Peste proaspat cu legume, la cuptor.

Se cumpara neaparat peste proaspat (biban, platica, caras, crap), bucati mai mari (700-800 grame), cu mare atentie (ochii sa fie limpezi, branhiile de un rosu aprins, cand il apesi pe solzi sa revina imediat). Il cureti de solzi (daca reusesti la biban esti insistent nu gluma) si de intestine, il speli bine si il lasi sa se scurga de apa.

Pregatesti legumele ca la reteta cu gaina la cuptor.

Crestezi pestele pe ambele parti (daca este mai mare), pui pe el sare, piper, ardei iute, menta, ghimbir, ulei, zeama de lamaie. Intinzi cu mana (adica il mangai putin), pe ambele fete. Il pui deasupra legumelor si bagi tava in cuptorul incins, pentru cca. 40 de minute, la foc potrivit. Te mai uiti sa nu se arda, il intorci. Nu cumva sa pui apa sau alte lichide. Au legumele proaspete destula apa. Daca vrei sa vezi cind este gata, bagi varful cutitului langa cap, unde carnea trebuie sa fie facuta (de un alb mat).

Se serveste obligatoriu cu un vin alb demisec. Poti pune mujdei de usturoi.

Pofta buna !

Despre “limba de lemn”.

Cum deschizi radioul sau televizorul, citesti un ziar sau o revista, treci pe langa indivizi suparati care discuta si gesticuleaza, te loveste in moalele capului conversatia purtata in “limba de lemn”. Daca impricinatii sunt in varsta, daca tema abordata are legatura cu vremurile trecute, totusi mult prea greu uitate, exprimarea in “limba de lemn” ar putea avea o explicatie: cei care o practica asa au fost educati, asa au procedat lungi perioade de timp, asa au fost nevoiti (constransi) sa procedeze. 

Imi aduc aminte cu tristete de unele perioade de timp din activitatea mea de salariat, cum colegul Vasile ma ajuta sa piaptan raportul /discursul pe care atributiile de serviciu ma obligau sa le sustin.

Daca in parlament “limba de lemn” a devenit ceva normal (doar multi alesi sunt vechi cadre, nu ?), daca prin presa mai exista vechi “combatanti” care cu greu se pot exprima altfel, daca o carte scrisa inainte de 1989, de catre un scriitor de renume, contine pasaje intregi cu astfel de exprimari, sunt de inteles, nu ma pot dumiri cum pana si in discursurile legate de drepturile constitutionale ale omului/ de traiul de zi cu zi, in cadrul multor “analize” ale evenimentelor zilnice cu care ne confruntam, se poate utiliza chiar frecvent, in anul 2006, aceasta “limba de lemn”. Exemplele sunt multiple. Dar daca cel care sustine tema este in varsta de maxim 30 de ani ?

Cum ramane atunci cu romanul silitor, destept, muncitor, adaptabil, descurcaret, etc. ?

Cum vedem legislatia muncii ?

Europenii se gandesc deja sa redefineasca termenul de “angajat”.  Se intreaba daca sunt necesare un minim de drepturi pentru lucratorii care lucreaza in baza unui contract special de munca. S-au organizat dezbateri publice de catre comisarii europeni. Se asteapta rezultatul dezbaterilor, pentru a se stabili o cale de urmat. Vor fi cu siguranta necesare noi reglementari legislative la nivel comunitar.

Romania este pregatita sa faca fata actualelor reglementari ? Dupa parerea mea suntem la inceput de drum, sovaielnic, cu multe reglementari noi care ar trebui sa schimbe optica actuala a angajatorilor (lucru greu de infaptuit in conditiile unor taxe si impozite impovaratoare). Despre noile reglementari (ce vor aparea), ce sa mai discutam ?

O stire de presa conform careia patru muncitori (printre care un roman) au murit arsi de vii, sambata, intr-o fabrica de ulei de masline din Perugia, in timp ce reparau o presa, cand s-a produs o explozie puternica, urmata de un incendiu puternic, m-a facut sa scriu cate ceva despre munca romanilor, in Romania si in UE.

Dupa unele statistici lucreaza afara cca. 3 milioane de romani (lucru credibil daca facem referire la ultimul recensamant, la forta apta de munca). Lucreaza cu contracte de munca in strainatate (inregistrate la ministerul muncii) cca. 1,2 milioane de romani. Numai acestia au asigurata o protectie din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca. Pentru restul romanilor, responsabilitatea producerii unor accidente chiar daca sunt de munca le revine, angajatorul (la negru) la care lucreaza nu are nicio vina. Pentru acestia nu se platesc contributii sociale, deci nu vor putea beneficia de pensie. Nu li se plateste asigurare medicala sau contributii la sanatate. Orice boala, chiar profesionala sau in legatura cu profesia se trateaza numai cu banii proprii. Mie unul nu mi se pare corect.

Ministerul muncii ce face ? Incearca sa incheie ceva contracte cu angajatori straini si sa trimita lucratori cu contracte de munca. Dar nu face esentialul, nu incheie conventii la nivel de stat cu celelalte state membre UE (sau se asteapta aderarea efectiva la UE?). Statele UE, in schimb, limiteaza accesul romanilor pe piata muncii, dupa aderarea efectiva a Romaniei.

Exista unele firme (unele autorizate de catre ministerul muncii, altele nu) care recruteaza lucratori romani pentru diferite state UE sau din orientul mijlociu. Greu de apreciat seriozitatea unor astfel de contracte intermediate de aceste firme. Nu generalizez, dar sunt mult prea putini romanii multumiti (chiar daca se castiga mult mai mult decat in tara).

Cand nu o sa ne mai vaitam ca exista 4,6 milioane de pensionari la 4 milioane de salariati (referirea este numai la cei care lucreaza legal in tara) ? Cand o sa scoatem la iveala cei cca. 2 milioane care lucreaza la negru, in tara ? Cand o sa se creeze locuri de munca noi pentru acesti lucratori la negru ? Cand o sa platim ca in UE ?…… Cand o sa traim ca in UE ?

Cine are solutii credibile ? Muncim destul de bine ? Suntem platiti dupa calitatea muncii pe care o prestam ? Vrem sa progresam ?

……Incotro mergem ?

Stiri penibile.

Pentru cine sunt stirile de genul: “Basescu s-a operat la Viena”, “Mutu si-a botezat fetita, careia i-a facut (nu stiu cine) botosei cu pietre nestemate”, “Tariceanu s-a operat in Franta”, “Niculescu s-a despartit de sotie”, “Fata lui Basescu divorteaza de Bodo”, s.a.m.d.   Toata presa scrisa si vorbita repeta la nesfarsit asa- zisele stiri de larg interes national. Trimit reporteri speciali la fata locului.

Fratilor treziti-va. Toate aceste nimicuri costa multi bani si nu ajuta nimanui. Nu pentru asa ceva au murit niste tineri la revolutia din decembrie 1989. Domnilor care conduceti aceste ziare (televiziuni) chiar credeti sincer ca acestea sunt problemele tarii ? Ati uitat de crezul unui ziarist ? (exista oare vreunul ?).  

Sau  cel mai comod lucru este sa nu te implici direct, sa pupi mana care ti se intinde (ma refer la reclama babana), sa mai critici pe ici colea, de regula pe cei care nu au in acel moment puterea, sa ametesti tinerii cu stiri despre asa-zise vedete (forbalisti, cantareti. etc.romani si straini), sa inventezi diferite scenarii, etc.

Cui foloseste o astfel de presa ? Poate “multimii de aplaudaci”care se inghesuie sa prinda o vorba “de duh”, un ras “batjocoritor”, o promisiune care se va dovedi in final mincinoasa.

Oare dupa integrarea in UE ne vom trezi la realitate ? Nu sunt un sceptic, dar nici nu cred orice. Mai degraba sunt optimist. Vreau sa cred ca integrarea ne va aduce ceva mai mult, decat ce ni s-a oferit pana acuma (nu ma refer aici la bani, beneficii, facilitati, etc.). 

Doresc mai mult respect fata de romanii de rand. Nu de compatimire avem nevoie. Ne trebuie niste minti limpezi care sa ne conduca.

Presa (cu formatorii ei de opinie) vreau sa cred ca are un cuvant greu de spus (nu ma refer la presa pe care mai sus am dezavuat-o). Viitorul, sigur ma va lamuri (numai sa nu fie prea indepartat).

Drogurile.

In presa vorbita vad cu uimire imagini cu traficanti marunti de droguri, cu indivizi drogati, cu politisti sub acoperire care “cumpara marfa”. Apar si stiri cu retele de traficanti anihilate. Pana aici nimic nu mi se pare ciudat.

In ultimul timp televiziunile se intrec in a prezenta pretul drogurilor pe piata, precum si locul precis unde se vand acestea. Se face cumva reclama consumului de droguri ? Dupa parerea mea : DA.

Unele tari au legalizat consumul de droguri, considerate usoare. Nu stiu daca este bine sau rau. Oricum, in Romania consumul de droguri este interzis prin lege. Exista o agentie nationala pentru prevenirea si combaterea consumului de droguri. Oare nu este cazul ca aceasta sa se sesizeze, sa analizeze cum se trateaza tema drogurilor in presa scrisa si vorbita ? Consiliul national al audiovizualului nu are nimic de spus ? Politia nu trebuie sa ia atitudine ? Este destul sa se interzica reclama la tutun si la bauturile alcoolice ? Ce program are guvernul in acest sens ?  

Chinezii organizeaza executii publice ale traficantilor de droguri. Este posibil sa se ajunga si in Romania la aceste masuri extreme ? Sau mai bine se fac procese publice cu “capii” retelelor de traficanti, nu cu “plevusca”, cu condamnari ale acestora pe viata, fara posibilitati de eliberare anticipata pentru “buna purtare”.

Fasolea boabe la romani.

Exista romani neaosi carora nu le place fasolea boabe ? Nu pot sa cred. Pai nu este baza bucatariei noastre traditionale ?

Este singurul aliment la care “poftesc” indiferent cum este gatit. Ca urmare gatesc variat, cu experimente proprii:  fasole batuta cu usturoi, fasole batuta cu ceapa prajita, ciorba de fasole simpla sau cu afumatura, mancare de fasole simpla, cu ciolan afumat sau cu carnat afumat, mancare de fasole cu ciolan proaspat sau afumat, la cuptor. 

Cumpar de la femei de pe piata (de regula am de toamna) 1 Kg de fasole boabe, mari, lucioase, ovale (cele cu pete negre au gargarite, cale mate sunt deshidratate - fasolea este veche).

Se spala bine in cateva ape si se pune la muiat de seara. Dimineata se arunca apa, se spala iarasi si se fierbe (2-3 clocote). Se arunca apa si se pune la fiert in oala de presiune, cu o ceapa, 1 morcov, 1 telina mica, o radacina mica de patrunjel, 1 pastarnac mic, sare. Dupa 1 ora de fiert (de cand incepe oala sa fluiere), la foc potrivit, este gata baza bucatarelilor cu fasole boabe. 

Astazi am in plan fasole batuta cu usturoi si fasole batuta cu ceapa prajita.

Nevasta scoate boabele de fasole fiarta si le bate intr-un castron de plastic cu telul (mixerul), amestecand cu ulei, putina apa in care a fiert fasolea si usturoi pisat, sare, pana se face o pasta groasa (eu nu stau grozav cu rabdarea).

Celalalt fel se continua cu ceapa prajita pusa deasupra. Merge si fara sa pui usturoi pisat in fasolea batuta. Se pune intr-un castron intins. Se orneaza cu frunze de patrunjel.

Ceapa prajita are multe secrete. Se curata 2-3 cepe mari, se taie solzi si se pune la prajit cu ulei, sare, piper, busuioc verde. Se adauga cateva felii de ardei diferit colorat (merge foarte bine gogosar, ardei capia). Se amesteca cu o lingura de lemn sa nu se arda, pana ceapa devine sticloasa. Se adauga rosii (sau bulion cum face nevasta mea). Se mai fierbe pana scade apa din rosii. Rosiile si ardeii taiati ii pun de toamna la lada.

Se mananca cu muraturi taranesti asortate sau numai cu salata de varza murata. Merge si cu salata de radacinoase (delicioasa) cum face nevasta mea. 

Fara tuica fiarta sau un vin alb mai sec nu prea merge.

Cei “sensibili ” cu stomacul sa nu uite sa ia 2 pastile de dicarbocalm.

Pofta buna ! Celelalte retete urmeaza.

Cine “sensibilizeaza” angajatorii ?

Inspectiile organizate ale statului reprezinta autoritatea competenta in ceea ce priveste controlul aplicarii legislatiei. Aceleasi autoritati competente aplica de regula, sanctiunile contraventionale prevazute de legislatia in domeniu.

Un rol important revine lucratorilor (angajatilor) care trebuie informati si consultati la luarea unor decizii.

Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/ 2006 se aplica in toate sectoarele de activitate, atat publice, cat si private. Scopul legii este instituirea de masuri privind promovarea imbunatatirii securitatii si sanatatii in munca a lucratorilor.

Elementul de “sensibilizare” este prevederea legii conform careia sanctiunile contraventionale se aplica angajatorilor de catre inspectorii de munca care constata contraventiile.

Legea prevede posibilitatea sesizarii inspectiei muncii/ a inspectoratelor teritoriale de munca, de catre lucratori/ reprezentantii alesi ai acestora/ comitetele de securitate si sanatate in munca, organizate la nivelul unitatii.

Prezentand aceste elemente imi pun unele intrebari:
 -de ce se produc in continuare numeroase accidente de munca ?
 -cum este posibil sa nu se declare boli profesionale, “motivandu-se” de catre angajatori plata unor contributii suplimentare la fondul de accidente si boli profesionale ? 
 -cum poate exista in continuare “munca la negru”, intr-un procent atat de greu de stabilit ?” 

Violenta in sport.

Tot mai des apar pe ecrane imagini terifiante cu “suporteri” ai unor echipe (cel mai des de fotbal), care se bat intre ei, se bat cu jandarmii, rup scaune, sparg vitrine, scot pietre din pavaj, etc.  De fiecare data ma intreb ce au de dovedit “suporterii” si nu gasesc raspuns.

Noi romanii suntem de obicei un popor pasnic, dar foarte influentabil, in special in rau (cine dovedeste de ce raul este adeseori si foarte usor aceptat, iar binele este trecut de prea multe ori cu vederea, merita un premiu de prestigiu, dupa parerea mea).

Violenta este de cele mai multe ori (dupa parerea mea) generata de comportamentul suburban (adeseori) al conducatorilor din sport, care se intituleaza pompos finantatori, patroni, actionari, etc. (cu alte cuvinte angajatori). Oare fac ceva pentru sport (in afara ca dau niste bani, pe care ii recupereaza cu varf si indesat, de cele mai multe ori prin vanzarea de jucatori mult prea tineri pentru a nu fi luati de val, in mirajul vestului) ? Ce stadioane, baze sportive, etc. au construit acestia ?

Statul cum se implica ? Cate baze sportive noi a construit ? Cum le intretine pe cele vechi, aflate deja in paragina ? Cum sa faci performanta ? Politicienii nu scapa nicio ocazie de a se mandri cu rezultatele sportivilor si  sa apara in public, in baia de multime pentru a-si face campanie electorala.

Stiu oare sportivii, ca angajatorii au obligatia sa incheie pentru fiecare dintre ei contract individual de munca, pe care sa-l depuna la inspectoratul teritorial de munca, sa-i asigure pentru accidente de munca si boli profesionale, ca trebuie sa le plateasca contributii de asigurari sociale si de sanatate ?

Cunosc sportivii ca prin HG nr. 1425/ 11.10.2006, se considera accident de munca, accidentul suferit de o persoana in cadrul activitatilor cultural – sportive, in timpul si din cauza indeplinirii acestor activitati ? Este cazul sportivilor care se accidenteaza pe terenul de sport, pentru o perioada de minim 3 zile calendaristice.

Norii toxici.

Presa scrisa si vorbita a prezentat cum s-a priceput (adica tipic, fara profesionalism, cu documentare inexistenta, cautand doar senzationalul) explozia de la Pancevo, care a avut drept urmare degajarea in atmosfera a unui nor de gaze toxice (benzen, bioxid de sulf).

Nu sunt un adept al spionitei, al panicarii, al zgomotului inutil, de fatada. Cui foloseste o astfel de abordare, care baga cetateanul de rand in ceata ?

Cred ca fara ordine, fara disciplina, responsabilitate si profesionalism, la fiecare nivel de activitate, orice lege cat de perfecta ar fi nu ajuta mare lucru. In acelasi timp nu pot sa ma impac cu lucrul de mantuiala, cu tratarea unor riscuri ca fiind inexistente (abordare de genul “nu mi se poate intampla tocmai mie”), cu lipsa de respect pentru munca fiecaruia, cu lipsa de responsabilitate a unor angajatori.

Conform noii abordari, europene, a legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/ 2006, care a intrat in vigoare la 01.10.2006, angajatorii sunt responsabili de nerespectarea prevederilor legii, raspunzand contraventional, penal (civil, dupa caz). Motivul: angajatorii pot concedia lucratorii care nu respecta legea.

Precizare: norii toxici sunt dusi de curentii de aer, in atmosfera, la mari inaltimi. De acolo, tot datorita curentilor de aer sau/ si a precipitatiilor ajung pe pamant, sub forma de lichide toxice (exemplu: ploaia acida). Urmarile sunt greu de prevazut in timp.

Cand vor fii pregatiti romanii sa faca fata unor astfel de actiuni ? Un prefect (conform legii cu responsabilitati clare si precise) nu putea sa dea niciun detaliu referitor la situatia de risc major la care era posibil sa fie expusa populatia judetului pe care il pastoreste. Se asteapta tot intrarea in UE (care iti da , dar nu iti baga si in traista) ?

Gaina fiarta, cu legume, preparate la cuptor.

Se cumpara legume proaspete: dovleac galben (lunguiet), ardei (galben, rosu, verde), morcov (rosu, alungit, tanar), dovlecel, vanata, ceapa (mica, lunguiata), pastarnac, telina, sparanghel, praz, cartofi rosii, etc. Nu trebuie toate sortimentele (in timp va stabiliti la cele care va plac cel mai mult si emana cele mai placute miasme pentru nasul fiecaruia).  Ciupercile sunt esentiale pentru reteta (eu le culeg si le conserv sau le tin oparite la congelator; sunt mult mai gustoase decat cele din magazin).   
Ardeiul iute (rosu, galben, verde) nu trebuie sa lipseasca (fara el mai bine renunti la reteta). Se pune teaca intreaga. Sa nu exagerati, este totusi ardei iute.
Se curata legumele, se taie felii/ bucati/ rondele (oricum mai mari, mai groase, dupa fantezia fiecaruia) sau se pastreaza intregi daca sunt mai mici. Ciupercile se pun intregi cu cotoare cu tot sau taiate in 2/4 bucati daca sunt mai mari.
Se pun toate intr-o tava mai mare. Se pune sare, piper, foi de dafin, cimbru, busuioc (cu foaie mare si lata), putin ulei. Se amesteca toate ingredientele.
Se pune gaina deasupra legumelor. Pe gaina se pun cateva fasii din grasimea ei naturala. 
Se introduce tava in cuptorul incins. Se verifica periodic, sa nu se arda legumele si gaina. Legumele se amesteca cu grija sa nu se rupa. Gaina se intoarce. Daca legumele nu au  lasat apa se adauga putina zeama, in care a fiert gaina. Se tine la cuptor cca. 45 minute – 1 ora, pana se moaie putin legumele si se rumeneste gaina. Spre sfarsit se stopeste gaina cu vin alb/ rosu amestecat cu putina tuica (sau pentru ocazii speciale, cu coniac, rom) si se mai tine 10 minute la cuptor.
Se serveste fierbinte, cu muraturi in otet (gogosar, castravete). Nu trebuie sa lipseasca un vin rosu dulceag.
Pofta buna !
Am uitat ceva, doar este vorba de munca protejata. Tava se manipuleaza cu manusi de bucatarie, pentru a evita riscul de arsuri termice. Cand pui lichidele peste gaina, intai se scoate tava din cuptor si apoi se stropeste. Daca se stopeste in cuptorul incins, unde focul inca arde, exista riscul de parlire a parului de pe maini, a genelor si sprancanelor si chiar riscul de producere a unor arsuri termice, pentru cei cu pielea fina.