Cine sunt si ce imi doresc.

Optimist din fire, insistent prin formarea profesionala, de multe ori agasant prin repetarea la nesfarsit a unor lucruri care ma incita, desi incerc sa nu deranjez prea tare, fara a ma putea impaca cu jumatatile de masura sau cu “simulantii aproape perfecti”, des intalniti in trecut, azi si probabil mult timp de acum inainte, continui sa cred ca pot fi folositor, ca experienta mea poate fi bine venita intr-un domeniu in care pe piata sunt inca prea putine surse de inspiratie.    Acum, copii imi ofera o noua oportunitate de a exprima ganduri, de a prezenta fapte si lucruri traite, de a le asocia cu oportunitatile oferite mai nou de intrarea in UE, poate chiar de a sfatui pe cei interesati (daca nu sunt prea pretentios).
Fara a avea pretentia ca stiu totul, ca numai ce zic eu este bine si corect, ca numai astfel se poate progresa, ca numai astfel fiecare individ se poate feri de lucruri pe care nu le doresti nici macar dusmanilor, mi-am propus sa abordez domeniul muncii in general, al protejarii fiecarui individ, din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca pentru lucratori.  Acest domeniu se va baza in abordarea viitoare pe legislatia nationala in vigoare in Romania, comparativ dupa caz, cu prevederi din legislatia nationala din alte tari, cu mai multa experienta in domeniu.
Ma framanta asa zisele “evenimentele senzationale” prezentate mult prea des (din pacate se intampla totusi asemenea lucruri), in presa scrisa si vorbita (ma refer aici numai la accidente de munca, incendii si/ sau explozii , accidente de circulatie, etc., facand abstractie de paruieli intre amante, barfe scandaloase despre niste fapturi considerate vedete de nu stiu ce alti anonimi, batai intre bande rivale si alte asemenea fapte care nu ma intereseaza). De prea multe ori nu pot fi de acord cu prezentarea doar ca stire seaca, de eveniment, de senzational si atat. Nu inteleg lipsa de reactie a institutiilor abilitate ale statului, la vorbaria de multe ori pe alaturi, paralela chiar, cu evenimentul in sine. Dupa trecerea a ceva timp, totul se afunda in neant, nimeni nu mai zice nimic, toata lumea este multumita si se asteapta alt eveniment senzational. Nu se prezinta vinovatii, despre vinovati nicio vorba. Am scris pe marginea articolelor citite, a stirilor prezentate, la diferite ziare si respectiv posturi TV. De regula nu apar comentariile mele, in special pe adresele de internet ale televiziunilor. Oare de ce? Deranjeaza pe cineva ? Nu am vazut in presa scrisa niciun comentariu la comentariul meu.
Si ce daca nu intereseaza parerea mea, pe niciun stirist de senzational. Poate totusi foloseste cuiva. Numai semnalele pozitive lipsesc.
Am totusi un hoby pasnic. Imi place sa bucataresc. Va surprinde ? Fara a fi exclusivist, cred ca am ceva de zis in domeniul vast al bucatariei traditionale romanesti, de care m-am folosit pentru a inventa diferite retete (sunt cam pretentios, dar daca este adevarat ?). Cum se impaca cele doua domenii pe care le abordez ? Pentru mine este firesc. Plec de la o idee a mea, destul de veche de altfel, ca poti munci bine doar daca si mananci bine, neaparat delicios, nu obligatoriu mult si consistent. O tuica de-a noastra romaneasca, un vin bun, o bere chiar, trebuie asociate obligatoriu.Par cumva un gurmand ?

Anunțuri

4 răspunsuri to “Cine sunt si ce imi doresc.”

  1. lixandra Says:

    Esti mult prea pasnic….Te rog fii un pic mai agresiv. Avem nevoie de oameni hotarati si scandalagii 🙂 nu de bucatari timizi. Sincer iti admir toate comentariile si sunt de acord intru totul insa nu crezi ca poate n-ar strica mai multa aciditate si un volum mai mare al vocii….N-ai de unde sa stii..poate chiar te va auzi cineva intr-un final glorios. Cat despre fabuloasele retete ai putea sa faci un tur al tarii sa ne impartasesti din minunatiile pe care le pregatesti tu in bucataria ta caci colega mea de camera isi cam bate joc de mine cu o mancare ardeleneasca care se vrea a fi moderna :)..,Si, da, era o invitatie! :).Astfel fiind toate spuse astept cu nerabdare sa-ti savurez urmatoarele comentarii la adresa irecuperabilitatii romanilor.( ah! ce siropoasa pot sa fiu cateodata)

  2. gigipopa Says:

    Nu am renuntat niciodata sa combat. Tocmai din acest motiv am hotarat sa scriu pe acest blog personal. Daca citesti din arhiva o sa constati ca am incercat sa-mi spun parerea pe la televiziuni, pe la ziare, dar majoritatea comentariilor mele nu au aparut nici macar ca statistica, ca le-am scris. Probabil nu interesau pe cei care fac politica ziarului/ televiziunii.
    Intentionez sa compun un tratat de bucatareli, cu experimente si incercari proprii. Nu suport sa aud: „nu stiu sa gatesc”. Probabil ca acestora nu le este niciodata foame sau mananca numai semipreparate de la market.

  3. fabrica de staruri Says:

    si totusi cine esti?cum te cheama?

  4. gigipopa Says:

    In urma cu vreo 2 ani, am decis sa trec bucatarelile pe un blog separat http://www.despremancare.ro motiv pentru care nu am mai scris pe acest blog.
    Astfel am reusit, sa scriu mai multe dintre retetele mele si sa inserez si poze explicite, in sprijinul celor interesati.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: