata cum a facut primul milion de dolari.

Zgarcenia sa este proverbiala. Ma uit la televizor si vad cum ii tremura mana cand da de pomana unui amarat 50 lei. Pe cine vrea sa amageasca ? Mai pot fi pacaliti doar fanii rapidisti, poate.

Declaratiile sale infantile la adresa celorlalti conducatori de cluburi (nu ca acestia ar face parte din alta categorie de „guristi fotbalistici”) frizeaza mai mereu, ridicolul.

Locul 3 – Traian Ungureanu. Nu pot intelege ura cu care se exprima la adresa lui Ion Iliescu. Ca responsabil de serviciu cu osanale, al PDL si cantaret de curte al lui Traian Basescu ar fi o explicatie. Jenant de critic la adresa adversarilor politici si extrem de laudativ la adresa preferatilor sai (este cumva pe statul de plata al acestora din urma ?) este lipsit de spirit autocritic, este un idolatru pentru mana care ii scarpina duios chelia.

Mentiune – Ionut Popesc si Sorin Ionita. Incerc de ceva vreme sa le dibuiesc gandirea intortocheata, in sprijinul declarat al celor care sunt pe pozitia permanenta de Gica contra.

Ei nu sunt de acord cu marirea pensiilor, cu marirea salariilor, cu controlul guvernului asupra baietilor destepti din energie. Ei vor doar stratificarea cetatenilor pe 2 categorii: extrem de bogati si extrem de saraci. Pentru ei cresterea aberanta a preturilor este ceva normal, ca doar asa este in UE. Romanii trebuie sa plece capul in fata directivelor UE si sa se descurce fiecare cum poate.

Ei confunda permanent marfa cu ambalajul. Considera ca dinastia amaratilor nu este complet extirpata si trebuie insistat in continuare, prin politici dure la adresa cetateanului platitor de taxe si impozite. Dupa ei nu conteaza daca painea fiind cam scumpa in curand o sa putem cumpara doar ambalajul. 

Daca ar avea chelie li s-ar potrivi de minune si cate o tichie de margaritar, pentru a dezbate mai cu foc asupra necesitatii impovararii si mai abitir a saracului din tara aceasta.

As fi curios sa aflu ce parere au asupra situarii polilor prostiei in Romania. Ei unde ar dori sa se situeze ? Pe noi cei multi, unde ne-ar repartiza ?

Salveaza-i Doamne si pe ei si pe noi ! Fereste-ne de o noua burghezie rosie !

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: