Calificare ca a noastra n-are nimeni

Imediat dupa marea cotitura din decembrie 1989, romanul a incercat sa-si faca loc in lume, dand din coate, trudind din greu pe alte meleaguri, suportand presiunea de a munci la privatizati (dupa ce zeci de ani au muncit la stat), suspinand, injurand, blagoslovind pe cei nesimtiti care s-au imbogatit de pe urma celorlalti, cartind prin sindicate (mai alene este adevarat) la decizii nepopulare (restructurari=concedieri), etc.

Inca de pe vremea lui Roman (cel care considera industria Romaniei un morman de fiare vechi – probabil stia el ceva sau doar cobea, ca doar la fier vechi a ajuns mare parte din industrie) ne „mandream” cu forta de munca ieftina si cu inalta calificare a salariatilor.  Doar doar or navali investitorii si pe meleagurile noastre.

Acesta calificare/ policalificare a ramanilor ne-a dus de fapt acolo unde am ajuns. Cine mai stia ceva meserie si-a luat campii si a purces pe alte hotare, unde hotia este mai mica, munca mai bine platita, seful mai rau dar mai cinstit cand e vorba de drepturi salariale (sau poate ca nu prea). Majoritatea au zis la plecare celor dragi (copii, parinti, bunici), ca merg sa castige un ban cativa ani si se intorc repede acasa. Nu s-au tinut de cuvant. Nu s-au ales cu mare lucru, dar insista.

Acasa au ramas multe ciurucuri profesionale, cei mai in varsta, cei fricosi sau cei care au reusit sa-si deschida o afacere prospera (nu ma refer aici la cei care au furat de la stat si au bagat in buzunarul lor) sau au prins un serviciu bun, bine platit (sunt destui).

Descurcaretii, profitori ai tranzitiei si-au construit vile, au masini cat tancul, cu care „ara” prin capitala si pe soselele cu gropi ale tarii. Acestia sunt cei care m-au sictirit azi.

Am facut o expertiza tehnica de specialitate inginereasca si pentru conditii de munca, la o intreprindere de transporturi auto. Surpriza, seful firmei refuza sa-mi puna la dispozitie documentele solicitate prin instanta si se da mare cum ca-mi pune la dispozitie toata arhiva firmei, ca el nu are timp si oameni care sa-mi dea mie „hartii”. Incearca sa-mi propuna si directii de actiune. Il stopez crunt. Tot nu a priceput mare lucru. Urmeaza sa priceapa in curand, expertiza tehnica ii va arata drumul.

Ce meserie are seful ? Doctor de oameni (nu stiu ce specialitate). Este actionar majoritar in firma. Habar nu are de meseriile specifice firmei. Nu cunoaste si nu respecta legile. Este domnul stie tot. Justitia nu-l agata, doar ii da cate o amenda simbolica de 500 lei (pe care o plateste din banii firmei, nu din buzunarul propriu). Asa-i la noi. Asa „se construieste” in tara.

Doctorii conduc firme de transport auto, inginerii sunt sefi la directia financiara, economistii fac exploatare agricola, in ferme de mii de hectare, dactilografele au devenit secretare bine platite, ca fiind cunoscatoare de mai multe limbi straine, preotii fac taximetrie, in parlament juristii si economistii sunt minoritari (nu se pune, ca doar fac niste legi), subinginerii mineri conduc inspectii ale statului in constructii, foste „dansatoare la bara” sunt femei de afaceri in lumea modei, etc.

Sa se fi rasturnat lumea cu susul in jos ? Poate. Si ce daca.

O lozinca veche zicea: Romania merge spre comunism in zbor. Sa devina actuala ? Mai stii ?

De ce ar fi numai America tara tuturor posibilitatilor ? Sa fie si tara noastra. Ce ne mai lipseste ?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: