Pestele a fost intotdeauna preferatul meu, pentru gatit si de ce nu, pentru experimentat. De ce ? Pestele este deosebit de gustos daca este preparat cu pricepere si pasiune. Se prepara relativ usor si destul de repede. Chiar daca are oase se poate folosi file-ul de peste pentru retete sofisticate (vorba vine) si ceea ce ramane se poate fierbe impreuna cu legume si obtine zeama pentru un bors din peste nemaipomenit. Eu prefer pestele gatit intreg. Poti cumpara doar file de peste sau trunchi de peste, care au oase putine. Poti cumpara stiuca, salau, somn mare, cod, somon care au cartilagii sau oase foarte putine si de regula, mari. 

Pentru chiftelute cel mai potrivit este codul, pangasius, stiuca, salaul, inghetat sau proaspat, cu cap sau si mai bine, decapitat.

Daca este congelat, se lasa pestele sa se dezghete singur, la rece, in frigider. Se scurge bine de apa. Se scoate carnea de pe oase/ cartilagii, cautand cu migala, cele mai mici oscioare, pentru a nu avea surprize cand vei manca. Daca mai scapa cate un oscior nu-i bai, se va “fragezi” prin preparare si se va digera usor in stomac. Oricum sunt sanse putine sa-ti ramana “infipt” in gatlej. Daca totusi se intampla, sa ai la indemana niste coaja de paine, pe care sa o inghiti cat de repede vei putea pentru a impinge osciorul in stomac.  :(

Carnea de peste se da prin masina de tocat carne sau se taie marunt cu cutitul. Prefer cutitul pentru ca ies bucatile consistente, le vezi si le simti savoarea. Se rade un morcov mic si o ceapa alba, mica. Se taie fin o legatura de patrunjel verde si o legatura de marar verde. Se amesteca toate ingredientele, impreuna cu 2-3 oua cu galbenusul auriu, cumparate de la tarani, din piata. Se pune sare si piper proaspat rasnite, boia dulce si boia iute, dupa gust sau dupa mesenii care se vor ospata. Atentie la copii, lor nu le place boiaua iute si nici piperul. 

Se fac cu mana, guguloaie, bastonase, lopatele (palmute), etc. (dupa cum “comanda” seful cel mic al familiei) si se dau prin faina alba de grau. In faina se pune un praf de sare, se poate amesteca faina cu o lingura de pesmet, malai sau gris, daca doresti sa iasa chiftelutele mai aspectoase, sa fie mai rumenite si sa atraga ochisorii micilor mofturosi. 

Intr-o tigaie mai adanca, incingi niste ulei de masline, in care pui si un bot de unt galben, cumparat din piata, de la ciobani. Daca iti permiti, nu este rau sa prajesti doar in unt. Ca sa dai gust bun, poti sa calesti 2 catei de usturoi, pe care ii scoti cand au inceput sa devin maronii.

Se prajesc chiftelutele, pe toate partile, la foc mic, pentru a se patrunde. Cand sunt rumenite, scoti chiftelutele din tigaie.

Ciupercile cumparate din market sau adunate de tine din camp (Esential ! Aduna ciuperci numai daca le cunosti.) Se spala bine in jet de apa rece si se scurg intr-o sita. Daca sun mici lasi ciupercile, intregi. Ciupercile mai mari le tai in feliute mai groase.

Se calesc ciupercile in amestecul de ulei de masline si unt, pana se rumenesc usor si se moaie. Peste ciuperci, in timpul prajirii, pui un praf de sare si macini cateve fire de piper.

Fii atent ! Copiilor mici le plac ciupercile, dar stomacelul lor lupta greu cu asa ceva. Da-le doar sa guste. 

Chiftelutele cu ciuperci trase in unt se servesc fierbinti, cu mujdei de usturoi. Daca iti place sa moi in ulei poti sa faci o mamaliga calda. Merge si cu mamliga rece.

Mujdeiul il prepari din usturoi pisat, un praf de sare, 2-3 linguri de iaurt, patrunjel si marar verde, tocate fin si cateva picaturi de ulei de masline. Se amesteca bine toate ingredientele pana se obtine o pasta omogena.

Nu uita ! Daca sunt si micuti la masa, nu-i imbia cu mujdei, dar asta nu inseamna sa nu le dai sa guste. Sigur le va placea si iti va creste inima cand ii vei vedea cum se ling pe botisor. 

Pentru cei mari nu poate lipsi un pahar de vin alb dulceag. Pentru cei mici prepara repede o citronada din lamaie, miere si apa. Are cam aceeasi culoare cu vinul tau. Se vor simti si cei mici importanti, doar “beau” cot la cot cu cei mari. 

Pofta buna frati gurmanzi de pretutindeni, adulti sau copii, barbati sau femei, baietei sau fetite, oriunde va veti gasi ! Mancati sanatos si gustos. Voi cei mici, fiti mofturosi cand vi se ofera hamburgheri sau hot dog, cumparat din colt de la nenea turcul, chiar daca are fes rosu, pe cap. Turcul nu le da copiilor lui ce vinde la taraba.

Nu imi revin inca dupa imaginile pe care le-am vazut aseara la televizor, cand “manevrand” telecomanda in cautarea unui film sau a unui documentar, mi-a aparut pe ecran fata descompusa de frica, a presedintelui nostru, care folosind explicatii puerile – nu stiu daca m-a injurat, daca a zis ceva femeii, etc. – incerca sa raspunda unei intrebari puse in direct, de catre reporterul Realitatea TV.

Cum se derula pe imagine si titrarea - presedintele Basescu a lovit cu pumnul un copil, am urmarit si filmuletul, repetat apoi de mai multe ori.

Pentru mine este clar – un adult a lovit un copil, in public, de fata cu mii de oameni. Nu ca ar conta prezenta mai multor oameni, pentru un astfel de gest incalificabil. Figura crunta a protagonistului loviturii, adresata victimei din coltul ochilor, anterior aplicarii loviturii propriu-zise, nu ma lasa sa am dubii in ceea ce priveste intentia agresorului sau veridicitatea filmuletului. Declaratiile ulterioare ale presedintelui, dupa 3 ore de la explicatia sa initiala, facuta in direct la televizor, au doar rol de aburire a celor deosebit de creduli. Nici declaratiile unor “specialisti” in trucaje nu m-au dat pe spate.

Nu ma intereseaza motivele unei astfel de fapte reprobabile. Pentru mine – “faptele vorbeste” 

Nu am idei preconcepute. Ma pot insela, motiv pentru care cred ca ONG -uri care se ocupa cu protectia drepturilor copilului au tot dreptul legal si moral sa actioneze imediat, in justitie, pentru procedura de urgenta si sa ceara expertiza criminalistica a filmuletului. Nu stiu daca va indrazni vreo organizatie sa faca asa ceva, caci rezultatul ar veni doar dupa terminarea turului 2 al alegerilor prezidentiale si nu-i asa, nu se stie cine castiga.

Frica este mult mai mare decat indrazneala. Oare de ce ?

Despre modul cum intelege statul sa respecte pensionarii am mai scris de cateva ori. Nu conteaza culoarea politica a guvernului atunci cand este vorba de promisiuni electorale sau de “manevre politicianiste” pentru a motiva neaplicarea unor prevederi legale, aprobate tot de catre politicieni. Nu conteaza nici deciziile Curtii Constitutionale care atesta constitutionalitatea unor legi, promulagate deja de catre presedintele Romaniei. Mereu se invoca lipsa de bani, criza economica si financiara mondiala, ca si cum politicienii nostrii nu ar avea nicio vina – ei nici usturoi nu au mancat si nici gura nu le pute.

Despre discriminarea salariatilor care au lucrat in grupe de munca am mai scris, deoarece la recalcularea pensiilor din anul 2005 li s-a redus pensionarilor (care au beneficiat initial conform prevederilor Legii nr. 3/ 01.07.1977), punctajul calculat pentru pensie, prin taierea punctelor aferente anilor lucrati in grupa I si II de munca - respectiv 0,5 puncte pentru fiecare an lucrat in gr. I-a de munca si 0,3 puncte pentru fiecare an lucrat in gr. a II-a de munca.

La presiunea pensionarilor si a sindicatelor, precum si ca urmare a miilor de procese aflate pe rol la tribunale - unde pensionarii isi cereau drepturile castigate prin munca cinstita si nu ca ultim motiv – cel electoral, s-a emis de catre guvernul Tariceanu OUG nr. 100/ 27.08.2009 si de catre parlament Legea nr. 218/ 27.10.2008. Curtea Constitutionala s-a pronuntat in favoarea legii, prin Decizia nr. 1092/15.10.2008, declarand legea – constitutionala.

In spirit pur dambovitean, guvernul Tariceanu a emis OUG nr. 209/ 04.12.2008 prin care amana aplicarea Legii nr. 218/ 2008 pentru data de 01.01.2010, dar hotaraste aplicarea OUG nr. 100/ 2008 in 4 etape: octombrie 2008, februarie 2009, iunie 2009, octombrie 2009, in functie de data iesirii la pensie a celor care au lucrat in grupe de munca.

Noul guvern instalat in urma alegerilor din noiembrie 2008 - guvernul Boc, a inceput sa dea din colt in colt, cand a fost vorba de respectarea promisiunilor din campania electorala si aplicarea Legii nr. 218/ 2008, incepand cu prima zi a guvernarii (conform promisiunii din campania electorala). Profitand de amanarea aplicarii Legii nr.218/ 2008, data de guvernul anterior si beneficiind de majoritatea din parlament, noii politicieni (vorba vine, noi) aproba Legea nr. 154/ 08.05.2009, care sfinteste intocmai prevederile OUG nr. 100/ 2008, respectiv Legea nr. 155/ 08.05.2009 pentru OUG nr. 209/ 2008. Ca urmare a celor 2 legi din 2009, pensionarii au mai fost inca o data pacaliti de catre guvernanti si politicieni in general, urmand ca in functie de data de iesire la pensie - in anul 2009 pensionarii sa primeasca un mizilic, pentru anii lucrati in grupe de munca, iar ulterior (numai Dumnezeu stie, cand ?!), sa se aplice si prevederile Legii nr. 218/ 2008.

O data cu 2009 incepe alta serie de discriminari. Desi OUG nr. 100/ 2008 prevede aplicarea prevederilor ei incepand cu data de 01.10.2008, pensionarii care au primit majorari ale punctului de pensie, in cursul anului 2009, ca urmare a anilor lucrati in grupa I si II de munca, au constatat ca marirea pensiei a devenit efectiva numai incepand -respectiv cu februarie/ iunie/ octombrie 2009 si nici de cum incepand cu octombrie 2008. Au urmat in toata tara, alte drumuri ale batranilor nostri, pe la casele judetene de pensii, alte “batai de joc” din partea functionarilor publici platiti inclusiv din buzunarul celor pe care ii desconsidera pentru ca stau la ghiseu sa-si ceara un drept.

La intrebarea pusa de catre pensionarii contestatari, sefilor caselor judetene de pensii - de ce nu s-a aplicat retroactiv, conform prevederilor OUG nr. 100/ 2008 - majorarea punctului de pensie, a venit invariabil raspunsul – ca sa se aplice retroactiv, trebuia ca ordonanata sa prevada intr-un articol expres, in acest sens, respectiv daca nu va convine raspunsul nostru, dati in judecata casa de pensii.

Asa intelege statul, guvernul, politicienii, sa respecte munca, sa aiba grija de pensionarii sai. Politicienii isi aduc aminte de pensionari numai in campaniile electorale si ulterior ii trateaza doar cu “sictir”. 

Asa s-a mostenit la noi romanii, din cele timpuri, sa ne frantuzim. Nici macar nu sunt sigur ca salata de beuf a fost inventata de un francez.

La noi in familie s-a mostenit, sa servim salata de beuf la aniversari, la sarbatorile religioase de iarna si ori de cate ori o cere “poporul” pofticios. Cum se cere destul de des, este unul din preparatele traditionale, ca sa zic asa.   

Imi amintesc, cand erau copii mici, cu cata “patima” si determinare copilareasca o ajutau pe sotia mea (in acele vremuri, contributia mea la gateli – bucatarelei, de sarbatori fiind mai mult pe la locul de munca - era limitata mai mult la cumparaturi), in special la amestecatul cu mana al legumelor deja taiate, la asezarea guguloaielor de legume amestecate pe platoul pentru salata. Erau si ei niste mici bucatari, participanti activi la pregatitul mesei. Erau dotati cu sort de bucatarie (un servet mai mare strans in talie) si multa determinare. Se mai si “decorau” cam peste tot, dar ce conta ?

Salata se prepara simplu, este o reteta destul de rapida, cu ingrediente usor de procurat. Cum se apropie sarbatorile de iarna vreau sa cred ca se vor gasi doritori care sa experimenteze aceasta salata deosebit de gustoasa.

Se spala si se curata legumele: patrunjel, morcovi, pastarnac, telina. Se taie in bucati mai mari si se pun la fiert in apa rece cu sare.

In aceeasi apa se va fierbe spre sfarsitul fierberii legumelor de mai sus si mazarea, scoasa din congelator in momentul in care o pui la fiert, in apa clocotita, pentru a se pastra verde. Se poate pune mazare din conserva, bine spalata sub cateva jeturi de apa rece si scursa intr-o sita. Exista riscul sa dai peste mazare furajera sau care este nefiarta bine. 

Cine doreste poate pune si conopida sau brocoli. Daca folosesti conopida din congelator, o pui la fiert in apa clocotita atunci cand o scoti din congelator. Daca o folosesti proaspata, cubuletele le fierbi in apa rece, cu sare, separat.

Cartofii rosii se pun la fiert in coaja, urmand a se curata dupa ce au fiert.

Lasi legumele la scurs de apa, intr-o sita. Tai toate legumele in cubulete, de dimensiuni care se potrivesc dimensiunii gurii mesenilor. De preferat sa fie cubuletele mai mari, ca sa simti diferenta de gust a fiecarei legume in parte (dar cand sunt copii mici nu poti sa le tai mari).

Mai folosesti niste castraveti in otet si niste gogosari in otet, pusi special pentru salata de beuf, de cu toamna. Daca nu ai fost prevazator, poti folosi castraveti si gogosari cumparand borcane din comert, dar risti sa fie prea sarati sau neacriti destul si de cele mai multe ori moi. 

Castravetii si gogosarii acrii ii tai in lung in fasii subtiri de 1 cm si apoi in patratele.

Nu uita ! Castravetii si gogosarii acri, taiati, se storc bine in pumni, pentru a se elimina surplusul de otet, altfel vei avea maioneza lunga si acra, iar “fatada” salatei va avea de suferit. 

Iti mai trebuie niste carne de pasare, fiarta. La sarbatori faci tot felul de supe si/ sau ciorbe de pasare. Pastreaza niste carne de la supe sau ciorbe. Poti fierbe un piept/ o pulpa de pui sau o aripa de curcan. Carnea trebuie sa fie bine fiarta, sa se desprinda usor de pe oase. Carnea se toaca cat mai fin, cu cutitul bine ascutit.

Fierbi si niste oua de gaina, cumparate de la tarani ca sa iasa maioneza portocalie, nu alb-galbuie ca cea cumparata din market, in care niciodata nu stii ce a bagat “goscodina” (cum zicea baiatul meu cel mare, cand era mic). Ouale trebuie sa fie rascoapte, adica fierte vreo 10 minute, pana se fac beton. Vei folosi albusul, taiat fasii, pentru ornat salata de beuf si galbenusul pentru maioneza.

Radacinoasele taiate cubulete, mazarea fiarta, conopida/ brocoli taiata marunt, castravetii si gogosarii taiati si bine storsi, se amesteca cu mana, intr-un vas mai mare, impreuna cu carnea tocata fin, cu 2-3 linguri de mustar iute, sare grunjoasa si piper boabe, proaspat macinate.  

Cantitatile de legume se pun la ochi, dupa gustul fiecaruia. Unii vor cu mai multi cartofi, altii cu sau fara gogosari.

Prepari maioneza proaspata din galbenus de ou fiert si galbenus de ou nefiert. Se amesteca cu furculita si cu ulei de masline pana se formeaza o masa usor omogena. Se toarna uleiul cu picatura, altfel se taie maioneza. Cand s-a format masa omogena se pune mixerul si se amesteca in continuare, la viteza mica, turnand ulei cu picatura, pana se obtine o masa pufoasa, omogena si groasa. Picura cateva strelice de zeama de lamaie sau pune o lingura de mustar si amesteca totul, in continuare cateva secunde.

Pune 3 sferturi din maioneza peste legumele deja amestecate si mai amesteca-le inca o data, bine. Pune amestecul de legume si maioneza pe un platou si acopera cu restul de maioneza. Orneaza cum te pricepi mai bine salata de beuf. Nu uita sa pui si niste masline negre deasupra.

Ce mai pun bucatarii vestiti, ca sa sporeasca gustul si sa ameteasca mesenii pretentiosi ?  Cum este sezonul muraturilor taranesti, se alege o gogonea lunguiata, care se taie in felii subtiri si se amesteca cu celelalte legume. Se mai poate adauga un mar Golden sau Ionatan, curatat de coaja si dat pe razatoarea mica.

 Secrete peste secrete ! Maioneza se taie si inca destul de des.     Secretul il descoperi singur, pe masura ce te specializezi.     Totul este sa insisti si sa nu apelezi la borcanul cu maioneza, cumparat din market. 

Daca vei amesteca bine galbenusurile de ou fiert cu cele de ou nefiert, cu furculita, impreuna cu un praf de sare, inainte de a pune mixerul in functiune si nu vei turna cu ghiotura uleiul, nu vei da chix.

Nu face cantitati mari de maioneza, o data. De altfel maioneza se oxideaza repede si devine chiar toxica pentru stomac. Daca totusi ai patit-o si s-a “taiat” maioneza, foloseste galbenusurile la altceva (de exemplu amestecate cu 2 oua poti face o omleta, care va iesi cam sosoasa insa, din cauza uleiul deja inglobat) si reia procesul.

Nu folosi ulei rece, ci la temperatura camerei.

Cei mai experimentati bucatari reusesc sa dreaga maioneza taiata, cu zeama de lamaie, cu mustar, cu alt galbenus de ou fiert, tinand vasul in apa calda si amestecand galbenusurile cu furculita, fara a mai adauga ulei pana isi revine maioneza. Nu sfatuiesc pe nimeni sa incerce sa dreaga maioneza, nu mai iese ce trebuie. 

Salata de beuf se serveste ca aperitiv la masa de Craciun, alaturi de “porcarele” si tuica fiarta, ca doar de aia este frig afara si zapada (sau cel putin asa speram sa fie). 

Pofta buna frati gurmanzi de pretutindeni ! Pregatiti-va, am ceva retete, care vor urma pe blog, pentru bucuria fiecaruia, in grelele “incercari” culinare care ne asteapta de sarbatori. Nu uitati sa cumparati carbocif si dicarbocalm, nu se stie cand aveti nevoie sa calmati arsurile de la stomac (ce sa-i faci, asa este cu varsta, apar si “protestele” organismului fiecaruia dintre noi.

Nu uitati ! Sunt deja oferte promotionale de tuici si vinuri, prin crame si market-uri.

Am incercat in ultimele zile sa ma detasez de agitatia din jurul alegerilor, sa incerc sa-mi formulez o idee care sa ma indrepte spre urnele de vot. M-am lovit in ultima instanta, de motivul real al referendumului, cantarind ce este in favoarea mea, sa ma fac ca ploua la intrebarile pentru referendum (pe care le consider puse tendentios, desi sunt de acord ca sunt prea multi parlamentari si mai putini fiind poate vor reprezenta cu adevarat pe cei care ii aleg) si sa nu iau buletinele de vot. Trasul liniei in dreptul semnaturii celui care nu doreste sa voteze pentru referendum mi s-a parut o sursa sigura de fraudare a votului.

Initial, titlul articolului trebuia sa fie – Niste tarani, politicienii astia. Uitandu-ma insa azi dimineata la televizor si vazand cozile din Gara de Nord, de la cele 2 urne de vot si prinzand tocmai “spiciul” prefectului capitalei, care se lauda cu ce a facut el – doar le-a atras atentia primarilor de sector, printr-o adresa, sa puna mai multe urne, in locurile aglomerate si a constatat in ziua anterioara alegerilor (adica ieri), ca nu l-au ascultat - mi-am schimbat optiunea pentru titlu. Uitandu-ma la figurile celor care stateau la coada, in Gara de Nord, ca sa voteze, nu am putut sa nu ma intreb – de ce se amana – plantarea unor dispozitive de vot electronic, macar in locurile zilnic aglomerate si se recurge tot la pusul degetului pe cel care ti-l indica seful, sa-l votezi. Probabil este mai sigur ca se va alege cine trebuie.    Oricum taranii autentici au mult bun simt.

Cand am vazut de dimineata, pe ecranele televizorului, cum “catelusii de partid”, asteptau cuminti in strada, sa apara El lidero de partid sa-si dea votul, iarasi mi-am adus aminte de zilele tineretii mele, cand student fiind ne duceau cu cardul la vot. Cui foloseste sa ne amagim ? Poate doar politicienilor, care doresc sa aiba in albumul de familie, poze de la alegeri. Sau mai stii, sunt si astea (adica pozele), “marturii ale servilismului” de partid si de stat.

Cand cu doua seri in urma, a fost la televizor – Marea confruntare, din aceeasi curiozitate care ma stapaneste, mi-am propus sa rezist cu stoicism, cat mai mult posibil pe programele care transmit “afacerea politica” a celor 3, poate voi gasi raspuns la dilema mea – daca merg la vot, eu cu cine votez ? Din confruntarea celor 3 nu am putut sa-mi aleg un preferat, niciunul nu ma reprezinta cu adevarat, din diverse motive, pe care nu le voi insira. Prea multa gargara si lovituri sub centura. Prea putine lucruri concrete. Daca ar fi posibila combinarea celor trei, probabil s-ar obtine, dupa parerea mea, un presedinte – cca. 60 % util zilelor in care traim, multumitor poate pentru majoritatea romanilor.

Nu sunt de acord cu ideea – cei care lipsesc de la urne nu trebuie sa vorbeasca. De ce nu inteleg oare politicienii (inventatorii si cei care promoveaza ideea), ca absenta de la urne este o palma, data cu pumnul de catre cetateni, pentru intreaga clasa politica ? De ce nu se straduiesc politicienii sa atraga cetatenii la urne, prin programe concrete, prin dezbateri civilizate si pe intelesul tuturor, prin fapte nu doar prin vorbe si promisiuni ? De ce trebuie sa se schimbe cetatenii alegatori si nu politicienii ?

Nu sunt de acord cu ideea – numai noi care votam (de cele mai multe ori pentru alegerea celui mai putin rau) avem dreptul sa vorbim. De ce ? Tot alegand mereu raul cel mai mic, am ajuns ca dupa 20 de ani de la marea schimbare din decembrie 1989 sa ne regasim tot in saracie, sa ne zbatem in continuare pentru a ajunge si noi doar sa visam la ce au deja de mult timp, strainii si vedem acuma cu ochii nostrii, prin Europa si prin lume. Nu contest si nu voi contesta niciodata deschiderea catre lume, de care am beneficiat dupa decembrie 1989. Nu sunt un nostalgic al comunismului si nu cred ca acele vremuri au fost faste pentru romani.

Am selectat cateva – Vorbe politice execrabile, spuse de catre actuali candidati la presedintie si membrii in staful lor de campanie, in timpul campaniei electorale, oficiale si nu numai, pentru alintul contacandidatilor, cu speranta ca pot pune si eu osul la caracterizarea individuala a candidatilor, la a stabili capacitatea lor de bun simt, intelectuala, politica, economica, etc., de a servi interesele cetatenilor. Nu este o ierarhizare a vorbelor politice, un clasament sau un top.

-Traian Basescu – Sida este mai sanatoasa decat Hrebenciuc (cu referire la unul din sfatuitorii oficiali, din umbra, ai lui Mircea Geoana). Actualul presedinte, probabil nu are date concrete, de la sursele sale de informare, altele decat cele ale cetateanului de rand, despre numarul victimelor facute de catre sida, in lume si in Romania, pentru a face o astfel de declaratie iresponsabila sau dl. senator Hrebenciuc (totusi un ales al cetatenilor din judetul sau) trebuie cercetat pentru genocid si crima impotriva umanitatii.

-Traian Basescu (despre el insusi) - M-ati descris toti ca fiind un monstru. Nu cred ca o coalizare a tuturor politicienilor, din alte partide decat PDL, impotriva sa, ii da ocazia domnului presedinte sa se autointituleze ca un monstru. Poate domnia sa nu indrazneste sa ne spuna ce are de gand sa faca, in continuare, cu Romania si romanii, daca va fi reales. Doamne pazeste, sa se adevereasca – ca va fi un monstru.

-Sergiu Andon (senator PC, in sprijinul candidatului Mircea Geoana, analizand evolutia actualului presedinte, la Antena 3, in cei 5 ani de mandat) - Este vorba de priaprism constitutional la presedintele Basescu, care ori de cate ori a avut ocazia a violat constitutia. Amestecand politica cu prostitutia, cu infractiuni pedepsite prin codul penal, cu deficiente de sanatate umana, mentionate de tratatele de medicina umana, politicienii au ajuns in haznaua cu vorbe politice, in care se mozolesc astazi pe toate canalele de stiri si nu numai.

-Norica Nicolai (europarlamentar, din staful candidatului Crin Antonescu, intr-o emisiune la Antena 3, referitoare la consultarea partidelor de catre presedinte) – Trebuie sa gandesti cu ovarele ca sa mai crezi in invitatiile lui Traian Basescu. Din cate stiu eu, ovarele au alt rol in corpul unei femei, decat sa gandeasca cu ele. Probabil ca este o motivatie labila, a nasterii unor copii care ajunsi ulterior politicieni, se fac ca gandesc in folosul cetateanului.

-Sorin Oprescu – Geoana este ca un inger pe dric. Experienta sa de medic, ii da probabil dreptul lui S. Oprescu sa cunoasca in de aproape legatura stransa care exista intre cetateanul condamnat de un sistem de sanatate deficitar – insa gratuit din punct de vedere constitutional (patronat de catre actualii politicieni), sa plateasca din buzunar si ce nu consuma (tratamentul medical), respectiv dricul care ii duce pe ultimul drum pe cei care au “beneficiat” de asistenta medicala gratuita.

-Traian Basescu (catre toti contracandidatii sai, la un miting electoral la Constanta, unde a primit de la politrucii de campanie, un buzdugan si un scut) – Lupt impotriva sistemului ticalosit si apar romanii de moguli. S-a completat la un alt miting electoral (parca la Calarasi) – Voi lupta pana le va iesi din cap ca pot pune mana pe tara. Si ficatul si inima si mintea mea sunt sanatoase. Patetic, ca de obicei, actualul presedinte a facut spectacol electoral, gratuit (de data aceasta spectatorii au primit “atentii”, nu au fost nevoiti sa cumpere bilet), pentru pulimea PDL, care impinsa de la spate in autocare si dirijata fiind de politrucii de serviciu ai partidului, gusta inca glumele prezidentiale.

-Calin Antonescu – Basescu este caricatura lui Ceausescu. Cat de usor uitam noi romanii, vremurile de restriste si de privatiuni la care am fost supusi, noi cetatenii simplii ai acestei tari, in fostul regim. Ca trebuie sa actionam pentru a preveni derapaje ca cele din fostul regim sunt de acord, dar comparatii de acest gen sunt totusi greu de imaginat, in zilele de azi.

Am mentionat cateva pareri ale celor care isi “platesc” linistea electorala prin declaratii fara continut sau care cand candideaza la cea mai inalta functie in stat, au impresia ca orice le este permis. Prostimea suporta doar orice, nu-i asa ? Ramane de vazut.

Mai am timp sa ma gandesc pana la ora 21, cand se inchid urnele de vot. Oricum, candidatul pe care voi pune stampila nu va avea sanse sa intre in turul doi. De ce ? Romanii (na, ca vorbesc si eu in numele lor) inca nu s-au saturat de ceea ce patimesc de 20 de ani incoace si doresc sa continue tot asa. Alternativele fiecaruia dintre cei 3 mari favoriti, dupa parerea mea, nu difera prea mult intre ele. Niciunul, dintre cei 3, nu ofera o garantie pentru cetatean. Nu m-au convins ca doresc si ca pot produce schimbarea. Poate ma insel. Sper sa ma insel, macar acuma, desi in ultimii 20 de ani, nu m-am inselat in privinta celor aflati la vedere, cu putere de decizie. La ce a folosit ca nu m-am inselat eu ?

Poate la turul doi de scrutin, voi putea vota in sprijinul unui candidat care sa ne aduca bunastarea pe care ne-o dorim toti. Nu cred ca voi mai putea vota inca o data pe cel care va fi mai putin rau. Sper sa pot alege pe cel care o sa-l votez in turul 1 (daca voi ajunge la urne). 

In luna noiembrie daca este cald si ploua, “recolta” de ciuperci de plop/ nuc este considerabila. Anul acesta s-au facut foarte multe ciuperci pe sub plopi. Am avut de unde alege si ce pregati pentru iarna.

Prefer ciupercile culese de mine, deoarece gustul lor este complet diferit fata de cel al ciupercilor cumparate din market, desi oferta din magazin este variata. 

-Ciuperci de plop/ nuc, oparite si congelate.

Aleg din “captura” de ciuperci cu care am ajuns acasa, pe cele mai mari, mai carnoase si mai “voioase” (vreau sa zic mai tinere). 

Mare pacat ca nu am facut o poza, pe pajiste, acuma cateva zile, pentru a prinde “palcurile” de ciuperci care au impanzit toamna aceasta, locurile secrete de unde culeg eu ciuperci    Am fost astazi sa fac poze si sa mai culeg ceva ciuperci, dar erau destul de trecute si am renuntat.

Ciupercile se curata de frunze, se scutura de pamant, se spala bine in mai multe reprize, sub suvoi de apa rece si se lasa la scurs intr-o sita.

Se oparesc ciupercile in apa cu sare grunjoasa (o mana zdravana de sare la cratita de apa), 30 de minute de cand da apa in clocot. Se mentine focul potrivit pentru o fierbere constanta.

Se lasa ciupercile la scurs, intr-o sita, cateva ore. Se pun in pungi din plastic alimentar, se apasa punga cu mana, ca sa iasa aerul si se leaga strans, punga, la gura.

Ciupercile oparite se pot pastra in congelator, inghetate, de la un an la altul. 

Secret ! Pune in pungi din plastic atatea ciuperci oparite cat folosesti o singura data. Daca ai decongelat ciupercile, nu mai incerca sa le pastrezi in continuare la congelator. Se vor muia chiar daca se vor recongela si le piere gustul. De preferat sa folosesti ciupercile inghetate, imediat ce le-ai scos din congelator si sa le decongelezi prin prajire (daca faci tocanita, ciulama, sarmale, ardei umpluti, pizza, chiftele, etc.) sau prin fierbere (daca pui de gust in ciorba, supa, etc.).

Cam multe am zis ca se pot face din ciuperci oparite si congelate. Am mai scris si voi mai scrie retete cu ciuperci. 

-Ciuperci de plop/ nuc spalate si uscate.

Ciupercile cele mai tinere si mai omogene, mai dense, le aleg pentru a le usca.

Se curata ciupercile de frunze si de pamant, se spala bine cu apa rece, cat mai putina, pentru a nu se muia lamelele de pe dosul ciupercilor si a se desprinde in timpul uscarii (mai ales daca am gasit ciuperci mai mari, adica nu destul de tinere, asa cum mi-as fi dorit    ). Se lasa ciupercile la scurs, cateva ore, intr-o sita.

Se insira ciupercile pe ata din plastic sau pe fir de naylon, pentru pescuit. Se lasa spatii maricele intre ciuperci, pentru ca aerul rece sa “inveleasca” ciupercile din toate partile.

Sirurile cu ciuperci se agata la streasina casei sau in podul casei (nu ai casa cu pod si curte, merge si in balcon    ), in curent de aer rece.

Urmaresti zilnic, cum se usuca ciupercile. Daca este cald si sirurile cu ciuperci nu sunt puse in curent de aer rece, ciupercile vor face viermi. Si ciupercile prea batrane, puse la uscat, fac viermi. 

Uscarea ciupercilor dureaza cel putin 2-3 saptamani, in functie de cat este de cald afara si cat aer rece circula prin locul unde ai agatat sirurile cu ciuperci.

Am citit undeva, ca au aparut prin magazine, aparate pentru uscat fructe, legume. Eu nu am vazut inca. De ce nu s-ar usca in aceste aparate si ciuperci ? Merita incercat, nu-i asa ? Orice bucatar care se respecta (chiar daca este bucatar amator sau tocmai din acest motiv) experimenteaza mai mereu, noi retete, nu de altceva, dar sa aiba ce scrie pe blog. 

Ciupercile gata uscate se pastreaza in pungi din hartie, la loc racoros, in balcon sau in camara.

Ciupercile uscate se folosesc sa dea gust la mancaruri sau se prepara ciorbe de ciuperci, dulci sau acre. Le poti folosi si in retete de mancaruri, punandu-le inainte in apa rece, sa se “umfle”. Dupa ce se umfla, lasi ciupercile, la scurs, intr-o sita, apoi le folosesti la prepararea de bunatati.

Pofta buna voi gurmanzi de pretutindeni ! Nu uitati, ciupercile sunt deosebit de hranitoare si de gustoase, motiv pentru care sunt utilizate in orice bucatarie.

Ultim sfat, esential insa ! Nu culege ciuperci pe care nu le cunosti. Cumpara mai bine din market.

De mic copil, mergeam pe dealurile si prin padurea din apropierea orasului in care m-am nascut, cu bunica, la cules de ciuperci si bureti. Ciupercile sau buretii au fiecare sezonul lor cand se culeg. Cand ploua la timp, recolta este bogata. Cand pleci la cules de ciuperci sau de bureti, sa ai intotdeauna un bat cu tine – nu stiu de ce, dar asa zicea bunica. 

Cu timpul am studiat in amanunt atlas-ul ciupercilor comestibile. M-am documentat asupra ciupercilor otravitoare – sunt doar vreo 4 soiuri cu adevarat foarte periculoase si vreo 4-5 soiuri care consumate produc disconfort. Am citit multe articole scrise de catre botanisti de renume, straini sau romani, care precizau ca ciupercile si buretii nu se corcesc, deci nu se amesteca soiurile intre ele.

Trebuie sa recunosc – culesul si prepararea ciupercilor sau a buretilor este un adevarat hoby pentru mine, ceva mai special decat bucataritul in general. 

Trebuie sa cunosti locurile, “sa le simti”, altfel treci pe langa palcurile cu ciuperci care se ascund in iarba verde si deasa sau pe langa trunchiurile de copaci, unde sub frunzele uscate stau pititi buretii, inghesuiti unii in altii.

Culegatorul de ciuperci trebuie sa cunoasca foarte bine soiurile otravitoare pentru a nu risca. Nu voi comenta si nu voi dezvalui niciunul dintre secretele cunoasterii soiurilor otravitoare si a identificarii celor comestibile.  8)   De ce ? Simplu – nu vreau sa am pe nimeni pe constiinta.

Sfat ! Nu culege ciuperci pe care nu le cunosti. Nu aduna bureti daca nu esti sigur ca sunt comestibili. Cumpara din market, nu risti nimic. Doar ca gustul acestora, cumparate din market, este total diferit de cel al ciupercilor sau buretilor culesi din camp sau din padure. Cele culese din camp sau din padure au gustul salbatic, pur precum locul unde cresc, dau impresia de viata vesnica, fericita si libera.

-Ciuperci albe, de camp, bureti galbiori si bureti de fag, in otet.

Ciupercile albe le gasesti mai tot timpul anului, de prin luna mai pana in octombrie, daca ploua la timp si nu este prea cald (canicula). Buretii galbiori ii gasesti prin luna august, uneori chiar septembrie. Buretii de fag se culeg toamna, in luna septembrie.

Cu recolta adunata de pe camp, din parcuri sau paduri, vii repede acasa, pentru a pastra proaspat gustul ciupercilor sau a buretilor. Se curata de nisip/ pamant/ frunze. Se taie coditele de acolo de unde incep radacinile. Se spala in jeturi de apa rece si se pun la scurs intr-o sita. Ciupercile si buretii se culeg cu codita cu tot si se pastreaza pentru conservare tot intregi.

Se calesc 2-3 minute, intr-o tigaie cu fundul gros, in ulei de floarea soarelui, incins, avand grija sa amesteci tot timpul cu o lingura de lemn. Se lasa sa se raceasca.

Se spala bine borcane din sticla, de 0,3 -0,8 Kg, din cele cu capac etans, cu detergent pentru vase si apa calduta. Borcanele se clatesc cu multa apa rece si se lasa la scurs in raftul de vase.

Se aseaza pe fundul borcanului, boabe de piper, foi de dafin, catei de usturoi, fire de marar si/ sau frunze de patrunjel verde.

Se pun in borcan, ciupercile/ buretii, trase/ trasi prin uleiul incins, fara a se inghesui.

Se fierbe un amestec de otet alimentar, de fermentatie, din vin, de 9 grade si apa, in proportie de 1:2,5. Se toarna otetul fierbinte peste ciuperci/ bureti. Se inchide borcanul, cu capacul ermetic. Se rastoarna borcanul cu gura in jos pentru a iesi aerul din lichid si a patrunde lichidul peste tot.

Nu uita ! Pune un varf de cutit sub borcan, inainte de a turna otetul fierbinte, altfel risti sa se sparga borcanul si chiar sa te oparesti.

Borcanele se pastreaza in camara, la rece. Cand deschizi borcanul, scurgi otetul si adaugi ulei de masline, marar si patrunjel verde, tocate fin.

Ciupercile albe, de camp, buretii de fag si buretii galbiori, conservate/ conservati in otet se servesc impreuna cu ”porcarele” (asa le zicem noi, in familie, aperitivelor preparate din porc) si tuica fiarta sau drept garnituri, la fripturi de porc. 

-Ciuperci de plop/ nuc in saramura.

Aceste ciuperci se gasesc pe la sfarsitul lui octombrie, inceputul lui noiembrie, pe sub frunzele uscate, cazute pe sub plopi sau nuci. Sunt ciuperci carnoase, usor amarui, dar care se conserva foarte bine, in saramura.

Sunt de altfel singurele ciuperci pe care reusesc sa le conserv in saramura sau pe care le oparesc si le pun la congelator sau le spal bine si le pun la uscat,  insirate pe sfoara de nylon sau alta sfoara – sintetica si agatate in balcon, la un loc racoros, in curent de aer rece. Ciupercile bine uscate se pun in pungi de hartie si se pastreaza in camara. Ciupercile congelate, se decongeleaza si se pot prepara tocanita sau ciulama. Se pot pune peste cartofi, la cuptor. Ciupercile uscate se pun in apa rece sa se umfle si se folosesc la mancaruri cu sos sau in ciorbe, pentru a da gust.

Ciupercile se curata, inclusiv de cotoare (sunt tari si fibroase). Se folosesc doar palariile ciupercilor. Se tin ciupercile curatate, in apa rece, de seara pana dimineata, pentru a iesi tot nisipul/ pamantul si a mai pieri din amareala.

A doua zi se scurge apa, se spala ciupercile in jeturi de apa rece si se fierb, cca. 30 de minute, in apa rece cu sare.

Se lasa ciupercile oparite, la scurs, intr-o sita.

In borcanele din sticla (bine spalate si scurse de apa), de 0,3-0,8 Kg, cu capac etans, se pun boabe de piper, boabe de mustar si foi de dafin. Se aseaza ciupercile oparite si scurse de apa fiarta, fara a le inghesui.

Se prepara o saramura din sare grunjoasa, romaneasca, 1 lingurita cu varf la 1 litru de apa rece. Se fierbe saramura in 2-3 clocote si se lasa sa se potoleasca vreo 10 minute. Se toarna saramura fierbinte peste ciuperci, se inchide ermetic borcanul si se intoarce cu fundul in sus, pentru 10 minute.

Borcanele cu ciuperci se pun la fiert in bain marine, pentru cate 30 de minute, de cand da apa in clocot, in 2 zile consecutiv. Se pune o carpa curata pe fundul cratitei, se aseaza borcanele si se acopera cu o carpa muiata in apa calduta. Se pune apa calduta in cratita pana la nivelul de sus al cratitei (de preferat, cratita sa aiba cam aceeasi inaltime cu borcanele) si se fierb borcanele la foc potrivit. Dupa prima de zi in care ai fiert borcanele, la lasi in cratita, iar a doua zi le fierbi iarasi. Daca este nevoie adaugi apa calduta in cratita, inainte de a relua fierberea borcanelor.

Borcanele se pastreaza in camara. Ciupercile conservate in saramura se pot folosi la gatit, dupa ce le speli in jeturi de apa rece.

Pofta buna frati gurmanzi de pretutindeni ! Nu uitati, ciupercile bine preparate sunt deosebit de gustoase, sanatoase si hranitoare. Nu riscati sa culegeti ciuperci pe care nu le cunoasteti sau bureti care vi se par ca arata bine. 

Pe acest blog am scris la categoria Bucatareli, in data de 23 aprilie 2008, articolul – Masa de Sf. Gheorghe, publicand si o poza, reprezentand un platou cu peste si legume, facute la cuptor.

Astazi in timp ce ma “culturalizam” prin presa de pe net, citind titlurile, am gasit poza postata de mine, pe blogul personal, publicata in ziarul Ziua, din data de 14.11.2009, la capitolul Trend sanatos – Dieta mediteraneana reduce depresia.

Am facut comentariu la articolul din ziar, in care am intrebat de ce nu mi s-a cerut acceptul cand s-a publicat poza facuta de mine, care a fost postata pe blogul personal sau de ce nu s-a indicat sursa (adresa blogului meu). Intrebandu-i daca au auzit de drepturile de autor, bineinteles ca nu mi-au publicat comentariul, afisand – eroare.

Voaim sa-l intreb public pe redactorul sef al ziarului respectiv, Roland Catalin Pena, daca asa considera domnia sa ca trebuie sa se faca jurnalism in Romania. Nu voi face niciun fel de polemica cu un ziar care nu isi respecta cititorii, printre care, din acest moment, nu ma voi mai regasi.

Rusinos, degradant, dezamagitor. Ma apasa o sila infinita.  

Daca vrei sa ai la Craciun varza murata, pentru sarmale, este timpul sa faci un drum prin piata si sa te aprovizionezi cu niste verze albe, de-ale noastre. Varza romaneasca are foaia verzuie, cruda si groasa,  capatana tuguiata sau usor turtita. Cumpara verze bine coapte, cat mai de curand recoltate din camp.

Tot esti in piata, cumpara si vreo 2 legaturi de marar uscat, cu tulpini mai barosane si palarii imense, ca sa iasa varza mai aromata. Vezi pe la precupete de un stiulete de porumb si de niscaiva radacini de hrean, cu ceva frunze mici, inca verzi. Cumpara 2-3 capatani de usturoi si 2-3 gutui mai mititele, dar bine coapte. Vezi ca gutuile sa aiba puful pe ele, altfel sunt aduse de la turci si nu au gust.

Daca nu ai acasa, intra in magazinul de la coltul strazii si ia niste boabe de piper, niste boabe de mustar si niste foi de dafin.

Daca ai fost prevazator, ti-ai luat din timp, un bidon din plastic de 65 litri/ 35 litri (functie de cate verze vrei sa pui la murat pentru iarna), cu gura larga, ca sa incapa verzele intregi in bidon. 

Cureti verzele de foile uscate si vestede. Faci o gaura in cotorul verzei, cu varful unui cutit ascutit sau cu o preducea, speciala pentru dat gauri. Bagi in gaura din cotorul fiecarei verze, 5-6 boabe de piper si 1/2 lingura de sare mare, grunjoasa, de-a noastra, romaneasca.

Secret ! Nu cumpara sare grunjoasa adusa de peste mari si tari. Este mai ieftina, dar tot atat face. Nu stii cata sare sa pui si ti se strica varza.

Pune in fundul butoiului legaturile de marar uscat, boabele de porumb uruite de pe stiulete, boabele de piper, boabele de mustar, catei de usturoi, frunze de dafin, radacini de hrean curatat si frunze de hrean verde, 2-3 gutui.

Aseaza varza in butoi, cu cotorul in sus, sa nu se scurga sarea. Lasa pana a doua zi sa intre sarea in varza. Nu indesa varza, sa nu se rupa foile.

In butoiul de 65 litri iti intra la inceput, cam 13 verze de marime potrivita. Dupa 2-3 zile, dupa ce ai pus saramura, varza se mai lasa si mai poti pune inca 2 verze. Peste inca 2-3 zile mai poti pune inca 1-2 verze. Intr-un butoi de 65 litri poti mura 15-16 verze de marimea gurii butoiului.

Intr-un butoi de 35 litri nu iti intra decat 8-10 verze de marime potrivita. 

Daca vrei sa faci varza murata mai repede si sa iti tina pana prin martie-aprilie anul urmator (cam pana la Pasti), saramura (pe care o pui peste varza, a doua zi, dupa ce ai asezat varza in butoi) o faci cu apa rece si o lingura de sare grunjoasa la litrul de apa rece. Saramura se fierbe si se da in 2-3 clocote. Se lasa saramura sa se linisteasca 10 minute, apoi se toarna fierbinte peste varza.

Atentie ! Trebuie sa fii precaut cand torni saramura fierbinte, peste varza. Sa nu te arzi si sa-ti faci singur de lucru, pe la doctor si pe la farmacie. Butoiul cu varza il asezi de la inceput, in balcon. Acolo pui varza si saramura fierbinte. Nu te hutupesti cu butoiul, sa-l cari pe urma prin toata casa, pana il scoti pe balcon. 

Daca ai mai mult spatiu prin bucatarie si te simti in puteri sa cari butoiul ulterior in balcon, poti pune varza cu saramura rece, nefiarta. Dizolvi sarea in apa (tot o lingura rasa la un litru de apa rece), prin amestecare cu un linguroi de lemn. Cand s-a dizolvat sarea, torni saramura rece, nefiarta, peste varza.

Daca faci saramura nefiarta trebuie sa tii butoiul cu varza, vreo 2 saptamani, in bucatarie, unde este mai cald. Apoi scoti butoiul in balcon.

Secret de secret ! Daca esti vizionar sau ai noroc si tine vremea calda cu tine, macar 2 saptamani (adica, ziua sa fie 10-15 grade C in balcon), poti sa pui butoiul cu varza, cu saramura nefiarta, direct in balcon.

Eu obtin varza la fel de buna si cu saramura fiarta si cu saramura nefiarta. Am varza si de Pasti, indiferent cum pun saramura. Ma tin insa si nu uit de “bolborosirea” zilnica in butoiul cu varza, printr-un furtun mai gros (cu diametrul de 8-10 mm), cam 2 saptamani, de cand am pus varza la murat. 

Furtunul din PVC alimentar se strecoara printre verze, pana la fundul butoiul, pentru ca atunci cand sufli sa circule saramura de la fund spre suprafata butoiului si inapoi la fundul butoiului. Poti pune furtul inainte de a turna saramura. Lasi furtunul in butoi, pe toata perioda bolborosirii. Gura butoiului o acoperi cu un tifon (sa nu se stranga mustele sau sa cada ceva in butoi), pe perioada bolborosirii.

Trebuie suflat prin furtun cam 5 minute zilnic, timp de 2 saptamani, pentru a se amesteca bine sarea cu apa, a patrunde sarea printre foile de varza si a se mura varza, uniform. Nu faceti rabat, in nicio zi din primele 2 saptamani. Se “calesc” si plamanii, daca suflati prin furtun.   

Nu-i bai daca sufli 3 saptamani, in butoi.    Iese zeama mai acidulata.

Dupa 2 saptamani de suflat, zeama trebuie sa fie acrisoara, sa piste la limba, fara a fi sarata. Acuma poti pune capacul la butoi si poti sa umbli la el doar cand vrei sa scoti varza murata. Cam peste o luna de zile, de cand ai pus-o, poti consuma varza murata.

Nu uita ! Cand socotesti sarea pe care o pui in saramura, sa scazi sarea pe care ai pus-o in cotorul verzei. Altfel, vei obtine o varza murata, cam sarata si mesenii vor stramba din nas.

Ultimul secret ! Cum majoritatea stam la bloc, cand incepe sa se incalzeasca afara, pe la sfarsitul lui martie (de multe ori chiar mai devreme), varza murata face “floare”. Daca dupa fiecare umblare la butoiul cu varza, stergi cu o carpa curata, uscata, butoiul la interior, pana la nivelul saramurii si daca tii varza cufundata in saramura, apasata cu o bucata mai groasa din lemn (in special cand incepi sa scoti varza murata), poate sa fie cat de cald afara, tot ai varza murata de 1 mai, cand iesi prima data la iarba verde.    O salata de varza murata, cu ulei de masline si piper merge “criminal” cu mititei la gratar si mamaliga recepe gratar. O bere iti aduce soarele mai aproape si incalzeste atmosfera de basm, a primei iesiri la iarba verde.

Pofta buna frati gurmanzi, ajunsi in prag de iarna ! Sunteti pregatiti sa dati piept cu omatul, cu frigul si cu suncile afumate ? Ati pus bine tuica pentru fiert ? Vinul l-ati tras la sticle ? Va asteapta zile grele, cu friptane de porc, cu tuici fierte, muraturi si racituri de porc. Vine gerul. Si ce daca, am fost prevazator, am camara plina, sticlele cu tuica si vin sunt infundate si asezate pe raft, in camara. Cu “porcarelele” stam mai rau, dar lasa ca mai este timp pana la Craciun, ca doar nu intra market-ul in renovare generala. 

De ce trece timpul atat de repede ? Nu stiu daca poate da cineva un raspuns ferm la aceasta intrebare.

Au trecut 3 ani de cand scriu pe acest blog. Este mult, este putin ? Vreau sa cred ca am devenit mai intelept, ca blogul m-a ajutat sa ma exprim si de ce nu, sa ma fac oarecum, auzit. Astazi cand oamenii normali (asa cum vreau sa cred ca sunt) au putine sanse sa fie auziti, cred ca am realizat ceva, mi-am spus parerea, asa cum m-am priceput, asupra unor evenimente produse in viata noastra de zi cu zi. Am scris retete de bucatareli inventate de mine, mostenite de la parinti sau experimentate dupa diverse “inspiratii” si “adaugite” dupa gustul meu.

De ce imbatranim ? Este in firescul vietii fiecaruia. Unii recunosc, altii se indoiesc ca pot si ei sa inainteze in varsta.

Nu sunt batran, dar nici nu as putea spune ca mai sunt vreun tinerel. Nu ma lasa oglinda, dimineata cand ma spal pe ochi si ma barbieresc, sa nu vad ca anii trec. Te simti batran atunci cand vrei tu, nu cand ti se albeste parul sau iti creste burta. Oare sa fie chiar asa ? 

Cand copilul tau se uita cu o mimica expresiva, la o poza recenta cu parintii sai, facuta de aproape, in aer liber, marita pe calculator si tu ii observi reactia involuntara, nu poti sa te faci ca nu vezi cum trec anii si peste tine. 

Cand iti amintesti ca au trecut 42 de ani de cand ti-ai vazut primul dintre nepoti, la maternitate si ii dai telefon sa-l feliciti de ziua lui, iar nepotul iti zice – sarut mana (el care mereu mi-a zis pe nume, iar cand era mic imi zicea fratele meu, unchiul Gigi), nu poti sa te faci ca nu bagi de seama cum trec anii.  

Cand iti amintesti ca in urma cu 20 de ani, cand erai in delegatie prelungita la Turnu Severin si in seara zilei de 09 noiembrie 1989 te uitai pe sarbi la televizor si nu pricepeai ce se intampla, de ce erau cocotati, o multime de oameni pe zidul Berlinului, care incercau sa-l darame, este greu sa treci cu vederea succesiunea anilor.     A doua zi, cand am aflat de la cei care pricepeau sarba, ca est germanii primisera liber sa treaca in Germania de vest, am sperat ca se apropie evenimente care vor schimba multe in Europa de est.

Cand pleaca dintre noi, 2 fiinte dragi tie, la interval mult prea scurt de timp ca sa nu te marcheze si in acelasi timp iti dai seama ca ai ramas printre cei mai in varsta din familie, dintre rudele apropiate si dintre amicii tai, nu poti sa te faci ca pe tine nu te atinge trecerea anilor. 

Am inteles tarziu, de ce parintii mei erau ingrijorati ca nu ma mai insor (lucru care s-a intamplat tarziu, dupa parerea lor, la 31 ani). Voiau sa-si cunoasca nora, nepotii si de ce nu, chiar stranepotii. Parintii si socrii mei au avut aceasta sansa. Si eu vreau sansa lor. 

Sunt constient de trecerea anilor. Nu ma simt batran, sanatos sa fiu. Sunt deschis la nou si curiozitatea nu m-a parasit inca. Inca mai lucrez, pe firma mea. Inca ma mai lupt cu nedreptatea, indiferent de unde vine ea, chiar daca sansele de a schimba lumea, dupa chipul si asemanarea mea, sunt destul de mici. Totul este se crezi in steaua ta. Si eu cred.