Chiftelute din peste

Pentru ca maine sunt Floriile si este dezlegare la peste, am ales o reteta simpla si usor de facut.

La multi ani ! (tuturor doamnelor / domnisoarelor cu nume de flori).

Cumperi 1,5 Kg merluciu fara cap, congelat. Il lasi sa se dezghete singur. Merge si orice alt peste, dar merluciu are carne alba si oase putine.

Cureti pestele de piele si scoti carnea de pe osul principal si ai grija sa scoti toate oasele mici (la nevoie nu-i nicio rusine sa pui ochelarii de vedere). Tai marunt carnea de peste sau o dai prin masina de tocat carne.

Amesteci bine tocatura cu 1 legatura de verdeata taiata marunt (patrunjel si marar), cu miez de paine muiat in lapte dulce(apa) si stoarsa, cu 1 ceapa data pe razatoare si 2-3 oua.

Faci bilute pe care le dai prin faina. Se prajesc uniform in tigaie, in ulei incins.

Se servesc calde cu cartofi prajiti si salata de verdeturi de sezon (salata, spanac, leurda). Merge cu un vin alb demidulce.

Nu uita ! uleiul incins sare din tigaie si produce pe piele niste pete mici rosii (arsuri termice) care strica aspectul frumos al pielii mainilor si /sau fetei (vizibil in special la doamne). Da imediat cu jecolan (spray pentru arsuri) sau orice unguent pentru arsuri.

Pofta buna !

Rusinica la inspectoratele de munca

Buimaceala din politica interna loveste si la inspectoratele teritoriale de munca.

Tot mai des apar prin presa locala si uneori chiar in cea centrala, articole scrise de ziaristi ai adversarilor politici care “scapa” lucruri stiute de toti dar neluate in seama cu adevarat de cine trebuie (adica de justitia aia oarba cu balanta in mana). Cutare inspector sef se poarta ca un satrap in propria ograda, pentru scoaterea din scena  a adversarilor declarati, cutare inspector sef trimite controale numai la firmele adversarilor politici, cutare inspector sef are firma care lucreaza cu personal la negru (ca si cum el trebuie doar sa controleze pe altii nu sa respecte si el legile) si are si mari datorii la bugetul de stat, un inspector adjunct isi promoveaza sotia in functie tocmai in institutia unde lucreaza el, cand ii tine locul inspectorului sef plecat in concediu, alt inspector sef adjunct (din alt partid decat inspectorul sef) trage sforile ca sa ii ia locul celuilalt, etc.

Cine nu stie, in inspectoratele teritoriale de munca lucreaza bugetari, unde sunt de regula salarii mititele. Atunci de ce se lupta asa pentru ciolan ?

Astept cu nerabdare si stiri adevarate: despre inspectori de munca care iau cota parte din munca persoanelor fizice/ firmelor autorizate sa presteze servicii, despre inspectori care “controleaza” firme private cu unicul scop de a-si face si lucrari la vila proprie (construita bine inteles din salariul de bugetar, fara a avea vreo mostenire sau alte castiguri declarate, conform declaratiei proprii de avere), despre inspectori care iau bonus/ atentii, pentru modul de interpretare/ cercetare a unor evenimente/ accidente produse la diverse firme din clientela, despre inspectori care depisteaza munca la negru numai la firmele adversarilor politici ai sefului sau la cei neinregimentati politic, care nu sar cu atentii, despre inspectori care sunt implicati in firme de prestari de servicii din domeniu (nu e cumva conflict de interese ?), etc.

Nu pot sa cred ca politicienii locali sau cei de la centru nu stiu/ nu au auzit, inspectia muncii nu cunoaste (sau se “implica” in actiune),  ministerul muncii nu este interesat (macar oficial). Se mai zvoneste ca se fac verificari ale corpurilor de control ale inspectiei muncii/ ministerului. De ce nu se fac publice rezultatele acestor controale, multe dispuse (de ochii lumii) in urma unor sesizari ale firmelor, lucratorilor din cadrul firmelor “mazilite”, unor cetateni pusi in situatii penibile ?

In rapoartele anuale ale inspectiei muncii, ale inspectoratelor teritoriale, ale ministerului, astfel de aspecte sunt TABU.

Continuand in acest fel , sigur nu vor disparea macarale care se prabusesc, lifturi ucigase, mineri zdrobiti in explozii subterane, tir-uri cu substante periculoase care fac “bum” si lasa gauri mari in asfalt, munca la negru va prolifera, ministrii de finante plangaciosi ca nu au destui bani la buget vor continua sa se smiorcaie, persoanele fizice/ firmele fantoma care presteaza servicii fara a avea autorizatiile necesare legal se vor inmulti.

In schimb vor aparea noi vile (ale bugetarilor inspectori de munca) in cartierele rezidentiale de la marginea tuturor municipiilor, limuzinele scumpe din garajele de la bloc sau din curtea casei de la tara a acelorasi bugetari se vor inmulti, apartamentele din centrele universitare ale celor cu salarii mizere vor avea tot mai multe camere.

Nu am nimic cu acest gen de “destepti”, dar nu vreau cel putin sa-i mai vad pozand in victime ale “sistemului ticalosit”.

Prostitutia

In ultima vreme, tot mai des se discuta despre aceasta cea mai veche “meserie”.

Se implica ministri, politicieni, actori porno, ONG-uri, babele, tineretul, pensionarii, biserica, politia, doctorii. Fiecare are motivele lui.

Ministrii vor legalizare, pentru ca meseria sa fie trecuta in nomenclatorul ocupatiilor din Romania si prin impozite sa aduca mai multi bani la un buget firav si atat de jecmanit de “ajutoare de stat”( in paralel fiind acordate scutiri de plata la buget de cca. 4 miliarde de euro pentru 30-40 de intreprinderi inca de stat – intreprinderi care de fapt impun politica de preturi – fiind intreprinderi din minerit, electricitate, gaze, etc.). Pai nu e fraier cel care isi plateste datoriile la stat ?

Politicienii nu concep legalizarea, oare de ce ? Probabil le este frica ca se va face o lista de prioritati la fiecare asezamant. Cei mai furiosi politicieni pun intrebari de genul: daca fiica ta ar activa in sistem, cum ai reactiona ? Nu sufla o vorba despre implicarea unora dintre ei in construirea si functionarea unor astfel de asezaminte, existente deja prin mai toate marile orase ale tarii, care nu asteapta decat legalizarea ca sa puna felinarul rosu la poarta.

 Foste staruri porno se inscriu in partide aflate la putere ca sa lupte din interior pentru legalizare.

Babele barfesc pe la colturi: auzi draga, o sa faca iarasi bordel.

Tineretul zice in grupuri restranse, ca ar fi bine, dar nu prea indrazneste sa se pronunte public, gandind probabil ca ii vad parintii, colegii si profesorii.

Societatea civila neafiliata si ONG -urile, ca de obicei, nu au o parere clara despre ce militeaza, cum s-ar putea implica concret, numai viseaza la noi oportunitati de bani de la buget.

Pensionarii care au citit in presa , ca in Germania se acorda ziua reducere la bordel, se gandesc deja la noi posibile “facilitati” acordate de guvern. De ce nu ar visa la reduceri si militarii in termen, elevii, studentii, somerii ?

Biserica, in spiritul ortodox este clar impotriva, in public.

Politistii de strada nu par prea fericiti, doar isi pierd obiectul muncii. Pe cine mai aresteaza ei, cum la mai aseaza ei haina pe cap cand le baga in duba ? Daca sefii ii trimit sa aduca adevarati infractori ?

Doctorii par interesati, desi una din sursele de castig (controlul medical si tratamentul “secret” astazi) poate sa dispara daca devine oficial controlul medical obligatoriu. Insa apar posturi la asezamant, unde clientela este mai numeroasa.

Oricum trebuie facut ceva. Centurile marilor orase, carciumile, parcarile de TIR-uri, sunt pline de “fete”, bolile venerice infloresc, tinerii devin tot mai violenti, violurile si crimele cu pronuntat accent sexual se inmultesc. Astfel de statistici de ce nu se fac publice sau nu exista din cauza prea multor sondaje de opinie ?

Nu am vazut nicio abordare oficiala a ministerului muncii si a ministerului sanatatii. Oare ei nu au ar avea anumite sarcini legislative ?  Cum poate fi protejata aceasta “munca”, sau nu este cazul ? Parlamentul, in plenul sau cand o sa discute serios aceasta problema sau nu e timp pentru asa ceva acuma cand se itesc la orizont noi oportunitati la ciolan ?

Pomanagerii

Cuvantul inventat de Cristian Tudor Popescu mi-a dat ideea de a-l trata cum il vad eu.

Prima reactie a fost sa ma gandesc la managerii de pomana, adica la acei ”politici” numiti in functii mari, care sunt bine platiti din bani publici, dar nu justifica prin nimic banii pe care ii primesc. Un exemplu (poate nu cel mai concludent): cata agricultura poate sa stie un istoric pentru a fi responsabil de politica ministerului pe care il conduce ? Ca el da doar cu batul nu cred ca este normal si nici macar nu are logica, tot trebuie sa priceapa ce i se pune sub nas sa semneze. Departe de mine gandul ca trebuie sa fie un agronom. Mult mai trist este daca si secretarul general al ministerului este inginer chimist.

Cred ca a fi manager este o meserie pentru care te pregatesti si daca ai acumulat cunostinte solide in domeniu poti deveni omul potrivit care sfinteste locul.

Daca dorim sa progresam (economic, financiar, social, etc.) managerii de pomana trebuie sa dispara, in primul rand din institutiile publice, in special din inspectiile abilitate ale statului.

A doua reactie a fost sa ma gandesc la pomenile manageriale, acordate de mai marii zilei in momente cand incepe sa le fuga pamantul de sub picioare. Atunci promisiunile electorale se transforma in acte normative, care trebuie aplicate de cei care vin din urma. Se aplica principiul: dupa noi potopul. Un exemplu: psd-eii inainte de a pleca de la putere in 2004 au dat o lege prin care tichetele de calatorie gratuite acordate pensionarilor si neutilizate, incepand cu anul 2005 sa fie transformate in tichete de masa. Pnl-eii si pd-eii au dat in urma presiunii asociatiilor de pensionari si a amenintarii cu justitia (adica cu aia oarba) o ordonanata de urgenta la sfarsitul lui 2006, prin care legea se aplica incepand cu 2008. Pot fi considerati astfel de politicieni devotati cetateanului pe care atat de des il invoca incat eu cel putin am impresia ca de fapt il batjocoresc permanent.

Pot continua cu astfel de exemple incat as putea scrie o carte, dar ar fi greu de tiparit si mai greu de vandut. Oare ar interesa pe cineva ? Pe politicieni, sigur nu.

Dupa parerea mea, romanul nu are nevoie de pomeni cum nu are nevoie nici de conducatori de pomana.

Ciorba de verdeturi de sezon

Poti folosi orice verdeturi de sezon: loboda fie alba , fie rosie sau amestecata, stevie, dragavei, urzici, spanac, salata, etc. Nu le amesteci sau ba da, dar cel mult de doua feluri (urzicile nu le amesteci cu nimic).

 Verdeata culeasa din gradina sau cumparata din piata, proaspata, face toti banii, isi pastreaza toate vitaminele si gustul intact. Fierul continut de verdeata intareste organismul.

Cumperi tot din piata si tot proaspata verdeata pentru dres ciorba: macris, leurda, leustean. Cand apar zarzarele (corcoduse necoapte) iei de astea. Pentru dres se mai foloseste bors, lamaie, chiar si otet.

Cureti verdeata, o speli in cateva ape si o lasi sa se invioreze in apa rece, vreo ora.

Pui la fiert o oala cu apa pe jumatate. Cand clocoteste apa, oparesti verdeata (fara cea de dres ciorba).

Pui la fiert intr-o oala cu apa legume date pe razatoare (ceapa, morcov, pastarnac, patrunjel, telina, din toate sau nu, dupa gust), un varf de cutit de ardei iute tocat (de la borcan), ardei gras (cateva feliute, de culori diferite daca ai, proaspat sau inghetat, de la congelator). Cand legumele sunt pe trei sferturi fierte (cam 45 minute de la datul in clocot) pui verdeata oparita si scursa printr-o sita, taiata mai marunt daca vrei sau netaiata daca iti place asa. Adaugi o rosie -doua de la congelator (ingetate, trecute prin apa fiarta si curatate de coaja. taiate feliute) sau o lingura de pasta de tomate. Merge si o rosie proaspata taiata felii subtiri. Mai lasi la fiert cca. 15 minute. 

Acuma urmeaza dresul ciorbei (secretul bucatarului experimentat in timp). 

La urzici poti sa pui putin orez (muiat si fiert anterior) si mai lasi la fiert cateva minute sa se omogenizeze gustul.

Ciorba se drege cu leustean (obligatoriu), leurda sau macris, taiat fideluta si se mai lasa la fiert inca 3-5 minute. Se acreste cu lamaie (sare sau zeama), sau cu bors sau cu corcoduse (fierte in apa, scoti samburii si pasezi pulpa), mai rar cu otet (daca nu ai altceva). 

Daca nu mananci cu post, poti sa bati 1-2 oua, intr-un castronel, in care pui acreala si apoi cu polonicul ciorba, amestecand cu furculita. Rastorni castronul peste ciorba si amesteci totul cu polonicul.

Se serveste fierbinte cu mamaliga calda/ rece. Daca iti place si nu esti in post poti pune smantana sau iaurt (la urzici nu merge sau mai sti ?).

Daca ai ceva cu carne la felul doi, merge o tuica buna.

Pofta buna !

Sesizarea

Cuvantul in sine presupune ca cineva sa zica/ scrie ceva altcuiva.

La noi este deja politica de stat. Pretutindeni, pentru a justifica cumva modul defectuos cum isi indeplinesc atributiile legale, institutiile statului se vaita ca nu au fost sesizate si acesta ar fi singurul motiv. De fapt nimeni nu doreste sa se implice cu adevarat in rezolvarea problemelor cetateanului.

Politia comunitara sta langa unul turbulent, care tipa mascari sau care da prea tare maneaua in harbul cu care se mandreste si sta indiferent parcat pe trotuar, iar daca intrebi de ce nu ia nicio masura, zice ca nu a fost sesizat.

Politistul de la circulatie, parcat in umbra intersectiei, nu vede masini bengoase, cu tipi imberbi la volan si cu ochelari de firma, cum iti taie calea cand se schimba stopul. Daca ii atragi atentia, zice ca nu l-a sesizat nimeni. Ce sa mai vorbim de “intrecerile” care se fac in fiecare noapte pe arterele principale, cu portiuni drepte de cativa Km, din fiecare municipiu, oricat de mic ar fi acesta. La conferintele de presa daca atragi atentia asupra fenomenului, politistul sef prezent se mira de parca atunci ar fi descoperit roata.

Inspectorii de munca trec indiferenti pe langa lucratori urcati pe schele, fara centuri de securitate, fara cel mai elementar echipament individual de protectie, nici vorba sa-i intrebe daca au contract individual de munca. In schimb, cum calca vreunul “indicatiile pretioase” de partid, cum apare pe site-ul inspectiei muncii ca firma cutare a fost amendata cu enorma suma de 100 mii lei (de fapt platibili, jumatate din minim, adica vreo 15 mii lei) pentru 60 de lucratori (din totalul de 70)gasiti fara contract individual de munca. Ce sa-i faci, nu i-a sesizat nimeni, ca si cum nu ar avea ca sarcina sa controleze la toate firmele, daca toti lucratorii au contract individual de munca.

Politicieni, ministri, prefecti, primari, sindicalisti, conducatori de mari firme, taximetristi, avocati, conducatori de cluburi de fotbal, ONG -isti, ziaristi, camatari, speculanti, “baieti destepti”, etc. se fac albie de porci, se invinuiesc reciproc de diverse lucruri cu iz penal, in schimb nefiind sesizat oficial, parchetul nu misca nimic, iar politistul, inspectorul financiar, inspectorul sanitar, inspectorul de la protectia consumatorului, inspectorul de mediu, inspectorul in constructii, etc. nici macar nu se sinchisesc.

In cel mai prapadit oras exista zone rezidentiale, unde apar ca ciupercile dupa ploaie, vile care mai de care, cu garaje spatioase pentru 2-3 masini de lux, cu utilitati trase din banii cetateanului (undeva, pitit, sa nu se vada, se afla si un bloculet ANL). Cine sunt proprietarii: politisti, avocati, doctori, politicieni, prefectul, primarul, consilierul municipal sau judetean, functionari publici (sefi, sefuti si unii “baieti destepti”) din inspectiile autorizate ale statului, de la vama, fisc, etc. Chiar daca pentru acestia apar si unele sesizari, masurile insa intarzie sa apara.

Sesizarea sa fie singura cale pentru a trai mai bine, in tara aceasta ?

Nu sunt bani pentru profesori, pentru pensionari, pentru lucratorii care trudesc zi de zi pe salariul minim pe economie, pentru sanatate, etc. De confiscari pentru veniturile care nu pot fi justificate, nu a auzit nimeni ? Responsabilizarea penala, civila (din propriul buzunar, nu prin preluarea la datoria publica) a celor vinovati de dezastrul privatizarilor nu este de actualitate (pana cand) ?

De strangerea de impozite de la firmele clientelare, nu se poate aminti, fara a intra in dizgratia puterii, in schimb cetateanul de rand, micul intreprinzator, pensionarul care munceste suplimentar pentru a mai pune cate ceva la pensia mizera pe care o are dupa 40 de ani lucrati la stat este cocosat de taxe si impozite, este urmarit pana la leu si i se aplica amenzi si dobanzi de intarziere. Pentru acestia din urma (adica pentru toti prapaditii) se sesizeaza rapid fiscul, casa de pensii, casa de sanatate, primaria, etc.).

Lifturile “ucigase”

Cand au loc accidente de munca, statistica spune, ca 95 % din acestea au drept cauze teribilismul accidentatului, exprimat sub forme multiple, uneori de neimaginat pentru o minte organizata.

Cand au loc accidente, ca cel in care o persoana care intra in lift este prinsa intre cabina liftului (care porneste instantaneu)si tunelul liftului, nu se poate imagina nicio forma de teribilism. In aceste cazuri exista institutii, persoane, instalatii defecte, direct raspunzatoare.

Auzeam ca ISCIR si-a terminat ancheta referitoare la liftul care a accidentat mortal o tanara mama aflata intr-un spital.

Se zicea in comunicat: a fost o deficienta tehnica, nu s-a completat registrul liftului de mult timp si s-a suspendat autorizatia de functionare a liftului, pana se incheie contract cu o firma specializata in asistenta tehnica pentru lifturi.

Cam putin pentru a justifica moartea unui om.

Dupa parerea mea, mai trebuie facute sapaturi: cine a desfiintat postul de mecanic lifturi din cadrul spitalului (managerul, ministerul, primaria, etc,), cine avea in grija/ supraveghere/ autorizare – reautorizare liftul, din partea ISCIR, directorul tehnic al spitalului (sau cel cu intretinerea echipamentelor de munca sau ce denumire o avea - oricum platit din bani publici) cum s-a achitat de sarcina sa, inspectiile venite din partea ministerului sanatatii ce au scris in raport (or fi controlat si partea tehnica/ auxiliara din spital sau doar au cautat sa vada gunoiul / igrasia si sa schimbe managerul care era din alt partid ?), inspectia muncii nu a sesizat in timpul controlului (o fi fost facut vreodata un astfel de control ?) lipsa mecanicului de la lifturi ?

Parchetul asteapta sesizare (de la cine) ?

Cand se vor lua masuri reale in acesta tara ? Probabil, doar atunci cand politicul nu se va mai regasi in activitatea zilnica a institutiilor abilitate ale statului, cand conducatorii de spitale, scoli, gradinite, inspectii, etc. nu vor mai fi numiti doar pe criterii politice, iar competenta nu va ramane un simplu slogan, aruncat doar pe la televiziuni.

Cum scapam de diletantii (rar apar figuri noi) care isi dau zilnic cu parerea in presa scrisa si vorbita (oare acestia au abonament permanent la debitarea de nerozii ) ?

Aceste lucruri nu se va intampla de la sine. Fara competenta, fara responsabilitate,  fara respect fata de lege, eu unul nu cred ca este posibil.

Patronii din fotbal

De ceva timp este moda preamaririi “figurilor”din fotbal. Vasnici reporteri de teren si reporterite aratandu-si nurii, din presa scrisa si vorbita se intrec in laude la adresa patronilor din fotbal.

M-am uitat in DEX si la definitia patronului am citit: proprietar de intreprindere unde se exploateaza munca salariala.

Prin extindere, luand in considerare Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/ 2006, am asociat patronul cu angaiatorul. La art. 6 al.1 din lege, se specifica: “angajatorul are obligatia de a asigura securitatea si sanatatea lucratorilor in toate aspectele legate de nunca”.

Privind catre patronii din fotbal ce vedem ? Sunt cetateni deja urmariti penal sau cetateni are sunt gratulati de catre presa ca s-au imbogatit din diferite afaceri necurate cu statul sau din transferuri oculte de jucatori, care fac trafic de masini si/ sau de droguri (e adevarat, aceste ultime stiri sunt scurte si mai ascunse in josul paginilor), care sunt rude apropiate cu fosti demnitari ai sistemului comunist sau sunt chiar fosti demnitari.

Toti se vaita, fara exceptie, ca investesc banii proprii si nu castiga nimic din fotbal. Se afiseaza la televiziuni ca niste mari vedete, care dau declaratii de cele mai multe ori hilare, doar de dragul de a zice ceva. Reporterii se inghesuie sa le soarba toate nerozeniile, devenite politica de club. Isi fac reclama politica prin declaratii legate de fotbal si “baie de multime” presarata cu hartii de 50/ 100 lei sau 20/ 50 euro date unor amarati.

Ma intreb atunci, ce ii mana pe ei in aceasta lupta apriga (plina de arangamente), daca nu castiga nimic. Cine ia banii din transferuri ? Unde investesc banii luati din transferuri, daca stadioane nu construiesc (se milogesc la stat, la diferite ministere, etc. sa le construiasca baze sportive sau sa le reabiliteze pe cele existente, degradate de cand ei au devenit patroni). Cum pregatesc schimbul de maine, neinvestind nimic in copii si tineret ? De ce trebuie sponsorizate galeriile (care striga doar mascari impotriva rivalilor) ?

Fotbalistii au contract individual de munca, primesc prime de meci (uneori sub forma de donatii, sponsorizari), au masa gratuita si diurne de deplasare. Oare le paltesc si cheltuielile cu masina proprie ?

Sunt forbalistii niste privilegiati ? Probabil ca da. Pot fi ei considerati salariati a caror munca este exploatata de catre patron in cadrul intreprinderii (clubului) ?

Problema nerezolvata este cum isi achita impozitele si taxele catre stat, patronii, respectiv fotbalistii. Poate cineva (eventual statul) sa faca ceva ordine in fotbal ? Au fost ceva incercari firave, probabil de amorul artei.

Macaroane cu carne

Pui apa la fiert intr-o oala mai mare. Cand apa clocoteste arunci uniform in oala macaroane (taitei, spaghete, melcisori, baghete, etc., ce ai, dar de acelasi fel, nu amestecate, ca se prind unele de altele si fierb diferit). Amesteci usor cu un cleste de bucatarie sa nu se prinda de fundul oalei. Nu le fierbe prea tare, maxim 8-10 minute (vezi ce scrie si pe pachet). Opresti focul si le lasi sa sa umfle.

Toci ceapa si ardei gras (culori diferite) solzi cam de 5 mm grosime.

Dezgheti ciuperci din congelator, le storci de apa. Poti folosi ciuperci proaspete, taiate solzi, caz in care le calesti separat, sa-si lase apa. 

Dai prin masina de tocat niste carne de porc nu prea grasa sau cumperi din comert (sa ti-o toace in fata, ca sa nu-ti dea te miri ce).

Tai cateva feliute de slanina afumata.

Pui o tigaie cu ulei (sau unt sau untura) la incins.

Calesti totul in tigaie la foc potrivit, mestecand sa nu se prinda de tigaie si sa se caleasca omogen. Pui sare, piper, un varf de ardei iute (tocat de cu toamna si pastrat cu sare la sticlute mici, in frigider). Se face cam in 10 minute. Spre sfarsit toci un catel de usturoi si il amesteci cu continutul tigaii.

Bati niste oua, pui sare, piper.

Macaroanele s-au umflat. Le scurgi de apa. 

Ungi o tava termorezistenta cu ulei/ unt. Pui jumatate din macaroane in tava. Rastorni deasupra continutul tigaii, peste care repartizezi uniform 1/2 din ouale batute. Deasupra pui restul de macaroane si ce a ramas din ouale batute. 

Bagi in cuptorul incins, pentru cca. 45 minute. Te uiti sa nu se arda.  Macaroanele sunt gata cand devin usor galbui.

Nu uita sa folosesti manusi de bucatarie, ca sa nu-ti strici wekend-ul doftoricindu-te.

Se serveste fierbinte cu salata de leurda (are gust de usturoi), cu sare, ulei, lamaie.

Merge un vin de care ai, bere.

Pofta buna !

Sondajele

Zilnic auzi de sondaje, unele mai “nefolositoare”decat altele (dupa parerea mea).

Se pun intrebari (de multe ori aiurea, fara legatura cu realitatile zilei) ca subtitrare la diferite emisiuni TV, se pun intrebari pe site-ul acelorasi televiziuni (ca sa aiba ce “vorbi” apoi “vasnicii” invitati, cam mereu aceeasi), ti se pun intrebari pe strada de catre tineri imbracati in uniforme de partid (care se uita cu atentie la cel pe care urmeaza sa-l  intervieveze, probabil ca acesta este motivul pentru care pe mine m-a oprit o singura data cineva, care parea nou in “afacere”), avand in mana diverse formulare (fara antet pe hartie, fara legitimatie in piept, fara sa explice prin hartie de ce este necesar sa semnezi si sa-ti dai datele personale).

M-am intrebat fara a gasi un raspuns convenabil, cui folosesc astfel de sondaje (probabil numai celor care le comanda), de ce nu se reglementeaza strict modul de sondare a opiniei cetateanului, de ce cand se ajunge la vot orice sondaj facut anterior devine mincinos, cum sunt platiti tinerii care pun intrebarea (platesc si ei impozit pentru sumele incasate ?) respectiv redactorii care aduna opiniile si le prezinta public numai pe cele convenabile postului Tv aservit unei anumite clase politice.

Pe mine m-ar interesa sondaje cinstite, referitoare la: cati cetateni din zece lucreaza la negru, cati catateni din zece platesc impozit pentru toate castigurile pe care le au (si mai interesant ar fi pe categorii de cetateni – politicieni, functionari publici, politisti, avocati, primari, consilieri municipali si judeteni, “oameni de afaceri”, prostituate, “pesti”, camatari, traficanti de masini, etc.), cati pensionari din zece (tot pe categorii – pensionari de rand, politisti, judecatori, politicieni, militari, etc.) duc un trai decent si cati pot sa-si cumpere medicamentele scumpe (pentru a nu sta la cozi interminabile, la compensate), cati bolnavi din zece nu dau “atentii”pentru a fi tratati omeneste, ce se face cu banii contribuabililor (nominal, valoric) pentru imbunatatirea traiului zilnic al cetateanului (nu ma refer aici la “ajutoare” sociale, ci la actiuni in favoarea tuturor catatenilor) si pot continua.

Dupa parerea mea, numai atunci cand cineva va comanda astfel de sondaje, vor exista si politicieni care sa nu mai ia in deradere cetateanul pe care il invoca atat de des si fac atat de putin pentru el.

Sunt prea pretentios, sunt prea optimist sau mai bine sa renunt sa-mi pun astfel de intrebari ? Ar fi ok daca as putea sa stau impasibil si sa inghit orice.