Salata de bureti

Buretii sunt o delicatesa, mai ales daca sunt bine pregatiti. Pot fi facuti salata sau se pot servi drept garnitura la diferite fripturi mai grase (porc sau gaina de curte – fiarta si apoi pusa la cuptor). Nu este rau daca servesti si la gasca fiarta si apoi pusa la cuptor. 

Buretii se pot conserva pentru iarna. Bureti iuti, bureti galbiori, bureti de fag, barca caprei – conservati in otet sunt adevarate delicii culinare. Se mai gasesc gata conservati prin market.

Am gasit la o batrana, in piata bureti galbiori. Nu sunt iuti.

Se pot prepara bureti galbiori la cuptor, pe cartofi noi, cu sare, piper, ulei, cimbru.

Buretii se curata de frunze, se taie varful coditei si se spala in apa rece. Se fierb in apa cu sare grunjoasa, 30 de minute.

Buretii fierti se lasa la scurs.

O salata proaspata de bureti se face imediat. Peste buretii scursi de apa, asezati intr-un castron, pui niste usturoi verde tocat marunt, patrunjel si marar verde, tocat. Se adauga sare, piper, ulei si otet de mere cu miere.

Poti conserva buretii galbiori in saramura sau in otet.

Saramura pentru bureti se face din o lingurita cu varf de sare grunjoasa, o lingurita de zahar, 1 litru de apa, boabe de piper si foi de dafin. Se da saramura in fiert. Buretii se aseaza in borcane, se toarna saramura fierbinte si se se pune capacul la borcane. Borcanele se fierb in bain marine, cca. 45 minute.

Secret ! Cand pui saramura/ otetul preparat, ai grija sa bagi un cutit sub borcan, daca vrei sa nu aduni de pe masa/ de pe parchet - buretii, borcanele si saramura/ otetul. Dupa ce ai inchis borcanele cu capacul etans, aseaza-le 15 minute cu capacul in jos si apoi le pui la fiert. Cand pui borcanele la fiert ai grija sa pui intai o carpa pe fundul cratitei si apoi pui apa calduta in care asezi borcanele. Pui o carpa umezita in apa calduta si peste borcane. Fierbi cratita cu borcane, pe foc mare.

Buretii in saramura, ii folosesti iarna drept garnitura la fripturi sau pusi la cuptor peste cartofi. Desfaci capacul la borcan, speli buretii cu apa rece si ii lasi la scurs intr-o sita. 

Otetul pentru conservarea buretilor il faci din otet din vin de 9 grade si apa rece, in proportie de 1:2. La fiert pui o lingurita de sare si o lingurita de zahar, boabe de piper, foi de dafin. Asezi buretii in borcan, pui si niste catei de usturoi si cateva frunze de patrunjel verde. Amestecul de otet fiert se toarna fierbinte peste buretii pusi in borcan. Borcanele nu se fierb.

Buretii in otet ii folosesti iarna pentru salata. Ii scoti din borcan si pui peste ei ulei de masline, verdeata tocata marunt.

V-am facut deja pofta ? Mai trebuie sa asteptati, daca nu cunoasteti buretii, altfel doar riscati sa-i cumparati din piata

In unele piete, babele primesc bon de la laboratorul pietei ca buretii nu sunt otravitori. Incercati, poate sunteti norocosi si gasiti.

Bureti Pleorotus proaspeti pot fi cumparati din market. Nu sunt la fel de gustosi ca cei de padure.

Pofta buna frati gurmanzi de pretutindeni ! Vorba ca nu trebuie sa confunzi un obez cu un gurmand o stiti ? Ca au oarece legatura, inca se mai cerceteaza

Cozi de somon cu legume si ciuperci, la gratar

Se gasesc la pescarie cozi de somon proaspete sau congelate - o gaselnita a comerciantilor pentru a vinde pestele aprovizionat intreg – portionat diferit, la preturi diferite, fara nicio logica (ma rog, alta initiativa pur romaneasca, pentru jecmanirea cetateanului flamand si chiverniseala intermediarilor mult prea numerosi, intre producator – pescarul si consumator).

Legume gasesti prin piata, ca doar este sezon si parese ca vasnicii comercianti romani reusesc sa aduca de la gradinarii turci si greci (prin bursa de legume si fructe, de la Galati) ceva marfa, mai ieftin.

Apropo, unde s-or fi copt visinele alea cat oul de cata (gaina aia mai mica, cu coada ), care se vand in prezent, prin piete ? Am reusit sa fac si eu niste visinata anul acesta.

Este o adevarata tevatura, prin zona pietelor, dimineata, pe racoare, pe la ora 4-5, cand vezi comerciantii stand la coada, la portiera vreunei dube, unde negociaza cu angrosistul care aduce marfa de la Galati.

Daca apare cumva pe la ora 7, in piata, vreo baba autohtona cu un paner cu rosii sau cateva Kg de cirese, de-ale noastre, imediat sar cu gura comerciantele cu unghii colorate strident si sort de bucatarie multicolor si le admonesteaza – cum isi permit sa vanda mai ieftin, ca strica vadul.

Daca isi imagineaza cineva ca acest comert prin piete nu este supravegheat, se inseala. Stau pe margine oagarii tuciurii si vegheaza. Angajatii pietei se poarta respectos cu “domnii”, ca doar de la ei apare obolul. De ce nu intervine primaria ? Simplu – sunt mana in mana, toti. Am prezentat cumva un scenariu ? Poate pentru cei care nu au calcat niciodata prin piete. Nu de guralivi ducem lipsa noi romanii. Am prezentat doar sleahta “privatizatilor”, care nu platesc impozite pe marfa (facturi dau angrosistii, doar 1-2 pe luna, desi marfa aduc in fiecare zi), iar comerciantii “platesc” doar masa, la omul pietii – adica la functionarul primariei, platit din taxele si impozitele noastre.

De ce nu luam atitudine, sa nu mai cumparam ? Pai nu trebuie sa mancam ? Sa mergem la market unde pretul este mai mare decat in piata, iar marfa mult mai proasta ?

Eu daca stau langa piata, imi permit sa observ taranii autentici si producatorii autohtoni (rari, dar mai sunt inca) si sa cumpar de cele mai multe ori, numai de la ei.

Sper ca am reusit sa fac ceva foame celor care asteapta reteta.

Cureti pestele dezghetat (lasat sa se dezghete singur in frigider) sau proaspat, de solzi. Pui pe cozile de somon, sare, piper, zeama de lamaie, ulei de masline, cimbru si lasi la macerat vreo 30 de minute, la rece, in frigider.

Intre timp, cureti legumele si le tai mai subtiri sau in patru. Poti folosi ce legume iti plac cel mai mult. Nu evita varza rosie, sfecla, castravetele, dovlecelul, ceapa, radacinile de patrunjel, morcov, telina sau pastarnac, dovleac galben (din ala lunguiet), pepene galben si lubenita. Ardei gras, ardei iute, cartofi, vinete, rosii – pune toata lumea pe gratar.

Intr-un castron, amesteci legumele cu sare, piper, ulei de masline si lasi la macerat vreo 15 minute.

Speli cu apa rece si niste palarii de ciuperci albe si le lasi la scurs intr-o sita. Pe ciuperci vei pune sare, piper si o strelice de ulei de masline, cand la pui pe gratar.

Gratarul meu (adus de copii), il pun direct pe flacara aragazului. Pun apa in cuva gratarului, aranjez legumele, ciupercile si pestele, pun  capacul la gratar, dau focul potrivit la aragaz si plec la calculator sa mai scriu o reteta

Nu uit sa mai dau cate o geana pe la gratar, sa nu se arda legumele sau pestele sa se usuce. Mai intorc legumele, le mai ung cu sosul in care s-au macerat. Cand intorc pestele, il ung si pe el cu sosul in care s-a macerat, il mai stropesc chiar cu zeama de lamaie.

Atentie ! Daca stropesti cu zeama de lamaie pestele aflat pe gratar, risti sa isti o flacaruie, care daca nu esti atent iti parleste parul de pe maini. Daca esti norocos, scapi doar cu parul de pe maini parlit, daca ti-ai “suparat” nevasta poti sa-ti arzi si sprancenele

Secret ! Legumele se patrund, unele mai repede, altele mai greu. Depinde si de cat de groase ai taiat feliile. Cartofii se fac cel mai greu. Rosiile, ardeiul gras si ardeiul iute se fac cel mai repede. Vinetele si dovlecelul se fac cam la mijlocul perioadei de timp. Oricum, cand s-au facut cartofii, sigur pestele este gata si el.

Legumele le scoti pe un platou, pe masura ce se coc. Nu ai scule pentru manevrat legumele, cumpara-ti, sunt ieftine si deosebit de utile

Pui legume, ciupercile si pestele pe un platou. Presari niste patrunjel verde si razi niste branza de oaie. Chemi “poporul” infometat la masa, nu inainte de a trage o poza sa o pui pe blog

O astfel de delicatesa nu poti sa o servesti fara un pahar de vin alb, dulceag.

Mi-a luat mai mult timp sa scriu reteta decat sa o prepar.

Pofta buna frati invatacei in ale gatelilor rapide ! Nu disperati, nevoia si mai ales foamea, te invata, iar in timp, vei reusi sa faci cele mai sofisticate gateli. Repetitia este mama invataturii, ca doar asa am fost instruiti in scoala primara

Cotlet de ied cu cartofi, la gratar si mancare de fasole verde

Am gasit prin congelator, ramas de la Paste, un pachet de cotlete din carne de ied.

Cand am cumparat iedul am avut grija sa-l transez, astfel incat sa fie in congelator, separat, pachete pentru bors, pentru fripturi la gratar, pentru fripturi la tigaie sau fripturi la cuptor, pentru stufat, pentru mancare de marar, pentru drob.

Nu s-a nascut nimeni invatat, asa ca transatul animalului desi este o arta pe care numai adevaratii macelari profesionisti o stapanesc cu adevarat, in timp, insistand, inveti sa imparti carnea atunci cand cumperi animalul intreg si la tine acasa, in pachete, dupa retele pe care doresti sa le faci si dupa preferintele culinare, ale familiei. Ce sa faci ? Nevoia te invata. Repetitia este mama invataturii (ca doar asa zicea dna. invatatoare).

Am lasat cotletele sa se dezghete lent, in frigider, ca sa nu piara gustul de ied. Am sarat, piperat, adaugat cimbru sfaramat intre degete, am uns bucatile de carne cu ulei, le-am stropit cu putina zeama de lamaie si cateva picaturi de rom (merge si cu coniac sau vin alb sec), apoi am lasat coteletele sa se macereze la rece, in frigider, cca. 2 ore, intr-o punga de plastic alimentar, avand grija sa mai invart punga, din cand in cand, ca sa se imbibe carnea cu miasme, pe toate partile. Cui ii place poate pune si cateva fire de tarhon, 2-3 catei de usturoi, rozmarin.

Am pus gratarul pe flacara de la aragaz si am asezat cotletele sa se friga, la foc potrivit, avand grija sa le intorc pe ambele fete si sa le mai ung, in timp ce se frig cu sosul in care au stat la macerat.

Langa cotlete am pus pe gratar si felii de cartofi, unse cu ulei de masline si presarate cu piper, cimbru si sare.

Garnitura la cotlete am pregatit o mancare de fasole verde.

Am cumparat din piata fasole tucara, cu pastaia lunga si subtire, verificata sa nu aiba ate si sa fie proaspata (cand rupi pastaia, trebuie sa se scurga suc din ea si sa se broboneasca).

Se curata fasolea verde (galbena) si se spala in apa rece, se lasa la scurs intr-o sita.

Intr-o cratita se caleste in ulei, ceapa verde, impreuna cu cateva feliute de ardei gras, pana se moaie ceapa. Se adauga fasolea, scursa de apa si se pune capacul la cratita, lasand sa se fiarba mancarea, la foc mic, fara a adauga apa (legumele au destula apa care se lasa la fiert).

Atentie ! Nu uita sa amesteci in cratita cu o lingura din lemn si sa verifici focul, ca sa nu se prinda ceapa de fundul cratitei.

Cand s-a muiat fasolea, adaugi rosii taiate felii si mai lasi la fiert sa se faca sosul cel gustos. Pune si vreo 2-3 catei de usturoi, taiati feliute (dau un gust deosebit mancaricii). La sfarsit presari marar si patrunjel verde, taiat fin. Lasi mancarea sa se odihneasca, cu capacul pus la cratita si focul stins, vreo 10 minute, pana miasma de patrunjel si marar verde, proaspat taiat, patrunde in fasole.

Secret ! Prepararea mancarii de fasole verde are secretele ei, daca vrei sa mananci ceva deosebit de gustos: nu pui apa in mancare, mai ales in timp ce se fierbe fasolea, lasi focul mic, cu capacul pus la cratita, rosiile se adauga numai dupa ce s-a muiat fasolea si mancarea este facuta cam 80 % (altfel teaca de fasole se intareste si ii piere gustul).

Friptura cu garnitura se serveste fierbinte (pe farfurie incalzita), punand pe aceeasi farfurie, cotletul, cartofii si garnitura de fasole verde.

A nu se uita de o salata de rosii, castraveti si ceapa noua, presarata cu patrunjel verde sau salata de varza cu castraveti si marar verde.

Un vin alb sec este de preferat, dar nici un vin rosu/ negru sau o bere rece (pe caldura asta merge la suflet), nu trebuie sa lipseasca.

Pofta buna confrati gurmanzi si voi invatacei in ale gurmanderiei ! Insistati sa mancati sanatos. Dati cu tifla hamburgherilor si pitelor din coltul strazii si chiar celor de prin localuri cu pretentii. Ce daca saracesc (sac !?) investitorii astia, care ne-au adus de la straini numai retete pentru mancaruri nesanatoase, scumpe si de loc gustoase.

Ce vrea poporul suveran

Au trecut zilele campaniei pentru europarlamentare, pline de balbaieli, de hlizeli si de balacareli, clocotind de umor caracteristic – de factura indoielnica, propriu celor care se multumesc cu promisiuni desarte si nu-i mai intereseaza apoi ce se intampla cu ei.

S-a sfarsit parada candidatilor pe la televiziuni. Nu am aflat mai nimic nou, despre rolul europarlamentarilor romani, ce au ei de gand sa faca in parlamentul european, la ce sa ne asteptam noi muritorii de rand de la aceasta Europa unita (in folosul cui, de fapt ?).

Am asistat la rafuieli politice interne, fara nicio legatura cu europenii, cu bunastarea uniunii, cu scopul si necesitatea unificarii efortului tuturor membrilor uniunii.

Am aflat doar cat ne costa un europarlamentar. Am aflat cum ne comportam noi romanii, ca niste straini care au ceva de impartit, ca niste caini turbati, pusi pe harta, care latra, isi arata coltii si traiesc numai pentru a musca din cel de alaturi (desi ar trebui sa reprezinte aceleasi interese, ale romanilor,  prin medii politice europene).

Nu-i cunosc personal, pe reprezentantii alesi. Doar ii vad pe la televizor si-mi fac o parere. Nu au nicio aplecare, ca au ajuns la ciolan, prin votul unei minoritati. Nu-i intereseaza de ce cetateanul nu a iesit la vot. Se intrec doar in declaratii anoste, despre cine a castigat alegerile.

In realitate, cred ca poporul suveran vrea cu totul altceva. I se va implini vointa vreodata ? Greu de raspuns.

Am cules cateva aspecte, facute publice prin presa, poate ma voi lamuri, eu insumi, intr-un viitor apropiat, cat de aproape suntem de Europa, de lumea civilizata, de cei care pot aspira la mai bine pentru ei si familia lor.

-Baba Veta Costache din Focsani a cerut primarului autorizatie pentru a cersi legal. Nu-i mai ajunge pensia sa traiasca, nu decent, pur si simplu sa traiasca. Daca nu primeste autorizatie, cere sa fie eutanasiata. Cum s-o fi simtit marele politician, aflat vremelnic pe scaunul de primar, cand a primit o astfel de cerere ? In nimicnicia lui de om politic o fi facut ceva pentru baba Veta ? Sau a preferat sa mai puna niste borduri sau pavele pe trotoarele pe unde calca el, in drum spre sedinta zilnica de partid, nu cumva sa-si zgarie pantofii de 200 de euro ?

-Copii de la o gradinita din Sf. Gheorghe i-au cerut primarului audienta. Erau curiosi sa vada si ei cu ce se ocupa un primar, de ce ei nu au caldura in clase, wc-ul este plin de igrasie, iar jucariile sunt rupte si invechite. Cred ca voiau sa-i puna si intrebari cu talc: iubeste copii, are copii, are parinti, la ce-i trebuie microfoane in sala de consiliu, de ce se cearta mereu consilierii in sedinte, etc. Primarul le-a dat carti cu povesti si poezii, dulciuri si creioane colorate. Copii voiau de fapt o cresa si o gradinita moderna, curata, cu educatoare bine platite si in numar suficient, ca sa aiba grija de ei. Vor si ei sa ajunga primari, candva. Voiau probabil sa invete de mici, ce sa nu faca pentru concetateni, pentru a fi alesi primari.

-Un batran de peste 80 de ani s-a dezbracat gol, intr-o sectie de votare, din Bucuresti. Membrii comisiei de vot s-au amuzat, jandarmii au intervenit si l-au amendat pe batran. Nu l-a intrebat nimeni de ce a ales aceasta cale de protest ? L-au trimis la psihiatrie, ca sa-l testeze medical. Politicienii nu si-au pus niciun moment intrebarea, ce pensie o avea batranul dupa 40 de ani de munca, cum se simte batranul mintit periodic de catre guvernanti ca i se vor acorda in sfarsit, drepturile la pensie, pentru anii munciti in conditii grele de munca, in gr.I-a.

La ce sa ne mai asteptam, noi cetatenii pacaliti de catre politicieni in “n” cazuri ? Ne asteapta in toamna o noua pomaniada, ca doar ne alegem presedintele. Ce daca actualul presedinte emana mai mereu, doar halena bahica ? Ce daca femei bune de gura, cu chef de trancaneala politica, ne vor reprezenta prin foruri europene ? Ce daca nepotismul romanesc va fi prezent si el, in parlamentul european ? Ce daca inculti, impostori, corupti, mincinosi si “pacalitori de profesie”, ne vor reprezenta si ei in Europa ?

Sa se invete minte Europa si europenii, ca doar ei ne-au primit in randul lor, nu-i asa ?

Tocana de berbec cu cartofi noi

Aceasta reteta se adreseaza acelor “nefericiti simandicosi” care din diverse motive “urasc” carnea de oaie in general, fara a avea un motiv plauzibil. Mirosul este specific carnii de oaie, gustul este magnific daca stii sa getesti carnea de oaie, pielitele se pot indeparta sau lasa, ca tot se rumenesc si se fragezesc.

Nu credeti ? Incercati aceasta reteta. Mai stiu si altele, pe care am sa le scriu in timp. Cine se obisnuieste cu preparatele din carne de oaie cu greu va renunta sa consume. Cine nu a auzit de pastrama, de ghiuden, de bors de berbecut, de antricot la gratar, de pulpa inabusita sau de pulpa la cuptor ?

Secret ! Carnea de oaie se consuma cu mamaliga calda sau cu mamaliga rece. Sa moi cu mamaliga calda in sosul fierbinte de la friptura de oaie este ceva minunat, unic, mai ales daca ai si un ardei iute la indemana si o tuiculita fiarta. Se poate bea si must sau vin alb sec. Nici cu vin rosu mai sec nu este rau. Muraturile taranesti in saramura sau in otet sau salata de rosii cu ceapa si verdeata este delicioasa. Ca sa nu iti vina “rau” de la atata grasime , fa si niste tate, din slanina de porc, afumata si serveste-le langa preparatele din berbec. Nu stii ce sunt “tatele” ? Pai de aia le-am trecut la secret. Sunt bucati de slanina taiate mai groase, pana la sorici, in bucati de 2-3 cm grosime, 2-3 cm latime si lungime cat este de mare slanina, puse pe gratar sau in tepuse la perpelit pe jar. Se rumenesc pana se scurge grasimea din ele, fara a o risipi, ci a o colecta pe bucati de mamaliga rece, “stergand” slanina pe mamaliga. Prea multe secrete dezvaluite o data, ce mai scriu alta data ? :P

Sa trecem la tocana de berbec. Se face din pulpa, antricot sau gatul berbecului. Se spala bine carnea in apa rece, se unge cu ulei sau untura de porc topita, se pune sare, piper, cimbru, o strelice de boia iute si de boia dulce, se stropeste cu vin rosu dulceag si se lasa la macerat, in frigider, la rece, vreo 2-3 ore. Nu este rau daca storci vreo 5-6 picturi de zeama de lamaie.

Se prajeste carnea macerata, in untura de porc sau in sau (grasime) de oaie, la foc iute, pana se rumeneste usor. Se toaca niste cepe si niste ardei gras, care se calesc in ulei, pana se moaie ceapa. Se adauga carnea prajita si se fierbe, la foc mic, vreo 2 ore, cu capacul pus pe cratita. Daca seaca, adauga apa fiarta, cate putina, fara sa inunzi mancarea. Se adauga cartofii noi (curatati rapid cu “sarma” de bucatarie, in apa rece). Se pune suc de rosii, din acela de face nevasta mea (am reusit sa fur reteta, o sa o scriu in curand ). Poti sa pui si niste rosii proaspete taiate marunt. Se adauga niste foi de dafin. Se mai fierbe pana se moaie cartofii si carnea se “topeste” in gura.

Nu va fie rusine sa va stergeti cu bucati de mamaliga rece pe la coltul gurii, cum faceau stramosii nostrii (cei mai “delicati” dintre ei) pana a se inventa servetelul din hartie.

Cand este gata tocana, pune niste frunze verzi de busuioc, intregi si lasa sa se patrunda miasmele vre0 5 minute, cu capacul pus pe cratita si focul oprit.

Pofta buna frati gurmanzi, care ati renuntat la a va fandosi sa nu mancati carne de berbec !

Tocanita din pipote de pui si cartofi noi

Medicii spun ca puiul are carnea cea mai putin toxica pentru om. Asa o fi, dar ma intreb cati dintre cei care recomanda sa consumam numai carne alba, respecta strict ce spun. Probabil ca numai habotnicii, care nu au gustat niciodata carne de porc, de ied, de oaie sau chiar de vita, mai sustin sa consumam numai carne alba. Ameninta ei cu colesterolul, cu toxinele care nu se elimina cum trebuie din organism. Nu am date suficiente sa-i contrazic, nu sunt de meserie. 

Fiecare carne are secretele ei de preparare pentru a fi gustoasa si de ce nu, sanatoasa.

Exemple. Carnea de curcan (pieptul in special) este fada, daca nu este gatita prin fierbere sau nu este lasata la macerat inainte de a o pune pe gratar sau in tigaie. Carnea de oaie miroase (zic simandicosii), daca nu este oparita. Carnea de vita este tare, daca nu este fiarta, infundat.

Mai zic unii specialisti sa nu consumam maruntaiele de pasare sau de animal, pentru ca ar contine prea mult fosfor si chiar in maruntaie se depoziteaza cele mai multe toxine. Nici pe acestia nu-i contrazic. Probabil nu au consumat niciodata maruntaie gatite bine.

Azi o reteta simpla si foarte gustoasa, din pipote si inimi de pui.

Cumperi un pachet de maruntaie refrigerate. Daca ai cumparat maruntaie inghetate trebuie sa le lasi de seara sa se dezghete lent, in frigider, pentru a fi gustoase. 

Iti mai trebuie ardei gras, rosii, ceapa, usturoi, marar si patrunjel verde, cartofi noi.

Cureti pipotele si inimile, de pielite si resturi lasate de lucratorii grabiti sa farca norma. Le oparesti, 2 minute, in apa fiarte, apoi le treci prin jet de apa rece si le lasi la scurs, intr-o sita.

Cureti cartofii noi, cu buretele metalic, de la bucatarie. Ii speli bine cu apa rece, sub jet, si-i lasi la scurs, intr-o sita.

Calesti intr-o cratita de inox, in ulei de floarea soarelui, ceapa taiata solzi si ardeiul, taiat fasii de 2 cm grosime. Adaugi 2 catei de usturoi taiati marunt (dupa ce calesti ceapa si ardeiul). Adaugi cartofii si-i calesti si pe ei putin, amestecand mereu cu lingura de lemn. Pui sare, piper, cateva fasii de ardei iute verde. Tai rosiile felii subtiri si le pui peste amestecul din cratita.

Lasi la fiert cam 40 de minute, cu capacul pus la cratita, la foc potrivit. La sfarsit (cand varful cutitului intra usor in cartof) adaugi marar si patrunjel taiat marunt.   Stingi focul si lasi cratita acoperita, sa se patrunda miroasele de marar si patrunjel, vreo 5 minute.

Secret ! Nu pui apa in tocanita. Sosul se va face numai din apa continuta de legume, prin fierbere.

Tocanita se serveste fierbinte cu mamaliga calda. Merge de minune o salata de varza noua cu castraveti si marar. Un pahar de bere nu trebuie sa lipseasca.

Secret ! Daca vrei sa iasa salata de varza gustoasa, freaca varza tocata cu sare si las-o vreo 15 minute, apoi tai castravetii, pui ulei si otet de mere si miere (zeama de lamaie), marar taiat fin, piper. Amesteci totul cu o lingura de lemn.

Pofta buna frati vegetarieni si nu prea ! Pofta buna si voua fratilor care incepeti sa credeti ca trebuie mancat orice, gatit bine si gustos, fara mofturi, dar cu masura ! Daca mananci in exces, se depune si faci “sunculite” prin te miri ce locuri, pe trup. Nu crezi ? Uita-te in oglinda, dar nu dispera, nu esti singurul care ti-ai cladit “monumente”, din calorii ingurgitate in nestire.

Chiftele cu spanac

Popeye Marinarul facea zeci de giumbuslucuri si puterea lui era de nemasurat, pentru ca era consumator de spanac. Medicii nutritionisti ne recomanda sa mancam spanacul proaspat, sub forma de salata. Mai nou am aflat ca spanacul nu este chiar asa de tare in fier cum se spunea. Si cati mai sperau sa fie adevarat !

Prin piata se gaseste spanac proaspat, verde, cu mladite tinere, fara ingrasaminte chimice (cel putin asa fac reclama precupetele). Nu va repeziti sa cumparati spanac cu frunze mari, este batran. Nu va bucurati daca nu are radacina, este cules mai de mult si udat de comercianti (zic ei ca-l pastreaza proaspat, fals -se vestejeste pana ajungi cu el acasa si ai “discutii” cu nevasta). 

Daca tot ai ajuns in piata, cumpara si vreo 2 legaturi de macris, da un gust deosebit spanacului gatit dupa reteta mea. Ia si o legatura de marar verde, 2 legaturi de patrunjel verde si niste ceapa verde.

Mergi pe la macelarie si cumpara niste carne tocata de porc. Ai grija sa “vezi” bucata de carne pe care o cumperi si sa urmaresti ce face “fata” care o baga la masina de tocat carne. Cere-i sa ti-o toace cu gratarul mare, pentru carnati. De preferat sa cumperi spata de porc (bucata intreaga), nu este grasa si este carne de calitate.

Ajuns acasa nu te dai mare si-i zici nevestii sa treaca la treaba. Cureti spanacul de radacini, il speli bine cu apa rece, sub jet si-l oparesti in apa fiarta, cam 5 minute. Spanacul oparit il pui la scurs intr-0 sita. Daca vrei sa fie fin, tai spanacul oparit in fasii. Mie imi place intreg (se umfla spectaculos cand il pui la fiert). 

Pui intr-o cratita niste ulei de floarea soarelui si prajesti niste ceapa (verde si veche, taiata felii fine). Cauti prin congelator daca mai ai ardei gras, tocat felii, de asta toamna. Pui sare, piper si cateva firisoare de ardei iute. Daca nu ai ardei trebuia sa cumperi de la piata. Cand ceapa s-a calit (devine pal maronie) adaugi spanacul. Lasi la fiert vreo 20 de minute, cu capacul pus la cratita, la foc potrivit, pana se moaie spanacul. La sfarsit adaugi macrisul, taiat fin. Toci niste rosii, pe care le-ai decojit si le pui peste spanac. Mai lasi la fiert vreo 5 minute, cu capacul pus la cratita, pana se amesteca rosiile si sosul “iti face cu ochiul”. Presari patrunjel si marar verde taiat fin. Pui capacul si lasi vreo 5 minute sa se abureasca verdeata, sa intre miasmele de crud, in spanacul fiert.

Secret ! Nu pune apa peste spanac, cand fierbe. Spanacul trebuie sa fiarba in suc propriu, ca sa iasa gustos. Poti sa adaugi dupa gust, o lingura de untura de pasare. Reteta nu iese daca folosesti spanac conservat. Nu are gust bun.

Cat timp fierbe spanacul nu stai degeaba. Prepari carnea pentru chiftele. Amesteci tocatura cu verdeata (patrunjel si marar taiat fin), cu 1-2 oua. Rade pe razatoarea mica si o ceapa veche, chiar si un cartof mai mic (daca vrei sa iasa chiftelele pufoase) si amesteca cu carnea tocata. Pui sare, piper, un varf de cutit de boia iute si boia dulce, dupa gust. Amesteci bine totul. Faci bilute, palmute, guguloaie, degetele, etc. (dupa inspiratia ta si dorinta celor mici, ca doar ei sunt sefii ), pe care le dai prin faina. Prajesti chiftelele in ulei incins, la foc potrivit.

Atentie ! Uleiul incins sare din tigaie si te miri pe unde ajunge. Ajunge pe jos sau pe aragaz, iarasi ai “discutii” cu consoarta. Ajunge pe fata sau pe maini, ai de lucru, sa dai cu unsori (ulei comestibil), dupa ce te-ai spalat bine cu apa rece.

Spanacul se serveste fierbinte, cu chiftelele fierbinti. Daca ai mamaliga rece, nu ezita sa o pui pe masa. Daca vrei sa fie mai acru, poti sa storci peste spanac lamaie proaspata.

Un pahar de bere este bine venit. Nici un vin alb demisec nu strica.

Pofta buna voi nefericitilor care nu indrazniti sa va aventurati in bucatarie ! Barbati faceti-i o surpriza consoartei cand vine de la coafor.  Cand intra pe usa surprindeti-o cu o cina deosebit de gustoasa. Credeti ca puteti ? Incercarea moarte nu are.

Omleta cu carnati si ciuperci

Daca nu ai timp si soricelul din stomac te chinuie, cel mai rapid mod de a pune ceva in farfurie este sa faci o omleta.

Cauti prin frigider niste carnati (de preferat afumati), niste costita afumata sau niste cap de piept afumat. Reteta este deosebit de delicioasa cu carne afumata si carnati afumati, scosi din borcanul cu untura.

Tai niste bucati mai maricele de carne, pe care le prajesti in ulei. Tai si niste ceapa solzi (merge si ceapa verde, taiata nu prea marunt). Tai si niste ciuperci albe, tot solzi (dar nu prea fin). Daca iti place usturoiul, taie marunt si 2-3 catei (merge si usturoi verde taiat fin).

Prajeste ceapa, ciupercile, usturoiul (il pui doar cand ceapa este deja moale, pentru ca usturoiul prajit prea tare este toxic pentru organism). Adauga in tigaie carnea rumenita (nu arsa).

Bate cu telul vreo 4-5 oua. Pune niste marar verde tocat marunt. Rastoarna ouale batute peste prajelile anterioare. Da focul mai mare sub tigaie si fii pe faza, sa nu se arda omleta. Omleta se intoarce o singura data, dintr-o singura miscare, cu lopatica de bucatarie. Nu ai reusit din prima, insista, nimeni nu s-a nascut bucatar.

Omleta se serveste fierbinte, cu mamaliga rece. Poti sa presari niste parmezan sau branza rasa, peste omleta fierbinte, ca sa vezi cum se topeste branza.

Nu uita de o salata de rosii, castraveti si ceapa verde. Daca nu ai bere rece, merge si un vin alb demisec.

Pofta buna, voi gurmanzi grabiti sa va indestulati ! Mancati usor, mestecati cu grija, ca omleta frige si nu are gura sa strige.

Atentie pensionari !

In monitorul oficial nr. 334/ 20.05.2009 s-a publicat Decizia nr. 40/ 22.09.2008 a Inaltei curti de casatie si justitie (mai bine mai tarziu decat niciodata, oricum 8 luni de la aprobare la publicare nu este un capat de tara).

In data de 09.04.2008 procurorul general al Romaniei a sesizat curtea asupra inexistentei unui punct de vedere unitar cu privire la interpretarea si aplicarea dispoziitilor art. 77 al.2 raportat la art. 43 din Legea pensiilor nr. 19/ 2000. Sesizarea se refera la stagiul de cotizare, in vederea determinarii punctajului mediu pentru stabilirea pensiei in plata.

Nu voi prezenta expunerea de motive nefiind acesta scopul acestei atentionari. Semnificativ este ca la cei pensionati conform Legii nr. 3/ 1977, care au fost incadrati in grupa I si II de munca, la recalcularea din noiembrie 2005, conform OUG nr. 4/ 2005, nu li s-a luat in considerare si reducerea corespunzatoare a stagiului de cotizare (stagiu utilizat la recalcularea pensiei).

Legea nr. 3/ 1977 prevedea la art.14 al.1 ca persoanele care au lucrat efectiv cel putin 20 de ani la locuri de munca incadrate in gr.I sau cel putin 25 de ani in gr. a II-a de munca, beneficiaza la stabilirea pensiei, de un spor la vechime in munca de un an si 6 luni pentru gr.I, respectiv un an si 3 luni pentru gr. a II-a. Mai pe romaneste – pentru fiecare an lucrat in gr.I se acorda 6 luni, respectiv pentru fiecare an lucrat in gr. a II-a se acorda 3 luni.

In acest context, asiguratii care si-au desfasurat activitatea in grupe de munca, determinate conform Ordinului MMPS nr. 50/ 1990 si ale caror drepturi de pensie s-au deschis in perioada 01.07.1977 – 31.03.2001, au beneficiat, atat de reducerea varstei legale de pensionare, cat si de majorarea vechimii in munca, deci a perioadei de contributie (denumita de Legea nr.19/ 2000, stagiu de cotizare), conform art.14 al.1 din Legea nr. 3/ 1977.

ICCJ prin Decizia nr. 40/ 2008 a admis recursul in interesul legii declarat de procurorul general al Romaniei si a decis: “Dispozitiile art. 77 al.2 raportat la art. 43 al. 1 si 2 din Legea nr.19/ 2000 privind sistemul public de pensii se interpreteaza in sensul ca stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale caror drepturi de pensie s-au deschis in intervalul 01.07.1977 – 31.03.2001 si care si-au desfasurat activitatea in grupe speciale de munca, este cel reglementat de art. 14 din Legea nr. 3/ 1977″. Decizia este obligatorie potrivit art. 329 al.3 din Codul de procedura civila.

Ce este de facut ? Pensionarii carora in urma recalcularii pensiei, din noiembrie 2005, le-a scazut punctajul mediu, trebuie sa solicite in scris la casele de pensii judetene, recalcularea pensiei in spiritul deciziei ICCJ precum si sumele cuvenite in plus, incepand cu data de 01.11.2005, daca li s-ar fi recalculat corect pensia. Diferenta de punctaj se vede din decizia de pensionare primita in urma recalcularii pensiei din noiembrie 2005, unde se precizeaza – punctaj in plata, respectiv punctaj recalculat (nu s-a respectat legea, conform deciziei ICCJ, daca punctajul recalculat este mai mic decat punctajul aflat in plata; chiar daca nu vi s-a micsorat pensia, nu ati beneficiat de indexarile ulterioare, pana la data cand cele doua punctaje nu au avut aceeasi valoare).  Daca vi se refuza recalcularea pensiei (nu primiti in termen de 30 de zile calendaristice o noua decizie de pensionare), trebuie deschisa actiune judecatoreasca la tribunalul judetean, unde se va cere aplicarea deciziei ICCJ de catre casa judeteana de pensii si daune morale catre cei vinovati – directorul casei judetene de pensii, pentru ca ati fost pusi pe drumuri degeaba).

Bafta ! Nu asteptati sa vi se recalculeze din oficiu pensia, nu se va intampla acest lucru. Nu va mai lasati amagiti de promisiuni, inclusiv de cele ale asazisilor dvs. reprezentanti. Aparati-va drepturile, chiar daca justitia se misca greu. Numai asa se poate schimba ceva in tara noastra.

Blatex se razbuna

Prea multe minuni se intampla de ceva vreme prin fotbalul autohton ca sa nu-mi dau si eu cu parerea.

Sa se fi pus DNA-ul cu raul pe marii aranjori, pe blatisti ? Om trai si om vedea. Ceva semne ar cam fi. Este un proces pe rol cu transferurile, se sapa adanc prin comisii, se cerceteaza banii miscati prin federatie, pe la liga sunt ceva controale fiscale. Mereu iese cate ceva la iveala. Daca o sa apara si condamnari, judecatorii si procurorii au rupt gura targului, s-au salvat momentan de la trasul in teapa presei, isi pot continua taraganarile inca ceva vreme.

Ce este de fapt fotbalul romanesc, care face deliciul presei si al momarlanilor ? Bani negri, smecherii, aroganta, “dansuri din buric”, interviuri anapoda ale ”oamenilor de fotbal”, glumite de multe ori nesarate, dar uneori chiar delicioase, a la Mitica Corleone, “alinturi” ale presei cu iz de mahala indreptate catre fotbalisti, amante si pipite frumusele/ planturoase/ cu piciore lungi pana in gat, dar sarace cu duhul de cele mai multe ori, manele si dedicatii muzicale hazlii, de la niste interpreti parati, de muzica, de profil.

Se practica invidia, ura fata de adversar, ranchiuna si fanatismul extrem, toate avand drept unic scop – sa moara si capra vecinului.

Ce mai intalnim ? Blaturi si aranjamente, compensatii si reciprocitati (penale), pile si relatii la toate nivelurile.

Mai marii fotbalului fac promisiuni desarte, dau asigurari fara acoperire competitionala, in fapt doar un foc de paie si un vedetism rau inteles si promovat.

In realitate este vorba de incultura, marlanie, evaziune fiscala si alte hotii nedovedite, insa sau poate, inca.

Sa fi venit si vremuri mai calme, cat de cat normale ? Dinamo fara Corpodean da chix si iese din lupta pentru titlu. Steaua se face de cacao cu transferurile facute de catre patron. Rapid se zbate in datorii si ia plasa si ea cu multi straini pe care ii are in lot. CFR ori s-a cumintit (nu mai umbla la “felicitari”, de frica), ori cam aceasta este valoarea lotului, chiar daca s-au bagat multi bani (cati dintre ei or fi obtinuti prin munca la negru practicata in firmele de constructii ale patronului ?). Timisoara are probleme cu antrenorii sau patronul nu prea stie de fapt cum sa vrea.

Cine greseste ? Presa, antrenorii, investitorii/ patronii, conducatorii de club, liga si federatie, suporterii adevarati care iubesc fotbalul ?

Despre performante nu prea avem ocazia a citi/ auzi/vorbi, prea des. Niste semnale pozitive ar fi. Daca in afara de bani, se munceste cu daruire, se investeste forta si spirit de competitie, apar si rezultate. Un exemplu ar fi Urziceniul, care de ce nu ar fi campioana ? Nici cu Brasovul nu mi-e rusine. Ce o sa faca prin Europa este alta mancare de peste. De ce sa nu incerce marea cu degetul ?

Ce s-ar mai putea face ? Sa ramana in seria I cel mult 12 echipe, pentru concentrarea valorilor si asa destul de putine. Sa ne lase strainii adusi pe bani multi si care numai DVD-ul este de ei. Sa promovam tinerii nostrii talentati si sa nu-i mai vindem ca pe gogosi, la cluburi din afara, pe bani putini, dar pe bani multi in buzunarele impresarilor. Un aer de schimbare prin federatie, prin liga si prin cluburi ar fi de preferat.